A fost ilustrat modul în care, folosind o serie de algoritmi de inteligență artificială, conținutul video este transcris în text, atât în română, cât și în rusă. Grație acestei tehnologii, monitorii vor putea să identifice temele și vorbitorii din emisiuni, să obțină analize cantitative ale conținutului și să creeze rapoarte detaliate pe diferite subiecte, folosindu-se de platformă.

La evenimentul de lansare a softului, Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului, a subliniat că una dintre prioritățile principale ale noii conduceri este întărirea abilităților echipei de monitorizare.

”În acest context, dar și în virtutea misiunii Consiliului de a garanta un pluralism audiovizual autentic, dotarea instituției cu o astfel de platformă vine să optimizeze și să sporească randamentul procesului de monitorizare, și să ofere noi oportunități de dezvoltare profesională colegilor noștri”, a spus Liliana Vițu.

La eveniment a fost prezent și ambasadorul UE în Republica Moldova, Jānis Mažeiks.

”Rolul presei independente și al instituțiilor cheie din domeniu, cum ar fi Consiliul Audiovizualului, nu poate fi exagerat atunci când vine vorba de dezvoltarea rezilienței informaționale. Pentru a asigura un mediu informațional sănătos, acești actori au nevoie de aptitudini și capacități ca să abordeze eficient provocările informaționale, în special cele provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus ambasadorul.

Kent Logsdon, ambasadorul SUA în Republica Moldova, a subliniat sprijinul constant și semnificativ oferit de Guvernul american pentru schimbările din sectorul audiovizual din țara noastră în ultimii ani.

”Astăzi marcăm evenimentul de prezentare a unei platforme inovative de monitorizare, bazate pe inteligența artificială, care va facilita activitatea meticuloasă a CA de supervizare a conținuturilor audiovizuale, de identificare a exemplelor de influență externă malignă și de aplicare a sancțiunilor ce se impun, în vederea protejării spațiului audiovizual național mai prompt, mai precis și mai comprehensiv”, a declarat Kent Logsdon

„Republica Moldova se află într-un context informațional vulnerabil. Media tradițională și cea ne-tradițională este folosită ca instrument de manipulare. Adevărul este distorsionat. Iar dezinformarea este camuflată în adevăr… În condițiile unei piețe mediatice distorsionate, presa independentă face cu greu, față acestei provocări. Însă acesta nu este un motiv de a renunța. Ba mai mult, este un imbold de a mobiliza toate resursele pentru a crește reziliența spațiului informațional. Softul prezentat astăzi face parte din acest efort”, a spus Fred Duijn, ambasadorul Regatul Țărilor de Jos în Moldova.

Suportul financiar al proiectului este al Delegației Uniunii Europene, a Ambasadei Statelor Unite ale Americii și a Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Articolul Consiliul Audiovizualului va utiliza un soft de monitorizare cu elemente de inteligență artificială apare prima dată în INFO1.

În acest context, organizațiile neguvernamentale din domeniu cer investigarea acestor semnale prin prisma prevederilor Codului penal al Republicii Moldova.

Reprezentanții acestor organizații  se referă la înregistrările video de la o ședință neanunțată public a Consiliului de observatori a furnizorului public regional de servicii media Compania „Gagauziya Radio Televizionu” (GRT), publicate recent de activista Olga Parzany și preluate de instituții mass-media din autonomia găgăuză, fapt care demonstrează existența unor elemente de cenzură la GRT.

„Din înregistrări se înțelege că jurnalista Oxana Kihayal, fostă redactoare a site-ului GRT, a reclamat la Consiliul de observatori acțiunile directorului executiv Vasilii Dermenji care i-ar fi cerut, fără explicații, să retragă de pe site-ul companiei știrea în care experții declarau că promisiunea de a le oferi locuitorilor regiunii gaze naturale la prețul de 10 lei este bazată pe falsuri și manipulare. Totodată, din declarațiile jurnalistei, Serviciul de presă al Comitetului Executiv al autonomiei transmite cu regularitate „solicitări” de publicare a comunicatelor de presă, percepute și îndeplinite de conducerea companiei ca indicații, iar un reprezentant al Serviciului de presă este conectat la chat-ul redacției. Plângerea Oxanei Kihayal a fost examinată la o ședință neanunțată public a Consiliului de observatori, convocată pe 19 ianuarie 2024, iar directorul executiv al GRT a refuzat să ofere explicații la acuzațiile de cenzură. Consiliul de observatori a amânat examinarea plângerii pe o perioadă nespecificată”, explică reprezentanții organizațiilor neguvernamentale din domeniul mass-media.

ONG-urile de media reamintesc că cenzura mass-media este neconstituțională și se pedepsește conform prevederilor Codului penal. Articolul 34 al Constituției Republicii Moldova prevede că „mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii”, iar Legea presei interzice cenzura de orice fel asupra publicațiilor periodice şi agențiilor de presă, imixtiunea în activitatea lor de pregătire şi de difuzare a informației. Cenzura de orice fel este interzisă și de legea locală privind televiziunea și radioul din autonomia găgăuză, care garantează (articolul 28) independența editorială și interzice imixtiunea autorităților publice și a funcționarilor în activitatea GRT, precum și orice imixtiune din partea partidelor, organizațiilor și companiilor.

„Cerem instituțiilor abilitate ale statului să verifice acțiunile conducerii GRT și a responsabililor din Comitetul Executiv al autonomiei, acuzați de imixtiuni în activitatea editorială a furnizorului public regional de servicii media și, eventual, să intenteze un dosar penal pe articolul 180² al Codului Penal al Republicii Moldova „Cenzura”, se arată în declarația ONG-urilor de media.

Organizațiile semnatare – Asociația Presei Independente,  Centrul  „Acces-Info”, Centrul de Investigații Jurnalistice, Asociația Presei Electronice, Asociația Media Guard, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Comitetul pentru Libertatea Presei, RISE Moldova – își exprimă îngrijorarea privind lipsa de reacție a Consiliului de observatori GRT la semnalele de imixtiune ilegală a funcționarilor Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia în activitatea editorială a companiei publice de televiziune, îi cer să asigure transparența ședințelor și să ia măsuri pentru garantarea independenței editoriale a GRT, așa cum prevede legea.

„Solicităm Consiliului de observatori GRT să evalueze activitatea conducerii GRT din perspectiva asigurării independenței editoriale a companiei și a libertății de exprimare a colaboratorilor. Ne solidarizăm cu jurnaliștii GRT care își îndeplinesc onest misiunea și îi încurajăm să semnaleze public orice încercare de impunere a cenzurii din interiorul sau din afara companiei publice de TV/radio”, se arată în textul Declarației.

Totodată, ONG-urile de media solicită Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova să efectueze o monitorizare suplimentară privind respectarea de către GRT a prevederilor art.17 al Codului serviciilor media audiovizuale (Protejarea spațiului audiovizual național) și să anunțe public despre rezultatele monitorizării și măsurile întreprinse.

Articolul Încercări de imixtiune în activitatea instituțiilor mass-media. ONG-urile de media condamnă vehement acțiunile apare prima dată în INFO1.