La Kiev, Maia Sandu a transmis un mesaj ferm de solidaritate pentru Ucraina. Aceasta a subliniat că Moldova resimte impactul războiului rus, și a menționat inclusiv că atacul asupra centralei de la Novodnistrovsk a poluat apele Nistrului și a afectat sute de mii de cetățeni.

”Iată cum a acționat regimul sovietic și la fel acționează și astăzi regimul lui Putin. Au încercat să ascundă riscurile de Europa și să priveze oamenii de adevăr și de protecție. Îi comemorăm pe cei care și-au pierdut viața. Vedem că, în multe privințe, la Kremlin nu s-a schimbat nimic. În comportamentul lor de astăzi observăm aceleași trăsături. ”,  a declarat președinta Maia Sandu.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că țara sa va continua să sprijine Moldova în materie de securitate. Liderul de la Kiev a acuzat Rusia că pune din nou în pericol securitatea nucleară de la Cernobîl, după ce, în 2025, o dronă a avariat sarcofagul de protecție.

„În 2022, rușii au venit la Cernobîl, au ocupat centrala și au transformat-o într-o platformă pentru războiul lor, demonstrând că nu au tras nicio concluzie și nu au învățat nimic din greșelile sovietice. „Ceea ce face Rusia, modul în care poartă acest război reprezintă o catastrofă comparabilă cu cea de la Cernobîl.”, a spus Volodimir Zelenski.

Ulterior, Maia Sandu, împreună cu Volodimir Zelenski, au participat în orașul Cernobîl la o ceremonie de comemorare a 40 de ani de la cea mai gravă catastrofă nucleară din istorie. Alături de mai mulți oficiali, aceștia au depus lumânări în memoria victimelor.

Conducerea Uniunii Sovietice este acuzată că a ascuns gravitatea catastrofei de la Cernobîl, produsă în 1986. În urma unei explozii la reactorul numărul 4, în atmosferă au fost eliberate cantități mari de radiații periculoase. Norul radioactiv s-a extins rapid, iar primele semnale de alarmă au venit din Europa, unde au fost detectate particule radioactive. Abia după depistarea radiațiilor în Europa, URSS a recunoscut producerea accidentului, însă a continuat să ascundă amploarea reală a acestuia. În consecință, populația nu a fost informată corespunzător: evenimentele publice au continuat, iar evacuarea orașului Cernobîl a avut loc abia după 36 de ore.

31 de persoane au murit în timpul catastrofei. Multe altele au decedat ulterior din cauza bolilor provocate de expunerea la radiații. Sute de mii de așa-numiți „lichidatori” din întreaga Uniune Sovietică, inclusiv peste 3.500 din fosta RSS Moldovenească, au fost mobilizați pentru a limita consecințele contaminării radioactive. În prezent, în viață mai sunt aproximativ 1.800 dintre ei. Potrivit datelor Organizația Națiunilor Unite, peste 3,5 milioane de persoane au fost afectate, iar aproximativ 50.000 de kilometri pătrați au fost contaminați.

Articolul Maia Sandu: ”Mentalitatea de la Cernobîl persistă la Kremlin, disprețul pentru viața umană continuă în Ucraina” apare prima dată în INFO1.

În discursul său, șefa statului, Maia Sandu,  a cerut retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.

”Republica Moldova nu dorește război, dorește pace. Iar pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună și nu poate fi construită cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem cu fermitate retragerea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În război agresorul este cel care atacă. În 1992, agresorul a fost Rusia, astăzi, în Ucraina, agresorul este Rusia. A spune că ambele părți sunt vinovate – înseamnă a falsifica adevărul. Republica Moldova nu a râvnit la teritorii străine, nu a pornit războaie, și-a apărat doar pământul strămoșesc.” , a declarat șeful statului.

Pe parcursul zilei de azi va avea loc Marșul Memoriei.  Aceștia vor porni din Piața Marii Adunări Naționale spre monumentul „Maica Îndurerată”. Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. În întreaga țară vor fi organizate acțiuni de comemorare a celor 321 de persoane care și-au pierdut viața, din cei peste 30 de mii de compatrioți care au luptat pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova.

Articolul 34 de ani de la Războiul de pe Nistru: Eroii au fost comemorați la Chișinău apare prima dată în INFO1.

La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, veterani și reprezentanți ai instituțiilor statului. Ulterior, la ora 10:20, oficialii și veteranii vor participa la Marșul Memoriei. Aceștia vor porni din Piața Marii Adunări Naționale spre monumentul „Maica Îndurerată”.

La ora 11:10 va avea loc un miting de doliu. La 11:30 va fi ținut minutul național de reculegere, urmat de depuneri de flori.

Pe 2 martie 2026 se împlinesc 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru. În întreaga țară vor fi organizate acțiuni de comemorare a celor 321 de persoane care și-au pierdut viața, din cei peste 30 de mii de compatrioți care au luptat pentru apărarea independenței și integrității Republicii Moldova.

Articolul 34 de ani de la Războiul de pe Nistru: eroii vor fi comemorați la Chișinău apare prima dată în INFO1.

La monumentul dedicat cuplului are loc un eveniment simfonico-teatral. Va urma inaugurarea primei zile cu ușile deschise a viitorului centru de creație și muzeu ce le va purta numele.

Ulterior, participanții vor depune flori la Cimitirul Armenesc, unde sunt înmormântați cei doi artiști.

Doina și Ion Aldea-Teodorovici au avut un rol esențial în mişcarea de eliberare naţională de la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90. Ei au militat pentru reunirea Republicii Moldova cu România și revenirea la limba română și grafia latină.

Printre cele mai cunoscute piese ale lor se numără „Eminescu”, „Limba română”, sau „Suveranitate”.

La 27 august 1991, cei doi au urcat pe scena Mari Adunări Naționale, unde au cântat pentru Suveranitate și Independență.

În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion Aldea-Teodorovici au murit într-un accident rutier pe teritoriul României. Un an mai târziu, cuplului i s-a conferit post-mortem Ordinul Republicii.

În 2003 a fost lansat Festivalul-concurs „Două inimi gemene”, dedicat memoriei celor doi artiști. În Chișinău, o stradă din sectorul Buiucani le poartă numele.

Articolul 33 de ani fără Doina și Ion Aldea-Teodorovici: artiștii care au cântat pentru libertate și unitate apare prima dată în INFO1.

An de an, la New York, Washington și Shanksville, se țin ceremonii de comemorare. Clopotele bat, numele victimelor sunt rostite, iar minutele de reculegere marchează momentele exacte ale impactului.

Pe 11 septembrie 2001, la ora locală 8.46 (15.45 – ora Moldovei), un avion de pasageri Boeing-767 al companiei American Airlines loveşte unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord au murit pe loc, scrie digi24.

În aceeaşi zi, la ora 9.03, un al doilea avion deturnat, un Boeing-737 al companiei United Airlines (zbor 175), loveşte cel de-al doilea turn – Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.

Un al treilea avion se prăbuşeşte în Pentagon la ora locală 9.37, toţi pasagerii de la bord fiind ucişi instantaneu, alături de civili și militari din clădire.

La ora 10.03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri şi membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbuşit într-un câmp.

În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pensylvania

La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate. Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan.

Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003.

Articolul 24 de ani de la atacurile din 11 septembrie 2001, când SUA au fost lovite de cele mai cumplite atentate teroriste apare prima dată în INFO1.

Memoria celor patru salvatori va fi onorată printr-un moment de reculegere și depuneri de flori, în prezența colegilor, autorităților și localnicilor.

Tragedia aviatică de la Haragâș s-a produs în data de 2 iunie 2016.  Un elicopter SMURD, aflat în misiune în Republica Moldova, s-a prăbușit în apropierea satului Haragâș. Toți cei patru membri ai echipajului au decedat.

Articolul Nouă ani de la tragedia aviatică de la Haragâș. Echipajul SMURD Iași, comemorat de salvatori apare prima dată în INFO1.

”În Europa occidentală din câte înțeleg eu, este o zi a comemorării pentru cei căzuți în lupte, se depun lumânări de sufletul lor, sunt slujbe religioase. Noi ca creștini și noi ca cetățeni care totuși tindem să trăim în Europa și să fim oameni pașnici. Pentru cei care au murit să depunem niște lumânări să ne rugăm de sufletul lor și să pledăm pentru pace, pentru că așa cum se interpretează, „deni pobedî” „mojăm povtoriti” și fel de fel de amenințări de felul acesta nu duc la bine”, Anatol Petreanu, doctor în istorie.

Această zi a victoriei, de 9 mai 1945 este însă folosită în mod speculativ în războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, explică Anatol Petrencu.

”Propaganda rusă utilizează această dată și tot ce este legat de această dată, cu parada militară. Cu aceste simboluri cum ar fi panglica sf. Gheorghe, cum ar fi simbolurile Z și V și alte simbolici ale trecutului extrapolate în ziua de azi. Nu întâmplător… și este absurd să spui că Zelenski este fascist. De ce se face lucrul acesta ? Pentru ca să agite memoria colectivă a rușilor și a celor ce au fost în Uniunea Sovietică”, Anatol Petreanu, doctor în istorie.

Iar pentru ca ororile unui război să nu mai bântuie continentul european, tot pe 9 mai s-a propus fondarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a ajuns mai apoi să se numească Uniunea Europeană, povestește istoricul Ștefan Bejan.

”Atunci în mintea majorității apare o singură întrebare: dar poate ajunge? Astfel s-a născut ideea ca sabia să fie transformată în plug. În loc să lupte între ei, europenii ar trebui să coopereze, așa că tot pe 9 mai, cinci ani mai târziu Robert Shuman, ministrul de externe al Franței, propune un plan îndrăzneț. Foștii dușmani de moarte să se unească economic și politic, pentru ca un nou război să devină imposibil. Astfel s-a născut ideea Uniunii Europene, din cenușa războiului și din dorința de pace”, Ștefan Bejan, doctor în istorie.

Iată de ce nu este nici-o contradicție între Ziua Europei și Ziua Victoriei spune istoricul.

”Unii văd 9 mai ca ziua bunicilor care au luptat pe front. Alții văd 9 mai drumul nostru spre Europa. Ambele sunt adevărate, ambele merită respect. 9 mai poate fi o zi de reculegere și o zi de speranță în același timp. Nu este nevoie să alegem între trecut și viitor. Putem să le onorăm pe ambele. Să fim uiți nu dezbinați. Să cinstim memoria celor care au murit în război, să ne bucurăm de șansa pe care Europa ne oferă”, Ștefan Bejan, doctor în istorie.

Europa sărbătorește Ziua Victoriei pe 8 mai, data la care Germania nazistă a semnat capitularea necondiționată în 1945. Rusia o marchează pe 9 mai, deoarece în acel moment era deja trecut de miezul nopții la Moscova, din cauza diferenței de fus orar.

Articolul Istoricii subliniază: Ziua de 9 Mai trebuie să rămână o zi de comemorare, nu un instrument de propagandă apare prima dată în INFO1.

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, elevii și studenții din instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior vor participa la lecții tematice, expoziții, proiecții de filme, discuții, vizite la muzee și alte activități de comemorare.

„Prin aceste inițiative, elevii și studenții vor avea ocazia să înțeleagă mai bine impactul tragic al foametei organizate de regimul comunist de ocupație și să reflecteze asupra valorii vieții umane și a respectării drepturilor fundamentale, în contextul istoriei noastre recente”, a declarat Valentina Olaru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației.

Printre activitățile recomandate de minister se numără:

• lecții de istorie în clasele V–XII despre foametea din 1946–1947;

• vizionarea expoziției virtuale oferite de Arhiva Națională;

• vizite la muzee și expoziții foto-documentare;

• proiecții de filme și dezbateri tematice;

• depuneri de flori și momente de reculegere în locuri simbolice;

• activități de cercetare istorică locală;

• întâlniri cu istorici și supraviețuitori ai foametei.

Inițiativa urmărește nu doar păstrarea memoriei istorice, ci și educarea tinerelor generații în spiritul valorilor umane și al adevărului istoric.

Articolul Elevii și studenții vor comemora victimele foametei organizate din 1946–1947 apare prima dată în INFO1.

Articolul Guvernul anunță programul oficial al manifestărilor dedicate Zilei Memoriei și Recunoștinței apare prima dată în INFO1.

Fosta mână dreaptă a lui Navalnîi, Leonid Volkov, a anunțat că evenimentele vor include mitinguri, proiecții de documentare și ceremonii în memoria activistului anticorupție. Văduva lui, Iulia Navalnaia, va participa la o comemorare organizată la Berlin, oraș unde trăiesc numeroși opozanți exilați.

La Moscova, vizitarea mormântului lui Navalnîi a fost descurajată de autorități, iar canalele de Telegram pro-Kremlin au transmis avertismente susținătorilor să nu meargă la cimitir, sugerând că vor fi monitorizați.

Navalnîi a fost unul dintre cei mai vocali critici ai regimului lui Vladimir Putin, fiind considerat un simbol al opoziției din Rusia. Deținut în condiții dure, el a murit în circumstanțe neclare pe 16 februarie 2024, într-o colonie penală din Arctica, unde executa o pedeapsă de 19 ani pentru „extremism”. Autoritățile susțin că a decedat în timp ce se plimba în curtea închisorii, însă familia și susținătorii săi acuză Kremlinul de responsabilitate.

Articolul Un an de la moartea lui Aleksei Navalnîi: susținătorii săi organizează comemorări, în ciuda riscurilor apare prima dată în INFO1.