Astfel, documentul îi va obliga pe angajatori să elaboreze o politică internă pentru prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă. Mai mult de atât, ei vor trebui să instituie proceduri confidențiale de raportare. Iar atunci când există astfel de cazuri, să asigure protecția salariaților care le denunță.

De asemenea, angajatorii cu cel puțin 50 de salariați vor trebui să desemneze persoane sau comisii special instruite pentru investigarea sesizărilor.

Articolul Hărțuirea la muncă, pedepsită prin lege. Codul muncii va fi modificat apare prima dată în INFO1.

Printre schimbările importante, se numără modificarea Codului Muncii. Acum, companiile trebuie să informeze angajații despre diferențele salariale dintre femei și bărbați, în funcție de post și categorie profesională. De asemenea, angajatorii sunt obligați să explice criteriile de evaluare a muncii, nivelul de calificare necesar și condițiile de lucru.

O altă măsură a fost crearea a 5000 de locuri în creșe și flexibilizarea concediului de maternitate. Totodată, a fost concepută o platformă online cu informații despre salariile egale. În plus, autoritățile vor elabora un ghid pentru angajatori și vor consolida rolul Inspectoratului Muncii și al Consiliului pentru Egalitate.

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a subliniat că, deși legea a fost adoptată acum trei ani, diferențele salariale continuă să crească. În 2024, decalajul a ajuns la 15,6%. În anumite domenii, situația este și mai gravă: 34% în finanțe, 42% în IT și 40% în transportul aerian. „Femeile trebuie susținute. Când ele vor avea putere economică și își vor cunoaște drepturile, vor fi mai protejate”, a declarat Doina Gherman.

Printre propunerile discutate se numără:

• interzicerea cererii istoricului salarial la angajare
• crearea unui mecanism de sancționare a discriminării salariale
• dezvoltarea de softuri pentru contabili, pentru transparență salarială
• programe de mentorat pentru companii
• campanii de informare despre drepturile salariale.

Pentru o mai bună aplicare a legii, s-a propus înființarea a două comisii: una pentru elaborarea mecanismelor de aplicare (gestionată de Ministerul Muncii) și alta pentru monitorizare (gestionată de Platforma pentru Egalitate de Gen).

Articolul Egalitatea salarială, discutată în Parlament. Au fost propuse mai multe modificări pentru susținerea femeilor apare prima dată în INFO1.

Totuși, munca nedeclarată rămâne o problemă majoră în sectoarele agriculturii, construcțiilor și industriei.

Jurnaliștii ONE TV au discutat cu locuitorii Chișinăului pentru a afla ce spun despre importanța unui contract de muncă.

Unii locuitori ai Capitalei consideră că munca oficială oferă mai multă siguranță și beneficii sociale, însă alții cred că lipsa unui contract nu este o problemă majoră.

„Drumuri mai bune, medicină mai bună, învățământ mai bun, de calitate, respectiv și asigurarea noastră socială, medicală, toate lucrurile ăsta depind de impozitele pe care noi le dăm la bugetul de stat, dar contractele sunt, de fapt, cele care oficializează lucrul dat”.

„În orice caz vreau să spun că fiecare trebuie să aibă lucru. Care și cum îl poate obține, care prin condiții legitime, dar care așa, dar să lucrăm și s-avem, să bucurăm copiii asta e principalul”.

„Este important, deoarece când ești angajat oficial respectiv contribui la stat, în funcție de cele procente, care se iau din salariu. Îmi place să fiu angajat oficial”.

„Nu contează cu sau fără contract, pentru mine nu contează”.

Experții economici avertizează că munca nedeclarată poate avea consecințe grave atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

„Munca la negru este o capcană atât pentru angajat, cât și pentru angajator, iar riscurile pe care le implică sunt mult mai mari decât avantajele aparente. Pentru angajat lipsa unui contract legal înseamnă înainte de toate o totală nesiguranță. Fără un act oficial care să reglementeze munca, acesta nu are nici o garanție că-și va primi salariul la timp sau chiar că va primi de loc. Dacă angajatorul decide să-l plătească mai puțin decât au convenit inițial sau pur și simplu să nu mai dea bani, angajatul n-are nici o cale legală prin care să-și ceară drepturile”, afirmă Marin Gospodarenco, expert economic.

Munca nedeclarată este orice activitate prestată de o persoană fizică în folosul unui angajator, fără respectarea prevederilor Codului Muncii privind încheierea unui contract individual de muncă.

Articolul Angajare fără contract de muncă: Ce cred cetățenii despre acest fenomen apare prima dată în INFO1.

Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” a recepționat sesizarea referitor la integritatea unui șef de secție, care a fost remisă după competență instituției de drept.

Articolul Spitalul Republican, despre cazul șefului de secție cercetat pentru luare de mită: A depus cerere de demisie apare prima dată în INFO1.

Precizarea privind regimul de muncă în ziua de 10 mai, a fost făcută în contextul mai multor solicitări parvenite din partea angajatorilor și salariaților.

„În scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, conducătorii unităților din sectorul real al economiei sunt în drept să transfere zilele de repaus sau de lucru în alte zile, după consultarea reprezentanților salariaților”, comunică MMPS.

În cazul autorităților și instituțiilor publice, decizia de a transfera zilele de repaus sau de lucru în alte zile aparține Guvernului, care nu învederează luarea unei asemenea decizii pentru luna mai curentă.

Totodată, salariații din sectorul bugetar își pot valorifica dreptul la concediu de odihnă anual în această zi, pentru a se putea bucura de patru zile libere, în perioada 9-12 mai.

Potrivit Codului Muncii al Republicii Moldova, ziua de 9 mai este zi de sărbătoare nelucrătoare, în care toți salariații, indiferent dacă activează în sectorul bugetar sau real al economiei naționale, au dreptul la o zi liberă, cu menținerea salariului mediu.

Articolul Ziua de 10 mai nu va fi declarată nelucrătoare, anunță Ministerul Muncii și Protecției Sociale apare prima dată în INFO1.