Am încercat să obținem un comentariu de la președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, însă aceasta avea telefonul deconectat. Între timp, președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că nu știe nimic despre această decizie a CEDO.

,, Dați-mi voie să mă documentez și după aceea o să mă pronunț”, a afirmat Igor Grosu, președintele Parlamentului.

Potrivit CEDO, litigiul a pornit de la un conflict civil privind executarea obligațiilor asumate printr-un contract de locațiune. În urma examinării cauzei, instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite unei societăți private peste 1,2 milioane de lei. Ulterior, hotărârea a fost pusă în executare, iar bunurile companiei au fost scoase la licitație și vândute.

Articolul CEDO obligă Chișinăul să achite peste jumătate de milion de euro unei firme. Ce a reclamat compania apare prima dată în INFO1.

Dacă în 2024, la CEDO au fost depuse aproximativ 370 de cereri împotriva Republicii Moldova, în 2025 numărul acestora a crescut la aproape 470. În același timp, s-a majorat și numărul hotărârilor pronunțate de Curte în cazul Moldovei. Anul trecut au fost soluționate aproximativ 50 de cauze, comparativ cu 2024, când nu au fost nici 20.

Această creștere semnificativă n-ar vorbi neapărat despre o avalanșă de încălcări la nivel național, a precizat directoarea de program a Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Carolina Bagrin.

”Mai mult de o revenire la normalitate, pentru că anul trecut în 2024 s-a atestat cea mai jos număr de cereri din ultimii 10 ani, din 369, iar dacă ne uităm pe parcursul ultimilor 10 ani, în mediu se atestă 500% de cereri anual. Respectiv vorbim despre o revenire la normalitate.”, a spus Carolina bagrin, directoare de program, CRJM,

Raportând la numărul populației, acest număr de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova este relativ înalt. Moldova ocupă locul 4 din rândul statelor membri ale Consiliului Europei, ceea ce înseamnă că moldovenii se adresează de 4,6 ori mai frecvent la curte decât media europeană. De când Republica Moldova este parte a convenției, adică din 1997 și până în prezent, Moldova a acumulat peste 18.000 de cereri la CEDO. Dintre acestea CEDO a constatat 885 de violări a precizat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM.

”Vorbim aici despre neexecutarea hotărârilor judecătorești, despre dreptul la un proces echitabil în partea ce ține de judecarea cauzei într-un termen rezonabil, vorbim despre independența unor tribunale independente, despre garanțiile părților, adică proporționalitatea și egalitatea de arme, deci, în acest sens, practic un sfert, 30-32% din toate violările contra Republicii Moldova se referă la dreptul la un proces echitabil.”, a spus Ilie Chirtoca, președintele CRJM.

În 2025 țara noastră a fost obligată de CEDO să achite peste 420 de mii de euro, în timp cu un an mai devreme doar 160 de mii de mii. Din 1997 și până în prezent, Republica Moldova a achitat peste 23 milioane de euro. În prezent pe masa CEDO sunt puțin peste 1000 de cereri încă nesoluționate.

Articolul Tot mai multe plângeri împotriva Moldovei la CEDO: Creștere semnificativă în 2025 apare prima dată în INFO1.

De la aderarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, CEDO a pronunțat 677 de hotărâri privind Republica Moldova, dintre care 522 au fost deja executate — adică 77%.

”Mai încă rămână 155 de cauze sub monitorizarea comitetului de miniștrii, inclusiv 54 de cauze care au fost categorisite ca cazuri de referință ceea ce înseamnă că ele atrag după sine modificări la nivel de legislația națională sau practici.”, a spus Clare Ovey, directoarea pentru drepturile omului, Consiliul Europei.

Autoritățile spun că fiecare condamnare reprezintă un impuls pentru reforme. Agentul guvernamental la CEDO, Andrei Briceac, afirmă că hotărârile Curții determină schimbări importante, însă una dintre cele mai persistente probleme rămâne condițiile din penitenciare.

”Situația privind penitinciarele și condițiile de detenție sunt la monitorizarea comitetului de miniștrii pe 2 cauze. Agentul guvernamental în cooperare cu autoritățile naționale prezintă informații către comitetul de miniștrii, primește recomandările comitetului de miniștrii și transmite autorităților, sutnem în proces, într-o sinergie puternică pentru a îmbunătăți lucrurile.”, a declarat agentul guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, Andrei Briceac.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, susține însă că recomandările CEDO trebuie adaptate la particularitățile legislației și societății din Republica Moldova.

”În Republica Moldova sistemul juridic nu stă pe principii de intrepretare, respectiv, cum este scris în lege, exact așa și se aplică. Din aceste considerente doar vreau să spun că cadrul normativ se colerează și la substratul moral la societate și nu poți să preiei norme care sunt de 20-30 de ani la realitățile de astăzi care invocă mult mai ample subtilități.”, a spus ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.

Potrivit raportului Centrului de Resurse Juridice din Moldova, în anul 2024 CEDO a pronunțat 17 hotărâri care au vizat cetățenii moldoveni. Despăgubirile în aceste cazuri se ridică la 162.200 de euro. În aceste dosare au fost constatate 26 de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv cazuri de tortură, încălcarea dreptului la un proces echitabil și discriminare.

Articolul Moldova are peste 150 de hotărâri CEDO neexecutate, majoritatea legate de condițiile de detenție apare prima dată în INFO1.

Cazurile examinate de CEDO au scos la iveală detenții abuzive, maltratări, confiscări ilegale și expulzări forțate. Toate au fost aplicate de autoritățile separatiste de la Tiraspol. Este vorba despre cauzele Ilcenco, Vardiașvili, Ahmetșin și Mustea.

CEDO a obligat Federația Rusă să plătească despăgubiri totale de peste 100.000 de euro. E vorba de prejudicii morale și cheltuieli de judecată.

Potrivit Promo-LEX, CtEDO a reafirmat jurisdicția și responsabilitatea Rusiei asupra situației din regiune. Republica Moldova nu a fost găsită vinovată de aceste încălcări.

„Curtea de la Strasbourg a confirmat din nou că, deși Republica Moldova nu controlează efectiv regiunea transnistreană, responsabilitatea pentru încălcările drepturilor omului nu poate rămâne în vid. Aceste decizii subliniază că Federația Rusă poartă răspunderea legală pentru abuzurile comise în regiunea transnistreană și că victimele acestor regimuri separatiste nu sunt uitate. Este esențial ca hotărârile CtEDO să fie respectate și executate fără întârziere”, a subliniat Alexandru Postica, membru al Asociației Promo-LEX și reprezentant al reclamanților.

„Această hotărâre are o implicație juridică fundamentală. Ea reconfirmă imputabilitatea directă a Federației Ruse pentru actele administrației de facto de la Tiraspol. CtEDO demontează pretenția Rusiei de „pacificator”. Responsabilitatea juridică pentru aceste violări grave ale Convenției aparține direct Federației Ruse,” a declarat Vadim Vieru, avocat și Director al Programului Drepturile Omului Promo-LEX.

Asociația a făcut apel la autoritățile de la Chișinău să intensifice eforturile de protecție a drepturilor omului în stânga Nistrului. Totodată, e nevoie de presiuni pentru eliberarea necondiționată a deținuților politici.

Proiectul „ EuRopact Moldova – angajament media pentru integrare europeană” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul Rusia, condamnată de CEDO în patru cauze privind abuzuri grave în stânga Nistrului apare prima dată în INFO1.

CEDO a constatat că miilor de georgieni li s-ar fi limitat accesul la domiciliile, terenurile și familiile lor, ceea ce constituie o încălcare a drepturilor lor la respectarea vieții private și a domiciliului și la protecția bunurilor. Unele dintre victime vor trebui, de asemenea, să fie despăgubite pentru că au fost private de educație în limba georgiană, iar un grup de aproximativ 2500 de persoane pentru „detenție ilegală” în urma trecerii liniei de demarcație.

Este puțin probabil ca Rusia să achite aceste daune așa cum Moscova nu mai consideră deciziile CEDO drept obligatorii pentru ea şi refuză să plătească amenzile. Exclusă în 2022 din Consiliul Europei, în urma invaziei din Ucraina, Rusia este teoretic în continuare responsabilă pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului comise anterior, crede Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei.

Articolul Rusia, obligată de CEDO să plătească 253 de milioane de euro Georgiei pentru încălcarea drepturilor omului apare prima dată în INFO1.

Potrivit Ministerului Justiției, cazul vizează situații din anul 2017, de pe timpul regimului oligarhic Plahotniuc, când lui Platon nu i s-a acordat asistența medicală necesară și nu i s-au oferit suficiente posibilități de a-și vedea familia. Ministerul precizează că, în prezent, situația s-a îmbunătățit.

”Între timp, în penitenciarele din Republica Moldova, inclusiv în cel în care s-a aflat în detenție Veaceslav Platon, au fost implementate schimbări esențiale privind condițiile de detenție, asistența medicală, respectarea drepturilor omului și pregătirea personalului din sistemul penitenciar. Prin urmare, constatările CEDO nu vizează situația actuală”, anunță Ministerul Justiției.

Expertul în domeniul justiției Alexandru Bot susține, însă că autoritățile nu spun adevărul. El afirmă că în cei aproape 20 de ani ai săi de experiență condițiile din penitenciarul nr. 13 nu s-au schimbat, iar Republica Moldova continuă să piardă dosare la CEDO. Mai mult, această situație ar putea influența decizia autorităților britanice privind extrădarea lui Platon.

”Fiindcă cu siguranța el va utiliza abil acest argument, că uite odată extradat voi ajunge la Penitenciarul 13, unde condițiile de detenție sânt inumane și are, uite precedentul bine-mersi, deja încheiat, gata a CEDO. Cu siguranța aceasta circumstanță ridică șansele de respingerea cererii de extradare”, Alexandru Bot, expert în justiție.

Bot a adăugat că statul ar trebui să investească în modernizarea penitenciarului nr. 13, întrucât acesta are deja o reputație rea, iar dosarele legate de el sunt aproape imposibil de câștigat la CEDO.

CEDO nu a examinat încă acuzațiile penale și procesul judiciar împotriva lui Platon și nu s-a pronunțat asupra acestora.

Conform raportului Centrului de Resurse Juridice din Moldova, în 2024, CEDO a pronunțat 17 hotărâri în cauze ce vizează Republica Moldova, în urma cărora statul a fost obligat să plătească 162.200 de euro. Cea mai frecventă încălcare a drepturilor omului — aproximativ 27% dintre cazuri — ține de articolul 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante. Cazul Platon se încadrează, de asemenea, în această categorie. În total, în 2024, în baza hotărârilor pronunțate de CEDO, Republica Moldova a fost obligată să plătească aproape 23 de milioane de euro.

Articolul CEDO obligă Republica Moldova să-i achite lui Veaceslav Platon 18 mii de euro despăgubiri morale apare prima dată în INFO1.

Articolul PLDM se adresează la CEDO după ce a fost exclus din cursa electorală: ”O lovitură la adresa democrației” apare prima dată în INFO1.

În decizia sa din 31 ianuarie 2023, CtEDO a constatat că procesul penal intentat lui Vladimir Filat pentru fapte de corupție, judecat în anii 2016–2017 cu ușile închise, a încălcat dreptul la publicitatea ședințelor de judecată.

Ulterior, Vladimir Filat a solicitat revizuirea procesului penal, invocând decizia CtEDO. Însă, printr-o hotărâre din 16 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea.

Judecătorii au argumentat că instanța de la Strasbourg nu a indicat necesitatea redeschiderii procesului, iar violarea constatată nu afectează temeinicia condamnării definitive pentru corupție.

Comitetul de Miniștri a confirmat, în data de 12 iunie 2025, că decizia CSJ de a nu redeschide procesul este corectă. Mai mult, Republica Moldova s-a conformat complet hotărârii CtEDO.

Articolul Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei: Moldova a executat pe deplin hotărârea CtEDO în cazul Filat apare prima dată în INFO1.

Anterior, pe 21 ianuarie, CEDO respinsese deja o solicitare a lui Georgescu prin care acesta cerea suspendarea deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de anulare a alegerilor, ca măsură provizorie până la o hotărâre finală, scrie Digi24.

„În decizia sa pronunțată astăzi în cauza Călin Georgescu v. România (cererea nr. 37327/24), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă”, se arată în comunicatul CEDO.

Judecătorii au argumentat că, potrivit Constituției României, președintele nu face parte din „corpul legislativ”.  Și, prin urmare, nu beneficiază de garanțiile prevăzute de articolul 3 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care asigură dreptul la alegeri libere.

„Dată fiind structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui sunt de natură să îl facă parte a «corpului legislativ» al statului pârât. Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în această privinţă”, explică CEDO.

CITEȘTE ȘI: Călin Georgescu a atacat la CEDO anularea alegerilor prezidențiale și cere organizarea turului doi

Articolul Fără cale de atac: CEDO declară inadmisibilă cererea lui Georgescu apare prima dată în INFO1.

„Existența unei scheme sistematice și generalizate de restricții pentru reportajele asupra războiului din Ucraina atestă un efort coordonat menit să reducă la tăcere criticile la adresa invaziei lansate de Moscova”, se arată în motivarea CEDO, citată de AFP și Digi24.

Sesizarea CEDO a fost făcută de 178 de persoane, condamnate în baza noilor dispoziții impuse de Kremlin la începutul invaziei. Printre reclamanți se numără și redacțiile independente Novaia Gazeta și Dojd TV, forțate să își înceteze activitatea din cauza legislației represive.

Curtea a stabilit „în unanimitate” că Rusia a încălcat articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, care garantează libertatea de exprimare. Instanțele rusești au transformat în infracțiuni penale „orice reportaj sau declarație care contrazice discursul oficial”, potrivit căruia agresiunea asupra Ucrainei este prezentată drept o „operațiune militară specială”.

Pe lângă cenzura informațiilor, Curtea a condamnat și alte încălcări grave ale drepturilor fundamentale, printre care: retragerea autorizației de publicare pentru Novaia Gazeta și blocarea accesului la site-urile sale, încălcarea drepturilor procesuale ale inculpaților, care au fost plasați în cuști metalice sau boxe de sticlă în timpul audierilor și blocarea presei independente și a accesului publicului la informații.

Deși Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022 și nu mai este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului din septembrie 2022, CEDO a subliniat că Moscova poate fi trasă la răspundere pentru încălcările comise înainte de această dată.

În prezent, CEDO continuă să examineze multiple plângeri privind abuzurile regimului rus împotriva drepturilor omului, în special în contextul războiului din Ucraina.

Articolul CEDO condamnă Rusia pentru suprimarea libertății de exprimare privind războiul din Ucraina apare prima dată în INFO1.