Cătălina Tricolici este studentă în anul IV la Facultatea de Științe ale Educației a Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă”. Tânăra spune că a fost admisă la studii cu o medie de 8,50. Aceasta povestește că și-a dorit să îmbrățișeze această meserie încă din copilărie.

,,Drept exemplu a fost învățătoarea mea din clasele primare. Treptat, mi-a plăcut ceea ce făcea dumneaei și mereu îmi doream să fiu și eu în locul dumneaei, să pun și eu note, să cert și eu unii colegi în caz că nu erau disciplinați”, a afirmat studenta Cătălina Tricolici.

Tânăra spune că introducerea unei note medii minime de 7 la pedagogie va responsabiliza viitorii studenți și va atrage tineri mai bine pregătiți.

,,Calitatea procesului educațional depinde, totuși, nemijlocit de pregătirea cadrelor didactice și de dedicația acestora”, a mai menționat studenta.

Și ceilalți studenți la pedagogie spun că nota de admitere reflectă nu doar rezultatele la învățătură, dar și nivelul de pregătire al viitorilor specialiști.

,,Consider ca pentru a forma noi generatii este nevoie de avea niste competente care sunt reprezentate prin note”, a adăugat altă persoană.

,,Nota 7 este o nota care, consider ca demonstreaza abilitatile pe care noi trebuie sa le avem”, a conchis altă persoană.

Decana Facultății de Științe ale Educației din cadrul Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă, Nina Garștea, spune că această decizie ar putea contribui la creșterea substanțială a calității studiilor universitare și a pregătirii viitoarelor cadre didactice.

,,Se mai discută și despre faptul că această decizie ar putea să îngrădească dreptul la studii al tinerilor, dat fiind faptul că și prin campaniile de promovare s-a vehiculat de fiecare dată media de 6,5, dar poate ar fi cazul ca, pentru studenții care sunt admiși la studii cu taxă, să fie semnat un angajament și să fie acceptată și această medie”, a mai subliniat Nina Garștea, decana universității ,,Ion Creangă”.

Prorectorul Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Lucia Cepraga, spune că instituția de învățământ superior a modernizat, în ultimii ani, și programele de învățământ, astfel încât calitatea studiilor să fie mai înaltă.

,, Avem și cazuri în care studentul a venit cu o notă mai mică, de 6, dar atât de mult s-a regăsit în domeniul pedagogic, încât a depus efort și uneori i-a depășit pe cei care au avut poate o medie puțin mai mare”, a adăugat Lucia Cepraga, prorector al Universității Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă”.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, spune că introducerea mediei minime de 7 la pedagogie are scopul de a aduce în școli profesori mai bine pregătiți.

,, Ne-am propus să introducem acest prag minim pentru că, evident, ne dorim ca cei care predau copiilor noștri să fie cei mai buni. Am început cu 6,5 doi ani în urmă, iar acum deja ajungem la 7. Probabil aici ne vom opri, dar este un mesaj foarte clar pe care vrem să-l transmitem. Avem burse foarte mari acum la pedagogie, care la fel cresc din septembrie: mai mult de 4500 de lei pe lună pentru bursa de categoria I”, a subliniat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.

În 2025, la programele de studiu ciclul I – licență și ciclul II – master la Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă” au fost înmatriculați 6008 studenți, cu aproape 222 de studenți mai mulți decât în 2024.

Articolul Media minimă la pedagogie crește la 7. Ce spun studenții și profesorii despre noua regulă de admitere apare prima dată în INFO1.

Unul dintre candidații la funcția de primar al orașului Taraclia este Nicolai Garanovschi. Jurist de profesie, acesta încearcă pentru a doua oară să ajungă în fruntea administrației locale. Deși acum candidează în calitate de indepenent, în 2023, Garanovschi a fost înaintat de Partidul ”Renaștere”, considerat succesor al fostului Partid ”Șor”. Atunci a obținut doar 3,68 la sută din voturi. După acest eșec, el a devenit membru al Consiliului raional Taraclia. În 2015 a candidat la funcția de consilier local pe lista Blocului Electoral ”Lista Poporului”, format din Partidul Social Democrat, condus de Victor Șelin, și Uniunea Centristă din Moldova, condusă de Dan Petrache.

Un alt pretedent care a avut în trecut legături cu partidele conduse din umbră de Ilan Șor este Natalia Vasilevscaia. Și ea, la fel, candidează independent la funcția de primar. La alegerile parlamentare de anul trecu, ea a fost inclusă pe listele Partidului Republican ”Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, formațiune exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală și corupere a alegătorilor prin rețele asociate lui Șor.

Printre cei care aspiră la fotoliul de primar la Taraclia sunt și alți doi independenți: Vasile Gaidarji și Alexandr Borimecicov. De asemenea, candidează Oleg Cosîh de la Partidul Dezvoltării și Cosolidării Moldovei, Ecateria Iacobceac de la PSRM și Andrei Lumbru de la PAS. La sfârșitul anului trecut, a fost înregistrat un val de demisii în rândul aleșilor locali asociați penalului fugar Ilan Șor. Primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, a demisionat la o zi după ce și primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, a renunțat la funcție. Lupov a declarat atunci că decizia este una dificilă, dar necesară, și a acuzat guvernarea că i-ar fi blocat continuarea proiectelor din oraș. Totuși, demisiile au venit la scurt timp după ce Ilan Șor, care se ascunde la Moscova, a anunțat că își retrage sprijinul pentru aleșii locali și își închide proiectele sociale din Republica Moldova.

Articolul Șapte candidați aspiră la fotoliul de primar al orașului Taraclia la alegerile din 17 mai. Unii au legături cu Șor apare prima dată în INFO1.

Unul dintre candidații controversați este Victor Perțu, desemnat de partidul ”Democrația Acasă. El a făcut parte din gruparea criminală ”Șor” mai bine de 10 ani. Perțu a apărut în anturajul lui Ilan Șor încă în 2015. Atunci, el a fost numit director interimar al întreprinderii Apă Canal Orhei. Ulterior, la alegerile prezidențiale din 2016, Perțu ar fi reprezentat interesele grupului Șor la Comisia Electorală Centrală. În 2019, același Victor Perțu a candidat pe listele fostului partid ”Șor”, scos în afara legii, la scrutinul parlamentar pe circumscripția uninominală Hîncești. Iar legăturile acestuia cu penalul fugar ar fi continuat până recent. În 2022, el a fost reținut pentru pregătirea dezordinilor în masă la protestele organizate în același an.

Un alt candidat din anturajul lui Ilan Șor la funcția de primar al municipiului Orhei este Diana Memeț. Deși în prezent candidează independent, în trecut ea a deținut pentru o scurtă perioadă funcția de primar interimar, în 2019. A fost numită în această funcție prin dispoziția lui Ilan Șor, după ce acesta a renunțat la mandat pentru a deveni deputat. Potrivit unei anchete realizate în 2022 de Ziarul de gardă, Diana Memeț, care ocupa atunci funcția de șefă a Direcției Administrare Publică din cadrul Consiliului Raional Orhei, făcea parte din structura fostului partid ”Șor” și era implicată în mobilizarea activiștilor pentru colectarea semnăturilor în campaniile electorale.

Și Vasile Adașan, care, la fel, candidează acum independent a avut, în trecut, legături cu fugarul Ilan Șor. În 2016, el a fost numit șef al Inspectoratului de Poliție Orhei, prin ordinul șefului IGP de atunci, Alexandru Pînzari. Anterior, Adașan a candidat pentru funcția de primar din partea PDCM, partid condus de Ion Chicu.
Ulterior, el a devenit consilier raional din partea aceluiași partid. În decembrie 2023, Adașan a fost ales președinte al Consiliului raional Orhei. Numirea sa în această funcție a fost posibilă cu sprijinul unor partide afiliate lui Ilan Șor, precum ”Forța pentru Alternativa și Salvarea Moldovei”, dar și „Renaștere”.

Printre candidații la funcția de primar al municipiului Orhei se mai numără independenții Ramiz Ansarov și Andrei Don. De asemenea, aspiră la fotoliu și Dumitru Melnic de la PCRM, Sergiu Aga de la Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Sergiu Pîslaru care candidează din partea Partidului Verde Ecologist. Totodată, Sergiu Stanciu a fost desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate, iar Stanislav Balan de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Alegerile locale noi pentru primăria Orhei vor avea loc în data de 17 mai. Scrutinul este organizat după ce fostul primar, Tatiana Cociu, a demisionat.

Articolul Zece candidați, înregistrați de CEC în cursa pentru Primăria Orhei. Unii au legături cu Ilan Șor apare prima dată în INFO1.

La interviu vor participa Sergiu Carmanschi și Octavian Ciobîrca.

Etapa a doua a concursului va avea loc pe 16 octombrie 2025, începând cu ora 09:00.

În prezent, Sergiu Carmanschi  este directorul interimar al întreprinderii de stat. Și Octavian Ciobîrca este angajat în cadrul Moldelectrica.

Articolul Doi candidați, admiși la interviul pentru funcția de director general al „Moldelectrica” apare prima dată în INFO1.

Primul pe lista PAS la alegerile parlamentare este președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a fost și liderul fracțiunii. El a deținut două mandate în Legislativul de la Chișinău. Prima dată a obținut fotoliul de deputat în 2019, când a candidat din partea Blocului Electoral ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr. A doua oară, Grosu devine deputat în iulie 2021, când PAS obține majoritatea parlamentară și l-a înaintat pentru funcția de președinte al Parlamentului. Igor Grosu în vârstă de 52 de ani s-a născut în satul Andrușul de Sus, raionul Cahul și este licențiat în istorie. Și-a început activitatea în 2003 în calitate de manager de proiect la Ministerul Economiei și Comerțului. În 2012 ajunge viceministru al Educației, minister condus atunci de Maia Sandu. În 2015, pentru o perioadă de câteva luni ocupă funcția de consilier principal de stat al prim-ministrului Valeriu Streleț. În 2016, alături de Maia Sandu se implică în politică și lansează Partidul Acțiune și Solidaritate. Grosu devine secretar general al formațiunii, apoi prim-vicepreședinte, iar la sfârșitul anului 2020, după ce Maia Sandu este aleasă în funcția de șefă a statului, Igor Grosu preia conducerea PAS.

Pe locul doi este premierul Dorin Recean. Șeful cabinetului de miniștri în vârstă de 51 de ani s-a născut în satul Mîndîc, raionul Drochia. El a absolvit Academia de Științe Economice din Moldova, fiind licențiat în drept și managementul afacerilor internaționale. Din 24 iulie 2012, până pe 10 decembrie 2014, Dorin Recean a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne al Republicii Moldova în Guvernul Filat și a fost primul ministru de Interne civil din țara noastră. Pe 31 mai 2013, când a căzut Executivul Filat, Dorin Recean a continuat să conducă ministerul de Interne și în Guvernul Leancă. Anterior, el a mai fost și viceministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, fiind responsabil de implementarea pașapoartelor biometrice, ca parte a planului de liberalizare al regimului de vize între Republica Moldova și Uniunea Europeană. După alegerile din noiembrie 2014, Recean s-a retras din politică și și-a deschis o afacere în domeniul alimentar. Opt ani mai târziu, în 2022, revine în politică, fiind desemnat de Maia Sandu consilier prezidențial pe probleme de securitate și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova. Din 16 februarie 2023, Dorin Recean a fost învestit în funcția de prim-ministru cu votul a 62 de deputați, după ce a căzut Guvernul condus de Natalia Gavrilița.

Lista este completată cu Doina Gherman în vârstă de 42 de ani, licențiată în studiul limbilor străine. Doina Gherman a deținut două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La al doilea mandat a ocupat și funcția de vicepreședinte al Parlamentului, precum și de vicepreședinte al fracțiunii PAS, și președintă a Comisiei pentru Politică Externă și Integrare Europeană. Ea este membră a PAS din 2016.

A decis să revină în politică și fostul ministru de Externe, Nicu Popescu care are 44 de ani. Oficialul a plecat din fruntea Ministerului Afacerilor Externe în ianuarie 2024. Atunci Popescu menționa că și-a îndeplinit obiectivul de politică externă, stabilit alături de președinta Maia Sandu la început de mandat, și că, la acea etapă, avea nevoie de o pauză. În perioada mandatului său de ministru, Republica Moldova a devenit, în iunie 2022, stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, iar în decembrie 2023, a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor.

După o pauză de aproape doi ani, a anunțat că revine în politica de la Chișinău și fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în vârstă de 44 de ani. În 2023, la un an și jumătate de la învestirea sa în funcție în cadrul guvernului condus de Natalia Gavrilița, Spatari și-a anunțat demisia de la cârma ministerului, funcție pe care a preluat-o Alexei Buzu.

Veronica Roșca, în vârstă de 43 de ani este un alt candidat PAS pentru funcția de deputat în Legislativ. Roșca este juristă de profesie, iar din februarie 2024 a fost desemnată în funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, după ce Olesea Stamate a rămas fără această funcție. Veronica Roșca face parte din PAS din 2016, iar în 2020 a fost aleasă vicepreședintă a partidului.

Se vrea înapoi în Parlament și actualul ministru al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. El a preluat această funcție, în ianuarie, după ce Nicu Popescu și-a anunțat demisia. Mihai Popșoi în vârstă de 38 de ani a fost președintele fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate din Parlament și vicepreședinte al formațiunii politice. El a devenit deputat în urma alegerilor din februarie 2019, din partea Blocului electoral ACUM, iar în iulie 2021 a candidat pe lista PAS.

Următorul pe listă este ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea. El este și vicepreședinte al Partidului Acțiune și Solidaritate și numărul opt pe lista PAS. Din martie 2019 până în iulie 2022 a deținut funcția de deputat în Parlament. În iulie 2022 a fost numit în funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare în Guvernul Natalia Gavrilița, pe care a continuat s-o dețină și în Guvernul Dorin Recean. În noiembrie 2024 a fost numit ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Vladimir Bolea are 53 de ani și este din satul Carabetovca, raionul Basarabeasca.

Pentru un nou mandat de deputat candidează și Liliana Nicolaescu-Onofrei în vârstă de 56 de ani. Ea este filolog de profesie, iar în 2012 devine consiliera ministrei educației de atunci, Maia Sandu. În februarie 2019, este aleasă deputată în Parlament din partea blocului ACUM. Peste câteva luni renunță la fotoliul de deputat pentru a ocupa funcția de ministră a Educației în Guvernul condus de Maia Sandu. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 candidează pe lista partidului PAS și devine din nou deputat.

Locul 10 de pe lista PAS i-a revenit vicecampioanei olimpice la lupte, Anastasia Nichita în vârstă de 26 de ani.

Sondajul a fost realizat în perioada 6–13 septembrie 2025 pe un eșantion de 1.127 de respondenți. Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova și are o marjă de eroare de ±2,9%. La sondaj nu au participat moldovenii din diaspora și cetățenii din stânga Nistrului.

Cercetarea a fost autorizată de Comisia Electorală Centrală și a fost realizată la comanda Comunității WatchDog.MD în cadrul proiectului ”Support for Combating FIMI in the context of elections in the Republic of Moldova” cu suportul financiar al Miniserului de Externe al Estoniei.

Articolul VIDEO Profil de candidat: Cine sunt primii 10 de pe lista electorală a PAS apare prima dată în INFO1.

”Diaspora noastră este un pilon strategic, nu doar o sursă de remitențe. Prin acest program, nu oferim doar soluții separate, ci o viziune completă pentru o revenire demnă acasă. Este un plan ambițios, dar perfect realizabil, cu un fundament financiar solid, menit să stopeze depopularea”, a declarat Igor Munteanu, președintele CUB.

Partidului Coaliția pentru Unitate este cu numărul 3 în buletinul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie.  CUB a desemnat 59 de candidadați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Articolul Partidul Coaliția pentru Unitate și Bunăstare lansează programul național ”O casă pentru revenirea acasă”  apare prima dată în INFO1.

Persoana care poate candida pentru această funcție treebuie să fie cetățean al Republicii Moldova. Să dețină o diplomă de licență sau un echivalent al acesteia în domeniul economic, financiar, energetic, juridic sau tehnic, cu profil electroenergetic.

Candidatul la funcția de Director general al Moldelectrica trebuie să cunoască la nivel avansat limba română, dar și limba engleză.

Candidații trebuie să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în unul dintre domeniile menționate. De asemenea, este necesară o experiență de minimum 4 ani în funcții de conducere.

Misiunea Moldelectrica este de a promova dezvoltarea durabilă a Energeticii în Republica Moldova.

Articolul Se caută director la Moldelectrica. Consiliul de administrație al întreprinderii a lansat concurs apare prima dată în INFO1.

CEC a aprobat atât ordinea candidaților în buletin, cât și modelul acestuia. În total, pe buletin se vor regăsi 23 de concurenți electorali.

• Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
• Partidul Politic „Democrația Acasă”;
• Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare;
• Andrei Năstase – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
• Olesea Stamate – candidat independent;
• Partidul Politic Partidul Social Democrat European;
• Partidul politic Partidul Național Moldovenesc;
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”;
• Blocul Electoral „ALTERNATIVA”;
• Partidul Politic MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA;
• Blocul electoral „ÎMPREUNĂ”;
• Partidul Politic Liga Orașelor şi Comunelor;
• Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR;
• Victoria Sanduţa – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII”;
• Partidul Politic „MOLDOVA MARE”;
• Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”;
• PARTIDUL POLITIC NOUA OPŢIUNE ISTORICĂ;
• Partidul Liberal;
• Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;
• Tatiana Creţu – candidat independent;
• Partidul Politic „Partidul Nostru”. 

Buletinul de vot va avea 23 de patrulatere, va fi tipărit pe hârtie opacă, de culoare albastru ceruleum, cu o lățime de 14 mm și o lungime de 595 mm. Concurenții electorali vor fi trecuți cu litere majuscule, de aceeași mărime și caractere, în ordinea stabilită de Comisie.

CITEȘTE ȘI CEC a aprobat ordinea candidaților în buletin și a stabilit modelul votului prin corespondență pentru parlamentare

Articolul La Tipografia Centrală începe tipărirea buletinelor pentru votul prin corespondență apare prima dată în INFO1.

Potrivit hotărârii CEC, în buletinul de vot se vor regăsi 23 de candidați, după cum urmează:

• Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
• Partidul Politic „Democrația Acasă”;
• Partidul Politic Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare;
• Andrei Năstase – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa;
• Olesea Stamate – candidat independent;
• Partidul Politic Partidul Social Democrat European;
• Partidul politic Partidul Național Moldovenesc;
• Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei”;
• Blocul Electoral „ALTERNATIVA”;
• Partidul Politic MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA;
• Blocul electoral „ÎMPREUNĂ”;
• Partidul Politic Liga Orașelor şi Comunelor;
• Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR;
• Victoria Sanduţa – candidat independent;
• Partidul Politic Alianța „MOLDOVENII”;
• Partidul Politic „MOLDOVA MARE”;
• Blocul Electoral „Blocul Unirea Națiunii”;
• PARTIDUL POLITIC NOUA OPŢIUNE ISTORICĂ;
• Partidul Liberal;
• Partidul Politic „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;
• Tatiana Creţu – candidat independent;
• Partidul Politic „Partidul Nostru”. 

CEC a aprobat modelul și textul buletinului de vot pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Buletinul va conține 23 de patrulatere. Lățimea unui buletin de vot este de 14 mm și lungimea de 595 mm. Acesta se va tipări pe hârtie opacă (mată) de culoare albastru ceruleum. Concurenții electorali se vor înscrie în buletinul de vot cu litere majuscule de aceeași mărime, aceleași caractere, în ordinea stabilită de Comisie.

Articolul CEC a aprobat ordinea candidaților în buletin și a stabilit modelul votului prin corespondență pentru parlamentare apare prima dată în INFO1.

Până la începerea campaniei electorale, partidele politice și blocurile electorale au dreptul să înlocuiască un candidat din lista deja înregistrată, să completeze lista sau să propună un alt candidat. Decizia trebuie adoptată de organul central al formațiunii și prezentată CEC sub formă de proces-verbal sau extras. Comisia examinează cererea și, în termen de cinci zile, emite hotărârea privind modificarea listei sau eliberează legitimațiile pentru noii candidați.

Legea prevede că orice modificare trebuie să respecte cota de gen de 40% pentru ambele sexe.

Totodată, până cel târziu pe 18 septembrie, adică cu 10 zile înainte de alegeri, concurenții electorali pot solicita schimbarea ordinii candidaților, excluderea unui candidat sau retragerea întregii liste. În cazul candidaților independenți, aceștia își pot retrage candidatura în aceeași perioadă.

Articolul CEC explică procedura de modificare a listelor de candidați la parlamentarele din 28 septembrie apare prima dată în INFO1.