,,Acum provocarea pentru noi ca guvern este: să asigurăm că acei care au nevoie de aceste ajutoare să fie acoperiți și să fie acoperiți cât mai generos. Și nu folosim banul public ca să plătim acei oameni care sânt mai șmecheri decât alții, raportează venituri mai mici, dar benificează de bani pentru căldură”, a menționat prim-ministrul Vasile Tofan.

Premierul Vasile Tofan a dat asigurări că poartă negocieri cu partenerii externi pentru atragerea unor fonduri suplimentare destinate compensațiilor pentru populație. În paralel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va elabora noi criterii și metodologii pentru calcularea compensațiilor, a declarat ministra de resort, Natalia Plugaru.

,,Sântem acuma în proces de estimări, să vedem care criterii de anul trecut vor rămâne, ce alte criterii vom introduce ca să țintim în special gospodăriile cele mai vulnerabile, care nu vor avea capacitatea să-și achite aceasta făctură sau aceasta creștere de preț, dar compensațiile vor rămâne pentru toate tipurile de încălzire, vorbim de lemne, vorbim de termie, de gaze și de electricitate”, a adăugat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

Anul trecut, compensații au primit aproape 80% dintre gospodăriile care erau potențial eligibile. Potrivit premierului, din aproximativ 800 de mii de gospodării, ajutorul a fost acordat pentru 621 de mii.

Articolul Compensațiile pentru căldură vor fi acordate și în acest sezon rece, însă după criterii mai stricte, anunță premierul apare prima dată în INFO1.

De menționat că, în ambele cazuri, ANRE a stabilit prețuri mai mici decât cele cerute de furnizori. Noile tarife vor intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

Recent, ANRE a redus și prețul la gazele naturale furnizate de Energocom cu 14 la sută, iar noile valori au intrat în vigoare pe 4 februarie.

Astfel, consumatorii casnici achită în prezent un tarif de 14 lei și 42 de bani, cu TVA inclus, pentru un metru cub de gaze, față de 16 lei și 74 de bani cât plăteau anterior. Reprezentanții ANRE explică reducerea prin scăderea prețului de achiziție a gazelor naturale, dar și prin acumularea unui profit suplimentar de către Energocom, estimat la aproximativ 330 de milioane de lei.

Articolul Tariful la căldura centralizată din Chișinău scade. ANRE a aprobat o reducere a prețului apare prima dată în INFO1.

”În incinta oficiului poștal s-au format cozi. Majoritatea sunt persoane în etate, care preferă să își ridice compensațiile în numerar, nu pe card. Unii spun că așa s-au obișnuit, alții recunosc că nu au încredere în plățile electronice”, Emilia Mocanu, jurnalist NEXT TV.

Majoritatea vârstnicilor susțin că preferă plata în numerar, chiar dacă trebuie să stea la coadă.

”-Asta mai sigur, am primit și știu ca am primit. Da așa la vârsta mea cam nu vrea nimeni sa riște.

-De mult timp așteptați?

-Da, deja de vreo 40 de minute”

”Ne-am obisnuit asa și așa mergem ca bătrânii. Acum am luat bon și diferența este de 100 de persoane, cat o sa stăm o sa vedem”.

”Nu, eu primesc numai de la poștă, nu o primesc pe card. Compensația când este, este odată cu pensia”.

”Cu cardul este de 100 de ori mai usor sa plătești. Eu în sat niciodată nu scot banii de pe card. La noi în sat la majoritatea magazinelor se face achitarea cu cardul. Este mai bine decât să umblu cu banii în buzunar. Mi-am luat cardul și m-am dus, cu nepoții, ne-am dus la plimbare, ei au dorit ceva, intru la magazin și le procur”.

Cele mai multe compensații sunt acordate pentru combustibili solizi, peste 291 431 de gospodării vor beneficia de acestea. Vor mai primi compensații 173 379 de gospodării care utilizează gaze naturale, 108 812 de gospodării care folosesc energia termică și 44 717 de gospodării care utilizează energia electrică.

Gospodăriile care s-au calificat pentru compensații includ: 403 762 pensionari, 350 167 de copii și tineri, 23 506 persoane cu dizabilități, 11 912 șomeri.

Articolul Compensațiile pentru căldură din decembrie pot fi deja ridicate. Majoritatea oamenilor aleg să le primească în numerar apare prima dată în INFO1.

Potrivit proiectului, plafonul maxim va fi de 1.000 de lei pentru cei care se încălzesc cu gaze naturale sau electricitate.

”Plafonul maxim nu este redus cu mult și de plafonul maxim oricum nu a beneficiat atât de multe familii ca să afecteze defapt aceste gospodării. De aceea, noi în baza analizelor anului trecut vrem să ajutăm persoanele care au cea mai mare nevoie de această compensație în perioada rece a anului”, Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

Nivelul compensațiilor va depinde de tipul de încălzire. Cele mai mari alocații vor fi oferite pentru energia electrică folosită pentru încălzirea locuințelor, urmată de gazele naturale și combustibilii solizi, cum ar fi lemnele sau cărbunele. Pentru această categorie, planul maxim este de 800 de lei și rămâne neschimbat. În același timp, persoanele care vor avea un consum de gaze mai mare de 350 de metri cubi nu vor beneficia de ajutor. Unii oameni se arată nemulțumiți de inițiativă.

”Eu socot că ăsta e un joc. Și atât. Eu singuri pot să facă iată pentru pensionari atât, restul treaba noastră cum noi ne descurcăm”.

”Incorect mi se pare. Nu se mai pot descurca că s-a scumpit. Tot s-a scumpit și atunci”.

Unii cred că decizia este una inevitabilă.

”Sunt beneficiari care nu sunt de bună credință și până la urmă se lăcomesc la banii statului și în loc să ia cineva care într-adevăr are nevoie, iau ei”.

Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, cifrele exacte privind numărul beneficiarilor vor fi anunțate după încheierea perioadei de înregistrare. Ea precizează că ajustările propuse pornesc de la analiza datelor din sezonul precedent de încălzire.

”Ne dați iată aceste câteva zile ca să putem analiza câte gospodării, câți beneficiari s-au înregistrat, care este nivelul veniturilor, să facem toate verificările, cu toate sursele de date pe care le avem. Ca să putem veni cu cifre mai exacte”, Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.

Pentru a beneficia de compensații consumatorii casnici din Republica Moldova trebuie să se înregistreze pe site-ul compensatii.gov.md. Guvernul compensează creșterile tarifelor pentru resursele energetice începând cu 2022.

Articolul Guvernul analizează reducerea ajutorului pentru încălzire: de la 1.400 la 1.000 de lei apare prima dată în INFO1.

Totuși, locuitorii din Chișinău au putut solicita conectarea la agentul termic și înainte de startul oficial al sezonului de încălzire. Asta prin depunerea unei cereri la sediul Termoelectrica.

Astfel, până la data de 10 octombrie, la căldură erau conectați:

Articolul Toți chișinăuienii vor fi conectați la căldură începând cu 23 octombrie. Dispoziția, semnată de primarul Capitalei apare prima dată în INFO1.

La fel ca lunile iulie şi august care au precedat-o, septembrie 2025 a fost a treia lună septembrie cea mai caldă, nu departe de recordul din 2023 şi de a doua lună septembrie cea mai caldă din 2024, a indicat Copernicus.

Luna septembrie, cu o temperatură medie de 16,11 °C, a fost cu 1,47 °C peste perioada preindustrială (1850-1900), înainte ca clima să se încălzească în mod durabil sub efectul activităţii umane.

„Contextul global al temperaturilor rămâne acelaşi, cu valori obstinatamente ridicate pe uscat şi la suprafaţa mărilor, reflectând influenţa continuă a acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă”, a comentat Samantha Burgess, strateg climatic la Copernicus, citează News.

În ceea ce priveşte precipitaţiile, Copernicus a înregistrat ploi deosebit de abundente în multe regiuni din Europa. Atât în Scandinavia, cât şi în Italia, Croaţia, Spania sau pe coasta de est a Mării Negre.

În schimb, ţările de pe continentul american (Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia şi Uruguay), partea asiatică a Rusiei şi nordul subcontinentului indian au cunoscut o lună septembrie mult mai uscată decât de obicei.

Articolul Recorduri de căldură. Anul acesta a fost înregistrată a treia cea mai caldă lună septembrie din istorie apare prima dată în INFO1.

„Conectarea se face la solicitarea gestionarului fondului locativ. Responsabilul direct de livrarea agentului termic în capitală este Termoelectrica S.A., companie aflată în gestiunea Guvernului”, a precizat Ion Ceban.

Săptămâna trecută, „Termoelectrica” a transmis că este gata să înceapă furnizarea energiei termice odată cu răcirea vremii. Astfel, grădinițele, școlile, instituțiile medicale și sociale, blocurile locative și agenții economici pot fi conectate la căldură imediat ce administratorii depun solicitările necesare.

Procedura este una simplă: administratorul blocului sau gestionarului imobilului depune o cerere și fișa tehnică de pregătire a instalațiilor. Ulterior, specialiștii Termoelectrica efectuează conectarea.

Articolul Chișinău, pregătit pentru sezonul rece: blocurile locative pot fi conectate la agentul termic apare prima dată în INFO1.

Potrivit companiei, energia termică va putea fi livrată în grădinițe, școli, instituții medicale și sociale, blocuri locative și agenți economici. Procedura este simplă și poate fi inițiată la cererea administratorului blocului sau a gestionarului imobilului, care reprezintă locatarii.

Pentru conectare, este necesară depunerea unei solicitări în format liber la sediile teritoriale „Termoelectrica” S.A.. Cererea trebuie să fie însoțită de fișa tehnică de pregătire a instalațiilor de utilizare a energiei termice.

Reprezentanții „Termoelectrica” dau asigurări că, odată depuse actele, imobilele vor fi conectate imediat la agentul termic.

Articolul Chișinău intră treptat în sezonul rece: „Termoelectrica” este pregătită să furnizeze energie termică apare prima dată în INFO1.

„Astăzi, căldura va începe să ajungă într-o serie de grădinițe, pentru ca micuții noștri să se simtă confortabil în zilele friguroase. De mâine începem sezonul de încălzire în tot municipiul Bălți. Decizia va fi semnată astăzi”, a precizat Petkov.

Potrivit Termoelectrica, și Chișinăul este pregătit pentru sezonul de termoficare 2025-2026. Mai mult, acum două zile, în Capitală a fost conectat deja la căldură primul consumator. Este vorba de un agent economic care a solicitat livrarea căldurii mai devreme, în baza necesităților proprii.

„Sezonul de încălzire nu are un început sau un sfârșit fix. Echipa Termoelectrica este mereu gata să conecteze consumatorii în baza cererii, în funcție de necesitățile acestora”, a menționat Termoelectrica.

Anul trecut, sezonul de încălzire din Capitală și Bălți a început pe 17 octombrie.

Articolul Sezonul de încălzire începe mâine la Bălți. Și în Chișinău un consumator a fost conectat la căldură apare prima dată în INFO1.

Studiul ia în considerare consecințele directe. E vorba de distrugerea drumurilor, clădirilor sau a recoltelor din cauza inundațiilor. Dar și consecințe indirecte, cum ar fi pierderile de producție cauzate de timpul necesar pentru reconstrucția unei fabrici, pierderile de vieți omenești sau costurile de adaptare.

Autorii studiului au inclus și impactul pe termen lung. De exemplu, diminuarea producției sau distrugerea anumitor produse din cauza secetei. Acestea pot duce la inflație pe termen mediu și lung.

„Deoarece costul real al evenimentelor extreme (…) se extinde dincolo de efectele lor imediate”, a subliniat economista Sehrish Usman.

Studiul estimează că, până în 2029, costurile macroeconomice generate de dezastrele din vara anului 2025 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.

Spania, Franța și Italia se remarcă drept țările cele mai afectate. Fiecare din aceste țări s-au confruntat cu pierderi care depășesc 10 miliarde de euro în acest an. Aceste pierderi ar putea depăși 30 de miliarde de euro pe termen mediu. Țările din Europa Centrală și de Nord suferă pagube mai puțin semnificative. Totuși, inundațiile au avut tendința de a se intensifica în ultimii ani, ceea ce ar trebui să crească costul perturbărilor meteorologice, subliniază autorii studiului.

Autorii studiului afirmă că aceste cifre sunt, fără îndoială, subestimate. Asta deoarece nu iau în considerare efectele cumulative.

Calculele privind pierderile economice, întocmite de obicei de reasiguratori, acoperă doar daunele aduse activelor fizice. Omit alte efecte indirecte, cum ar fi pierderile de productivitate legate de căldură, precizează autorii studiului.

Studiul, condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania), cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează pe date meteorologice și pe modele economice pentru a estima pagubele provocate de evenimentele meteorologice extreme, care au devenit mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice.

Articolul Studiu: Vremea extremă din vara anului 2025 a costat Europa 43 de miliarde de euro apare prima dată în INFO1.