„Doamna președinte i-a spus ‘vetting’ – e o autoevaluare, o purificare a tagmei. Discuția trebuie să pornească din interior, cu cât mai multă transparență. Sunt lucruri care trebuie discutate referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu doar cei care vin de la facultate, dar și cei care provin din alte profesii. Ei trebuie să se asigure că, atunci când cineva vine în avocatură și are o calitate mai puțin dorită, comportamentul ulterior lasă o amprentă negativă asupra întregii comunități”, a spus Grosu.

Grosu a spus că au existat avocați care au tergiversat anchete și procese legate de grupări criminale.

„Au fost cazuri când unii avocați s-au poziționat de partea exponenților grupărilor criminale. Vrei să faci politică, poftim, fă politică, dar când e vorba de apărarea intereselor statului, aceasta trebuie să fie prioritară”, a subliniat Igor Grosu la TVR.

Anterior, șefa statului a spus că și avocații „trebuie să-și demonstreze sursa veniturilor” și că „trebuie discutată o reformă a avocaturii”.

Propunerea a fost criticată de Uniunea Avocaților.  Instituția afirmă că o astfel de evaluare ar reprezenta o ingerință în exercitarea liberă a profesiei. Fosta ministră a Justiției Veronica Mihailov-Moraru a afirmat că mesajul președintei Maia Sandu despre vetting-ul avocaților a fost unul politic.

CITEȘTE ȘI: Alexandru Tănase: ”Nu există posibilitatea de a efectua vetting pentru avocați”

Articolul Grosu: „Nu va fi un vetting al avocaților, ci o autoevaluare din interiorul breslei” apare prima dată în INFO1.

”Președinția și-a expus un mesaj politic privind opinia sa cu privire la sistemul avocaturii. Trebuie să înțelegem că avocatura este o profesie liberală și, respectiv, au alte reguli ce ține de modalitatea de organizare. Nu se neagă faptul că și în avocatură trebuie să fie luate anumite măsuri pentru a eficientiza și a transparentiza procedura de admitere în profesie, dar și a asigura eficiența procedurilor de verificare sub aspect de răspundere disciplinară atunci când sunt eventuale abateri cu privire la avocat. Sunt sigură că vor urma consultări, discuții și se va găsi un numitor comun.”, a spus minsitra Justiției.

Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că inițiativa de a introduce un proces de evaluare în rândul avocaților este interesantă.

CITEȘTE ȘI https://info1.md/igor-grosu-despre-ideea-vettingului-in-randul-avocatilor-trebuie-sa-avem-o-discutie-sincera-cu-aceasta-tagma/

Articolul Ministra Jusiției, despre vetting-ul avocaților: ”A fost un mesaj politic din partea președintei Maia Sandu” apare prima dată în INFO1.

„Noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră cu această tagmă. Am început această discuție încă înainte de campanie și de alegeri. Ei trebuie, la rândul lor, să aibă o discuție sinceră în interiorul profesiei. Atunci când un avocat, cu tot respectul, ajută, facilitează sau tergiversează unele procese inițiate de organele de drept împotriva celor care cumpără voturi, nu poți rămâne indiferent. Ei știu cel mai bine de ce au nevoie”, a spus Grosu.

Șefa statului a spus că și avocații „trebuie să-și demonstreze sursa veniturilor” și că „trebuie discutată o reformă a avocaturii”.

Propunerea a fost criticată de Uniunea Avocaților.  Instituția afirmă că o astfel de evaluare ar reprezenta o ingerință în exercitarea liberă a profesiei.

CITEȘTE ȘI: Alexandru Tănase: ”Nu există posibilitatea de a efectua vetting pentru avocați”

Articolul Igor Grosu, despre ideea vettingului în rândul avocaților: „Trebuie să avem o discuție sinceră cu această tagmă” apare prima dată în INFO1.

”Cred că ar trebui să facem un vetting și al avocaților. Pentru că și avocații trebuie să fie oameni onești. Și avocații tot trebuie să demonstreze sursa veniturilor. Eu cred că noi trebuie să vorbim și despre o reformă a avocaturii. Eu nu sunt mare specialist, dar o să discut cu mai mulți specialiști. Eu cred că trebuie să revenim la acest subiect”, Maia Sandu, șefa statului.

Fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase susține ca declarația șefei statului este una emotivă.

”Cred că a fost o replică emotivă care denotă mai mult emoție decât intenție politică de a formula o astfel de inițiativă legislativă. Nu există posibilitatea de a efectua Vetting pentru profesiune liberală. Nu este un semnal bun. În general avocații se află în conflict cu puterea, doar în statele autoritare, în statele democratice avocatul nu este un dușman al puterii.  Noi trebuie să înțelegem și să acceptăm că instituția apărării într-un proces penal este o instituție fundamentată într-un stat de drept”, Alexandru Tănase, fost președinte al CC.

Într-o postare pe Facebook Uniunea Avocaților din Republica Moldova califică declarațiile șefei statului drept o formă de intimidare și de desconsiderare a profesiei.

”Orice tentativă de control extern asupra profesiei constituie o ingerință în autonomia avocaturii și o amenințare la adresa dreptului la apărare. Astfel de practici ar apropia Republica Moldova de statele nedemocratice și ar pune în pericol parcursul său european. Avocații nu vor accepta și nu vor tolera ingerințe în libertatea și independența profesională”, a precizat Uniunea Avocaților.

”Opinia noastră este foarte clară. Nu poate avea loc Vetting la avocați. Dacă sunt pretenții față avocați noi trebuie să discutăm aceste pretenții și să identificăm soluții împreună, fără să inventăm tot felul de proceduri extraordinare care nu sunt aplicate avocaților”, Angela Popil, avocată.

Expertul în justiție Alexandru Bot susține că trebuie să fie supuși evaluării etice și financiarii doar, factorii de decizie.

”Avocatul nu deține atribuții de putere coercitivă. Prin actele lui nu se sechestrează patrimonii, nu se plasează oamenii în arest, nu se decid transmiterii de proprietăți, ceea ce este caracteristic pentru judecătorii și procurori. Respectiv pentru aceste categorii era indicat să fie efectuată o verificare denumită convențional vetting. Dacă există probleme cu avocații sunt deja instrumente valabile care lucrează precum cel al CNA, Procuraturii Anticorupției pentru a depista corupții din breasla avocaților”, Alexandru Bot, expert în justiție, comunitatea Watchdog.md.

În luna iulie, avocații din Republica Moldova au anunțat grevă generală, după ce în Parlament s-a făcut mai multe modificări la Legea Avocaturii. Atunci, apărătorii au solicitat șefei statului să nu promulge legea. În semn de protest, apărătorii nu au participat la ședințele de judecată, cu excepția cazurilor urgente, cum sunt cele privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive. După o lună de grevă, Maia Sandu nu a promulgat această lege, iar avocații și-au reluat activitatea.

Articolul Alexandru Tănase: ”Nu există posibilitatea de a efectua vetting pentru avocați” apare prima dată în INFO1.

Mai exact, avocații urmează să decidă dacă vor menține excepțiile convenite anterior cu Ministerul Justiției, care prevăd participarea în cauze urgente, precum cele privind arestările, violența în familie și minorii, sau dacă vor suspenda complet activitatea.

Avocații din țară au întrat în grevă generală în data de 15 iulie. Asta după ce Parlamentul a modificat Legea avocaturii fără a organiza consultări publice și fără respectarea prevederilor legale. Apărătorii spun că noile amendamente subminează independența și autonomia profesiei de avocat. Potrivit lor, modificările contravin principiilor internaționale care reglementează organizarea și funcționarea unei profesii libere. În prezent, în țară activează aproximativ 5.000 de avocați.

Pe 25 iulie, avocații au decis că continuă protestul și mențin greva începută pe 15 iulie, până la retragerea modificărilor la Legea avocaturii. Ei au reclamat o lipsă totală de transparență și i-au cerut președintei Maia Sandu să nu promulge legea deja adoptată. Reprezentanții instituției prezidențiale au precizat atunci că o decizie va fi luată în săptămâna curentă.

Articolul Zi decisivă pentru avocați. Azi se încheie votul electronic care va decide dacă greva continuă sau nu apare prima dată în INFO1.

”Eu personal am amânat 10 ședințe, dar nu atât de multe din simplu motiv că este vacanță judecătorească. Acum, problema va fi mai stringentă la toamnă, începând cu 1 septembrie. Sper să nu ajungem în septembrie fiind în grevă. Fiindcă dispoziția avocaților este să continuăm greva”, a declarat Victor Panțîru, membru al Uniunii Avocaților.

După 10 zile de grevă, avocații s-au întrunit vineri la Congresului Extraordinar al avocaților pentru a decide dacă vor continua sau nu protestul.

”Procesul de vot va dura până luni seara când vom știi rezultatele Congresului. Și anume se va vota rezoluția sau nu se va vota rezoluția. Se va vota rezoluția și vom continua greva cu excepție sau fără excepție. Această ingerință nu a fost coordonată cu breasla și ea vine să știrbească din independența noastră”, a mai precizat acesta.

Apărătorii speră ca șefa statului nu va promulga această lege.

”Modificările ce țin de profesia de avocat să fie comunicate din start. Comunicate și Uniunii Avocaților și să solicite un punct de vedere, să putem veni cu modificări. Să nu se întâmple că modificările ce țin de profesia de avocat, ieri s-a înregistrat în Parlament, dar a doua zi au fost deja adoptate. Eu cred că până a adopta această decizie, doamna să fie informată de consilierii săi despre probleme pe care le au avocații”, a declarat avocatul Vitalie Postolache.

Consilierul pe comunicare al Președinției, Igor Zharov a precizat pentru ONE TV că șefa statului va lua o decizie privind modificările operate la Legea Avocaturii, luni, atunci când expiră termenul de luare a acestei decizii.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiție, în perioada 15-25 iulie de când avocații au intrat în greva generală peste 12.500 de ședințe de judecată au fost programate, dintre care doar 4800 au avut loc. Altele, peste 5800 au fost întrerupte sau anulate.

Avocații din țară au întrat în grevă generală în data de 15 iulie.. Asta după ce Parlamentul a modificat Legea avocaturii fără a organiza consultări publice și fără respectarea prevederilor legale. Apărătorii spun că noile amendamente subminează independența și autonomia profesiei de avocat. Potrivit lor, modificările contravin principiilor internaționale care reglementează organizarea și funcționarea unei profesii libere. În prezent, în țară activează aproximativ 5.000 de avocați.

Greva avocaților a durat 10 zile. Potrivit Ministerului Justiției, din această cauză, peste 5800 de ședințe de judecată au fost întrerupte sau anulate.

Articolul Avocații din Moldova continuă protestul și mențin greva până la retragerea modificărilor la Legea avocaturii apare prima dată în INFO1.

În timp ce greva și protestele reprezintă forme democratice de exprimare a nemulțumirii față de unele acțiuni ale statului, apar semne de întrebare cu privire la cine beneficiază de pe urma acestor exerciții, având în vedere că cei mai vocali avocați sunt afiliați cu gruparea criminală a condamnatului fugar Ilan Șor.

Avocatul episcopului Markel și al Victoriei Furtună, cu dosar pentru fals în declarații

Unul dintre cei mai vizibili membri ai breslei în această perioadă este Igor Hlopețchi, cel care este nu doar avocatul Partidului ”Moldova Mare”, afiliat grupării Șor, dar și membru activ al formațiunii.

De asemenea, acesta este și avocatul episcopului Markel, unul dintre reprezentanții clerului Mitropoliei Moldovei care au organizat așa-zisele ”pelerinaje” ale preoților în Federația Rusă, unde aceștia au primit cadouri și carduri PSB în schimbul campaniei împotriva referendumului și a președintelui Maia Sandu înainte de scrutinul de toamna trecută.

Din 2054 de avocați activi și 228 de avocați stagiari din R. Moldova, comentariile de pe rețelele de socializare ale lui Igor Hlopețchi sunt printre cele mai răspândite, acesta prezentându-se drept cel mai devotat sistemului și instigând la așa numita pedepsire a instituțiilor de stat prin constrângerea drepturilor cetățenilor manifestată prin grevă.

Hlopețchi, avocat din 2017, este fiul fostului șef-adjunct al IP Buiucani, Igor Hlopețchi, care a fost demis de două ori din sistem: în 2014 și, ulterior, în 2017, când i-a fost refuzat accesul la secretul de stat pe motiv că a întreprins anumite acțiuni care reprezentau pericol pentru securitatea R. Moldova.

‍În 2023, avocatul Igor Hlopețchi a fost vizat de o cerere a Procuraturii Anticorupție privind suspendarea provizorie a licenței. Potrivit procurorilor, în 2021, acesta ar fi depus o plângere falsă împotriva unui polițist, continuând acuzațiile cu declarații mincinoase și crearea artificială a probelor. El a fost pus sub acuzare în lipsă, întrucât a refuzat să se prezinte la PA. În 2024, Hlopețchi a fost achitat de prima instanță, Judecătoria Chișinău a ajuns la concluzia că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii. În prezent, dosarul se află în examinare la Curtea de Apel Centru.

Avocat care ”s-a oferit” să aducă în R. Moldova ”gazul cu 10 lei” promis de Șor

Un alt nume cunoscut în lumea avocaturii, care colaborează strâns cu gruparea criminală Șor, este Alexandru Grosu, membru al Consiliului Uniunii Avocaților, delegat de către Adunarea Generală a Baroului Chișinău în toamna anului trecut pe un mandat de patru ani. Merită de menționat că anume acest Consiliu a propus inițierea grevei avocaților.

În ceea ce-l privește pe Grosu, acesta a fost implicat în schemele puse la cale de Ilan Șor în 2023, prin care condamnatul fugar pretindea că va aduce gaze naturale ieftine pentru consumatorii din UTA Găgăuzia, raionul Taraclia şi, posibil, Orhei, cu prețul de 10 lei/metrul cub.

Mai concret, în contextul crizei energetice din anul 2023, atunci când tarifurile pentru consumatori au ajuns la circa 30 de lei/metrul cub, gruparea criminală Șor, prin vocea bașkanului Evghenia Guțul, a promis cetățenilor din sudul R. Moldova că le va aduce gaz de trei ori mai ieftin din Turcia. Compania care urma să furnizeze gazele era SRL ”NORDGAZ FURNIZARE”, fondată în iulie 2020 cu sediul juridic în municipiul Bălți de către Allic Fîntînă.

În iunie 2023, fondator a devenit Angela Vasiloi, iar în a doua jumătate a lunii octombrie 2023 fondatorii se schimbă de două ori. Mai întâi, în calitate de asociați figurează Pantelimon Frăsineanu (10%) şi Virgiliu Rusu (90%), iar la finele lunii, ultimul este înlocuit de avocatul Alexandru Grosu, care a şi semnat pretinsul contract cu firma din Turcia.

Avocat sau cărăuș de pungi cu conținut dubios pentru judecători?

Un alt avocat afiliat grupării criminale Șor este Nicolae Bojenco. Relația sa cu oligarhul fugar ar fi început în anul 2020, atunci când a fost desemnat în calitate de avocat din oficiu într-o cauză pe numele lui Șor. Acesta a fost implicat, acum patru ani, într-un scandal cu suspiciuni de corupție. În 2021, Bojenco a fost surprins la o spălătorie auto din Cahul, în timp ce îi transmitea o pungă neagră judecătorului raportor în dosarul lui Șor, Tudor Berdilă.

‍În prezent, Bojenco se prezintă drept activist al Blocului ”Pobeda” și îi reprezintă în instanță pe toți localnicii din Cahul care au fost sancționați de autorități pentru implicarea în cumpărarea de voturi la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional de toamna trecută. El spune că face acest lucru voluntar, în timp ce mai mulți dintre cei apărați de el susțin că li s-a spus că nu vor trebui să-i achite pentru serviciile sale, întrucât ”sunt sprijiniți de echipa lui Șor”.

Bojenco a fost surprins pe holurile instanței în timp ce le spunea inculpaților să nege în fața judecătorului că ar fi primit bani pentru voturile lor.

Foști procurori, transformați în avocați aserviți grupării criminale Șor

Condamnatul fugar Ilan Șor, de-a lungul timpului, și-a creat o întreagă armată de avocați în R. Moldova, având în vedere multiplele dosare în care a figurat și figurează atât el, cât și politicienii și partidele pe care le controlează. Pe lângă apărătorii de serviciu, precum Aureliu Colenco, Denis Calaida și Iulian Balan, Șor a cooptat în echipa sa avocați cu trecut în Procuratură:

• Sergiu Moraru, fost procuror Anticorupție, acesta asigură apărarea Marinei Tauber, cercetată penal în dosarul fraudei bancare de 1 miliard de dolari, dar și în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor din partea unui grup criminal organizat. Săptămâna trecută, Moraru a provocat amânarea ședinței programate în dosarul lui Tauber, pe motiv că ar fi solidar cu colegii intrați în grevă. Sergiu Moraru este și avocatul bașkanului lui Șor, Evghenia Guțul.
• Lilian Rudei, și el fost procuror Anticorupție, este avocatul Violetei Ivanov, fost deputat comunist care a aderat la Partidul Șor (cercetată penal pentru fapte de corupție), dar și al Irinei Lozovan, membrul Partidului ”Renaștere” care a fugit în regiunea transnistreană cu puțin timp înainte să fie condamnată la șase ani de închisoare pentru finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor.
• Vladimir Moșneaga, fost procuror PCCOCS, îl reprezintă în judecată pe fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, în dosarele penale privind frauda bancară și ”Metalferos”. Interesant e că, în perioada în care activa la PCCOCS, Moșneaga a gestionat dosarul ”Energokapital” privind o schemă frauduloasă de achiziție a energiei electrice de la MGRES Cuciurgan, în care figura același Andronachi. Atunci, procurorul a renunțat la acuzații, iar dosarul a fost clasat.
• Concubina lui Moșneaga, Natalia Bayram, membră a Biroului de Avocatură al acestuia, ”VNV-Defence”, reprezintă interesele bașkanului lui Șor, Evghenia Guțul. În cadrul alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021, Natalia Bayram a candidat pe listele Partidului Nostru, condus de Renato Usatîi.

Cui, totuși, îi convine greva avocaților?

Deși protestul avocaților din Republica Moldova este prezentat ca o manifestare legitimă de nemulțumire față de modificările aduse Legii avocaturii, analiza detaliată a principalilor săi promotori dezvăluie un tablou mult mai complex și îngrijorător. Mai mulți lideri vocali ai grevei, cum ar fi Igor Hlopețchi, Alexandru Grosu, Nicolae Bojenco și alți foști procurori, sunt conectați direct sau indirect cu gruparea criminală a lui Ilan Șor, fiind implicați în dosare controversate, scheme dubioase sau având antecedente în sfera penală.

Astfel, apare suspiciunea că acest protest, în esență democratic, este deturnat și instrumentalizat în interesul unor rețele obscure, care nu au nimic în comun cu valorile reale ale statului de drept. În loc să lupte pentru o justiție mai echitabilă, unii dintre cei mai vizibili actori ai grevei par mai degrabă preocupați de protejarea unor interese personale sau de grup, ascunse sub mantia libertății profesionale.

Această infiltrare a breslei avocaților de către persoane cu legături în zona criminală și politică pro-rusă subminează credibilitatea protestului și ridică întrebări serioase despre cine sunt, cu adevărat, beneficiarii acestor mișcări. Într-un moment crucial pentru viitorul european al Republicii Moldova, astfel de acțiuni riscă să saboteze eforturile de reformă, să destabilizeze statul de drept și să ofere muniție forțelor interesate în păstrarea unui sistem corupt și vulnerabil.

Am încercat să obținem un comentariu de la Dorin Popescu, președintele Uniunii Avocaților din Moldova, despre aceste informații, însă nu ne-a răspuns la telefon. Ulterior, UAM a venit cu o reacție pe pagina de Facebook în care menționează că greva nu este dirijată de niciun partid politic. Mai mult, nu are nicio legătură cu opțiunile politice ale oricăror avocați, membri ai Uniunii Avocaților din Moldova.

„Orice informație, articol, postare apărută în spațiul public despre o eventuală influență/ingerință politică sau din mediul criminal în cadrul Uniunii Avocaților din Moldova sau asupra membrilor Consiliului Uniunii Avocaților din Moldova nu reprezintă decât o dezinformare crasă, având scopul de a manipula opinia publică în vederea diminuării din impactul și importanța acțiunilor de protest împotriva modificărilor adoptate la Legea cu privire la avocatură”, menționează Uniunea Avocaților.

Articolul Greva avocaților, deturnată? Posibile legături între promotorii protestului și rețeaua penală a lui Ilan Șor apare prima dată în INFO1.

Ministra a menționat că, nu se știe câte din cele aproximativ 1700 de ședințe programate pentru ziua de ieri, au fost amânate.

”Nu cunoaștem câte ședințe au fost amânate. Pentru că introducerea are loc manual de către lucrătorii din instanțele judecătorești și procuraturii. Din discuțiile pe care le-am avut situația este una gestionabilă la moment”, a spus ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Greva generală a fost declanșată în semn de protest față de modificările la Legea cu privire la avocatură, adoptate recent de Parlament, fără consultări cu breasla, potrivit Uniunii Avocaților. Reprezentanții profesiei juridice avertizează că noile prevederi afectează independența avocaților și pot limita accesul cetățenilor la justiție. Ei cer președintei Maia Sandu să nu promulge legea.

Potrivit deciziei Uniunii Avocaților, pe perioada grevei vor fi acceptate doar cazurile urgente. Este vorba despre aresturi, violență în familie și cazuri cu minori. Protestul va continua până la Congresul extraordinar al profesiei, convocat pentru 25 iulie.

În cadrul unei întâlniri la Ministerul Justiției, deputații au recunoscut că modificările au fost votate fără o consultare prealabilă, dar au precizat că legea, fiind una organică, nu mai poate fi modificată de actualul Parlament. Ministerul a propus formarea unui grup de lucru comun pentru continuarea dialogului. Uniunea Avocaților consideră acest demers tardiv și ineficient în contextul electoral actual.

CITEȘTE ȘI Greva generală a avocaților continuă. Ministerul Justiției cheamă la dialog, dar avocații cer nepromulgarea legii

Articolul Ministerul Justiției, despre greva avocaților: ”Situația este sub control” apare prima dată în INFO1.

La judecătoria Chișinău cu sediul Ciocana, una dintre cele mai aglomerate instanțe de judecată, astăzi este liniște. Mai mulți avocați au transmis cereri de amânare a ședințelor de judecată pe motiv că se află în grevă până pe 25 iulie. De dimineață, aici au fost examinate doar cauzele privind măsurile preventive.

Unul dintre avocații aflați în grevă este și Angela Popil. Aceasta a solicitat amânarea cauzelor civile pentru zilele următoare.

”Eu personal ca și avocat am expediat atât pentru ziua de astăzi, cât și pentru ziua de mâine cereri de amânare a termenilor de judecarea cauzelor civile, eu nu particip pe dosare penale, dar am informat instanța despre motivele justificate care au dus la absența mea în fața judecătorului la judecarea cauzei”, a declarat avocata Angela Popil.

Apărătorii spun că vor acorda asistență juridică doar în cazuri de urgență.

”Aceste urgențe maxime se referă la dosarele privind violența în familie sau dosarele cu participarea minorilor, inclusiv dosarele care vizează drepturile cetățenilor străini și apatrizilor. În aceste categorii de dosare avocații vor serviciile de asistență juridică”, a mai spus ea.

Reprezentanții Judecătoriei Chișinău au confirmat pentru ONE TV că instanțele au primit mai multe cereri de reprogramare. Judecătorii examinează aceste cereri individual, cu respectarea dispozițiilor procedurale și ținând cont de drepturile tuturor participanților la proces. Hotărârile privind amânarea ședințelor vor fi adoptate în funcție de circumstanțele fiecărei cauze.

CITEȘTE ȘI Greva generală a avocaților continuă. Ministerul Justiției cheamă la dialog, dar avocații cer nepromulgarea legii

CITEȘTE ȘI Președinția va examina proiectul privind modificarea Legii cu privire la avocatură în termen de 14 zile

Articolul Greva avocaților blochează ședințele de judecată. Avocații cer Maiei Sandu să nu promulge legea apare prima dată în INFO1.

”Președinția a recepționat proiectul de lege în cursul zilei de ieri. Conform prevederilor legale, președinta are la dispoziție 14 zile pentru examinarea documentului. Decizia va fi comunicată public, în mod transparent, așa cum se procedează cu toate actele normative care ajung la instituția noastră”, a declarat Igor Zaharov.

Declarația vine în contextul grevei generale declanșate de avocați, în semn de protest față de modificările adoptate recent de Parlament, pe care Uniunea Avocaților le consideră un atac grav asupra independenței profesiei.

Avocații cer președintei Maia Sandu să nu promulge legea, susținând că doar o astfel de decizie ar putea debloca situația. Greva generală va continua până pe 25 iulie, dată la care este convocat Congresul extraordinar al profesiei. Sunt acceptate doar excepții în cauze urgente, precum aresturi, violență în familie sau cazuri cu minori.

Autoritățile afirmă că legea nu afectează exercitarea profesiei, dar recunosc că modificările au fost adoptate fără consultări ample. Ministerul Justiției a propus formarea unui grup de lucru, însă reprezentanții avocaților consideră inițiativa tardivă.

CITEȘTE ȘI Greva generală a avocaților continuă. Ministerul Justiției cheamă la dialog, dar avocații cer nepromulgarea legii

Articolul Președinția va examina proiectul privind modificarea Legii cu privire la avocatură în termen de 14 zile apare prima dată în INFO1.