Prezența la vot la alegerile parlamentare din Armenia a fost una dintre cele mai ridicate din istoria țării. Aproximativ 59% dintre alegători s-au prezentat la urne, cu aproape 10 la sută mai mult decât la alegerile anticipate din 2021. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea voturilor, partidul pro-european al premierului Nikol Pașinian a obținut majoritatea în Parlament. Astfel, Partidul „Contractul Civic” a obținut 49,8% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat blocul „Armenia Puternică”, cu 23,3% din sufragii, condus de oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian. În Parlament vor mai intra partidul „Armenia”, condus de fostul președinte Robert Kocharian, cu 9,9% din voturi, și partidul „Armenia Prosperă”, care a obținut peste 4%.

Premierul Nikol Pașinian și-a revendicat victoria încă din momentul în care erau procesate doar 10% din voturi. Liderul de la Erevan a calificat rezultatul drept o victorie istorică și a declarat că Armenia își va continua parcursul către Uniunea Europeană, dar va încerca, în același timp, să mențină relații funcționale cu Rusia.

 „Armenia va urma strategia consolidării independenței, a statalității, a democrației și a statului de drept. Vom continua, desigur, parcursul reformelor democratice, cu sprijinul partenerilor noștri europeni. Vom reforma Armenia astfel încât să o aliniem standardelor Uniunii Europene”, a declarat Nikol Pașinian.

Oligarhul pro-rus Samvel Karapetian, al cărui bloc politic s-a clasat pe locul al doilea, nu a recunoscut rezultatul alegerilor. El a invocat pretinse fraude și persecuții politice. De altfel, acesta se află în arest la domiciliu, fiind acuzat că ar fi îndemnat la răsturnarea guvernului.

„Dragi compatrioți, în acest moment vreau să vă spun despre contextul acestor alegeri rușinoase. Ați văzut și singuri ce s-a întâmplat în ultima lună. Ați văzut prin ce fel de persecuții am trecut, prin ce tip de violențe am trecut”, a declarat oligarhul pro-rus Samvel Karapetian.

Rezultatul alegerilor a fost salutat de liderii europeni. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Armenia democratică este mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană. La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat intenția de a consolida cooperarea cu Armenia pe drumul acesteia către blocul comunitar.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, de asemenea, un mesaj în care și-a exprimat dorința de a aprofunda relațiile cu Armenia în anii următori.

„Felicitări sincere pentru victoria electorală, obținută în pofida unei ingerințe externe masive. Moldova și Armenia împărtășesc un angajament pentru pace și stabilitate în Europa”, a scris Maia Sandu.

Apropierea Erevanului de Europa a stârnit nemulțumirea Moscovei. Potrivit presei occidentale, campania electorală din Armenia s-a desfășurat într-un context de război hibrid fără precedent, în care Rusia ar fi încercat să influențeze scrutinul prin cumpărarea voturilor, manipularea electoratului și provocarea unor acțiuni de destabilizare. Situația a fost comparată cu alegerile recente din Republica Moldova, România și Ungaria.

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a lansat avertismente privind eventuale consecințe economice negative în cazul unei îndepărtări de Moscova. De altfel, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor, Rusia a impus restricții asupra importurilor de mărfuri din Armenia. În aceste condiții, Comisia Europeană a promis țării sprijin de 50 de milioane de euro pentru a face față presiunilor economice și condiții comerciale mai flexibile. Relațiile dintre Erevan și Moscova au început să se deterioreze în 2023, după ce Rusia nu a oferit sprijinul așteptat Armeniei în războiul cu Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah.

Articolul Armenia întoarce spatele Rusiei. Partidul pro-european al lui Nikol Pașinian a câștigat detașat alegerile parlamentare apare prima dată în INFO1.

La o conferință de presă susținută la Kremlin, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a șantajat autoritățile armene cu consecințe economice dacă populația va alege să se distanțeze de Rusia.

„Cum a explicat și Pașinian, la un moment dat va trebui de luat decizia definitivă. Se va face asta la referendum.” 01:40 MUSCA 01:58 „Rusia rămâne un furnizor sigur și de încredere de energie pentru toate țările, dar mai ales pentru cei mai apropiați aliați și parteneri. Desigur că un astfel de regim este imposibil pentru participanții la alte „integrări” [decât Uniunea Economică Euroasiatică n.r]”, a declarat Dmitrii Peskov .

Relațiile dintre Armenia și Rusia au fost discutate luna trecută la Kremlin de premierul Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin. Pașinian i-a transmis direct liderului rus că Armenia își dorește o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și a respins, totodată, presiunile energetice venite din partea Moscovei.

„Desigur că noi colaborăm în domeniul energetic. În Armenia se dezvoltă foarte bine noile tehnologii energetice. Este vorba despre energia solară și altele de genul”, a declarat Nikol Pașinian.

Tensiunile dintre Armenia și Rusia au escaladat și mai mult după ce la începutul lunii mai în capitala armeană s-a desfășurat primul summit Armenia-UE. În același timp Armenia urmărește o colaborare mai strânsă și cu Statele Unite. Marți la Erevan a aterizat secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian. La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au semnat un acord prin care Armenia și Statele Unite devin parteneri strategici. De asemenea, au mai fost semnate alte câteva acorduri. Unul se referă la exploatarea mineralelor și metalelor rare. Alt acord vizează înființarea unui coridor de tranzit care să lege regiunea autonomă „Nahicevan” a Azerbaidjanului, prin teritoriul Armeniei, către partea teritoriului principal al Azerbaidjanului.

În prezent Armenia este grav dependentă de energia rusească. Țara importă din Rusia aproape 90 la sută din gazul consumat ceea ce reprezintă aproape jumătate din necesarul de energie. Relațiile dintre Armenia și Rusia au început să se deterioreze după ce acum câțiva ani Moscova nu și-a respectat angajamentele de a ajuta Erevanul în conflictul armat cu Azerbaidjanul în ce privește regiunea Nagorno-Karabah. Alegerile parlamentare în Armenia se vor desfășura la începutul lui iunie. Actuala guvernare și-a declarat intenția de organiza un referendum în ceea ce privește parcursul de aderare la UE.

Articolul Kremlinul pune presiune pe Erevan: „Nu se poate și UE, și gaze rusești” apare prima dată în INFO1.

La o conferință de presă susținută la Kremlin, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a șantajat autoritățile armene cu consecințe economice dacă populația va alege să se distanțeze de Rusia.

”Cum a explicat și Pașinian, la un moment dat va trebui de luat decizia definitivă. Se va face asta la referendum. Rusia rămâne un furnizor sigur și de încredere de energie pentru toate țările, dar mai ales pentru cei mai apropiați aliați și parteneri. Desigur că un astfel de regim este imposibil pentru participanții la alte „integrări” [decât Uniunea Economică Euroasiatică n.r]”, Dmitrii Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului.

Relațiile dintre Armenia și Rusia au fost discutate luna trecută la Kremlin de premierul Nikol Pașinian și președintele rus Vladimir Putin. Pașinian i-a transmis direct liderului rus că Armenia își dorește o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și a respins, totodată, presiunile energetice venite din partea Moscovei.

”Desigur că noi colaborăm în domeniul energetic. În Armenia se dezvoltă foarte bine noile tehnologii energetice. Este vorba despre energia solară și altele de genul”, Nikol Pașinian, prim-ministrul Armeniei.

Tensiunile dintre Armenia și Rusia au escaladat și mai mult după ce la începutul lunii mai în capitala armeană s-a desfășurat primul summit Armenia-UE. În același timp Armenia urmărește o colaborare mai strânsă și cu Statele Unite. Marți la Erevan a aterizat secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta cu ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian. În prezent Armenia este grav dependentă de energia rusească. Țara importă din Rusia aproape 90 la sută din gazul consumat ceea ce reprezintă aproape jumătate din necesarul de energie. Relațiile dintre Armenia și Rusia au început să se deterioreze după ce acum câțiva ani Moscova nu și-a respectat angajamentele de a ajuta Erevanul în conflictul armat cu Azerbaidjanul în ce privește regiunea Nagorno-Karabah. Alegerile parlamentare în Armenia se vor desfășura la începutul lui iunie. Actuala guvernare și-a declarat intenția de organiza un referendum în ceea ce privește parcursul de aderare la UE.

Articolul Rusia amenință Armenia cu sistarea livrărilor de gaze, dacă țara va lua cursul spre integrarea în Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.

Conform investigației, în ultimele câteva luni rețeaua Matrioșka publică masiv pe Tik Tok, Instagram, Facebook, și alte rețele, videoclipuri false din numele unor portaluri de știri influente. Spre exemplu, doar în data de 24 martie, rețeaua a publicat simultan 12 videoclipuri, în care populația armeană este speriată cu un război în cazul în care premierul Nikol Pașinian ar câștiga alegerile. Un astfel de videoclip a folosit identitatea vizuală a reputatei publicații Reuters pentru a părea autentic. În acesta se afirmă că Pașinian și președintele Franței, Emmanuel Macron, ar fi încheiat un acord secret prin care armatei armene să-i fie livrate arme în valoare de 50 de milioane de euro.

Alte videouri false sunt publicate din numele spre exemplu a Institutului american pentru Studiul Războiului. Printre falsurile promovate de rețeaua rusă de dezinformare se numără informațiile precum că premierul armean Nikol Pașinean are în plan să vândă țara Occidentului, sau că acesta ar fi bolnav și nu mai poate conduce Armenia.

Potrivit proiectului „Bot Blocker”, campania de dezinformare desfășurată în Armenia de Matrioșka a început cu 243 de zile înainte de alegerile din 7 iunie. Până în prezent, aceasta a generat 343 de astfel de videoclipuri false. Este a doua cea mai mare campanie documentată, după cea care a vizat Republica Moldova. În țara noastră, Bot Blocker a depistat în aprilie 2025, 409 astfel de videoclipuri, lansate pentru a discredita rezultatele alegerilor prezidențiale în ajunul celor parlamentare. Pentru comparație, înaintea alegerilor din SUA, rețeaua a produs 180 de videoclipuri, în Germania 97, iar în Polonia doar 14.

Articolul Rețeaua de dezinformare „Matrioșka” intensifică o campanie online în Armenia înainte de alegeri, vizându-l pe premier apare prima dată în INFO1.

Trump a declarat că Armenia și Azerbaidjanul au luptat timp de 35 de ani ”și acum sunt prieteni și vor fi prieteni multă vreme”.

Reuters apreciază că acordul – dacă va fi respectat – va reprezenta o realizare semnificativă pentru Statele Unite. Iar asta va irita Rusia, care consideră că regiunea caucaziană face parte din sfera sa de influență.

Armenia și Azerbaidjanul și-au disputat de la sfârșitul deceniului 1980 enclava armeană Nagorno-Karabah de pe teritoriul azer. Până când forțele armate azere au reușit să preia controlul în 2023, în urma unei ofensive extrem de rapide. Aproape toți cei 100.000 de etnici armeni de acolo s-au refugiat în Armenia.

Acordul de vineri prevede și drepturi exclusive de dezvoltare ale SUA pe un coridor strategic din sudul Caucazului.
Trump a anunțat că ambele republici foste sovietice au semnat și înțelegeri separate cu Washingtonul pentru extinderea cooperării în domeniile energiei, comerțului și tehnologiei.

Articolul Acord istoric de pace între Armenia și Azerbaidjan, semnat la Casa Albă sub medierea lui Donald Trump apare prima dată în INFO1.

„Mulți lideri au încercat să oprească războiul, dar fără succes… până acum. Acest lucru se întâmplă datorită lui TRUMP”, a scris joi seara liderul american pe rețeaua sa Truth Social.

Ceremonia de semnare a acordului va avea loc în cadrul unui summit organizat la Casa Albă, unde Trump îi va primi mai întâi separat pe președintele azer Ilham Aliev și pe premierul armean Nikol Pașinian, pentru a semna acorduri bilaterale între SUA și fiecare dintre cele două state. Ulterior, este programată semnarea acordului tripartit la ora locală 16:15.

Potrivit postului CBS, acordul prevede și dezvoltarea de către SUA a unui coridor de tranzit de 43 de kilometri pe teritoriul Armeniei. Acesta va fi denumit simbolic „Calea Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională”. Casa Albă nu a comentat deocamdată informația.

Guvernul de la Erevan a confirmat participarea premierului armean la întâlnirea cu Trump.  Autoritățile armene au mai precizat că va avea loc și o întâlnire trilaterală cu președintele azer pentru a „contribui la pacea, dezvoltarea și cooperarea economică în regiune”.

Ultima întâlnire între Ilham Aliev și Nikol Pașinian a avut loc pe 10 iulie, la Abu Dhabi.

Conflictul privind enclava Nagorno-Karabah a marcat profund relațiile dintre cele două țări. Deși recunoscută internațional ca parte a Azerbaidjanului, regiunea a fost controlată timp de trei decenii de separatiști armeni, în urma războiului izbucnit după destrămarea URSS. În 2020, Baku a recâștigat o parte din teritoriu. În septembrie 2023 a preluat complet controlul în urma unei ofensive fulger.

În martie, cele două state au ajuns la un acord de principiu asupra unui tratat de pace. Totuși, Azerbaidjanul insistă ca Armenia să își modifice Constituția pentru a renunța oficial la orice pretenții asupra Karabahului.

Articolul Acord de pace „istoric” între Armenia și Azerbaidjan, mediat de SUA apare prima dată în INFO1.

Chiar și după ce au părăsit sala de ședințe, deputații nu s-au liniștit. Aceștia și-au împărțit pumni pe coridor, iar securitatea cu greu le-a făcut față.

Artur Sarkisyan este acuzat într-un dosar privind pregătirea unui atentat terorist și tentativa de preluare a puterii. În același dosar au fost reținute anterior alte 14 persoane, conduse de arhiepiscopul Bagrat al Bisericii Apostolice Armene, liderul protestelor împotriva delimitării frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan. Pe 25 iunie, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a anunțat că autoritățile au dejucat o tentativă de lovitură de stat orchestrat[ă] de „clasa oligarhică, criminală și clericală”. Mass-media și personalități publice apropiate partidului de guvernământ susțin că Rusia s-ar afla în spatele complotului, însă Kremlinul a negat orice implicare în afacerile interne ale altor state.

Articolul Bătaie în Parlamentul Armeniei. Scandalul a izbucnit în timpul discuțiilor despre ridicarea imunității unui deputat apare prima dată în INFO1.

Relațiile cu Moscova s-au deteriorat după conflictul din Nagorno-Karabah. Armenia acuză Rusia că nu a intervenit în toamna lui 2023, când Azerbaidjanul a recucerit regiunea.

Peste 100.000 de armeni au fugit din Karabah, temându-se de represalii. De atunci, Erevanul a făcut mai mulți pași pentru a se distanța de Kremlin, scrie Digi24.ro.

În ianuarie 2024, Armenia a aderat la Curtea Penală Internațională, ignorând avertismentele Rusiei. Acum, în baza mandatului CPI, Erevanul este obligat să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta intră în țară.

Pe teritoriul armean se află încă o bază militară rusă, la Ghiumri. Armenia rămâne formal membră a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), dar premierul Pașinian a declarat în februarie că participarea țării la această alianță este „înghețată”.

În iulie 2024, Armenia a găzduit exerciții militare comune cu Statele Unite. În martie 2025, Erevanul și Baku au anunțat că au ajuns la un acord de pace. Textul nu a fost semnat încă, din cauza negocierilor dificile privind frontiera.

CITEȘTE ȘI: Armenia face primul pas spre UE: Parlamentul votează pentru începerea negocierilor pentru aderare

Articolul Parlamentul de la Erevan a votat în favoarea lansării candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.

Dacă legea va fi aprobată definitiv, autoritățile de la Erevan vor începe discuțiile cu Bruxelles-ul pentru elaborarea unei foi de parcurs, care va pregăti negocierile oficiale. Totuși, decizia finală privind aderarea Armeniei la UE va fi supusă unui referendum național, așa cum au anunțat anterior oficialii armeni.

Adjunctul ministrului de externe al Armeniei, Paruir Hovanissian, a precizat că aprobarea legii nu reprezintă o cerere oficială de aderare la UE, ci doar un prim pas în acest proces. Premierul Nikol Pașinian a recunoscut anterior că Rusia – până de curând principalul aliat al Erevanului – privește cu îngrijorare apropierea Armeniei de Uniunea Europeană.

„Rusia are unele îngrijorări, iar acest lucru este evident. La rândul nostru, avem și noi preocupări privind poziția și politicile Rusiei, iar acesta este un fapt”, a declarat Pașinian.

Inițiativa legislativă a fost propusă de Platforma Forțelor Democratice din Armenia și a beneficiat de 60.000 de semnături de susținere înainte de a fi prezentată în Parlament.

Articolul Armenia face primul pas spre UE: Parlamentul votează pentru începerea negocierilor pentru aderare apare prima dată în INFO1.

Conform unor surse, Nikol Pashianyan se îndrepta spre orașul Tashir, Armenia. Cu toate acestea, aparatul de zbor a făcut o aterizare de urgență în localitatea Vanadzor din nordul țării. Premierul de la Erevan a dat asigurări că este bine printr-o postare pe Facebook, atașând și un clip video de la aterizare.

,,Totul este bine. Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, elicopterul nostru a aterizat în Vanadzor. Acum suntem pe drum cu mașina. Vă doresc o zi bună tuturor”, a scris Pashianyan, atașând și un videoclip cu aterizarea.

Articolul Elicopterul în care se afla prim-ministrul Armeniei a făcut o aterizare de urgență. În ce stare este premierul apare prima dată în INFO1.