Articolul O nouă ședință cu participarea oligarhului Vladimir Plahotniuc. Instanța a admis parțial lista de martori ai apărării apare prima dată în INFO1.

Potrivit unui comunicat emis de Președinție, Maia Sandu va vorbi la ora 13:00, ora Chișinăului. Șefa statului va menționa noile amenințări la adresa democrațiilor europene. De asemeneam, va vorbi despre modul în care Europa își poate proteja valorile și unitatea în fața acestor provocări.

Pe 9 septembrie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, efectuează o vizită oficială la Strasbourg. Maia Sandu se va întâlni cu oficiali ai Consiliului Europei, în contextul în care Republica Moldova urmează să preia, începând cu luna noiembrie 2025, Președinția Comitetului de Miniștri al acestei organizații pentru o perioadă de șase luni.

De asemenea, programul vizitei va include și o întâlnire cu membrii comunității moldovenilor din Strasbourg.

Articolul Maia Sandu va susține un discurs în plenul Parlamentului European despre apărarea democrației apare prima dată în INFO1.

Într-un mesaj publicat pe canalul său de Telegram, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, cercetat în mai multe dosare penale, adresează mai multe întrebări președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman.

Stoianoglo invocă prezumția de nevinovăție. El subliniază că, indiferent de statut sau context, nicio persoană nu poate fi numită „infractor” fără o hotărâre definitivă. Stoianoglo, care face referire la condamnarea bașcanei Evghenia Guțul, îl întreabă pe șeful CSM:

„Ce părere aveți despre eliberarea killerilor și grațierea dealerilor. În timp ce o mamă este condamnată la ani grei pentru corupție electorală și luată sub strajă direct din sala de judecată? Vi se pare echitabil? Sau măcar logic?”, încheie fostul procuror general.

Șeful CSM , Sergiu Caraman, nu a venit, deocamdată, cu un punct de vedere la aceste acuzații. Unii experți critică o asemenea poziție și accentuează că legea nu face distincție între oameni în funcție de situația familială, iar deciziile trebuie să se bazeze exclusiv pe fapte și probe.

Fostul judecător român Cristi Danileț și avocata Angela Popil, membră a grupului de experți în domeniul justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, consideră că astfel de comentarii sunt nepotrivite.

”Mi se pare neadecvat ca fostul procuror general al Moldovei să aibă astfel de declarații deplasate. El nu cunoaște dosarul, nu s-a uitat la probe. Orice jurist află încă din primul an de facultatea de drept că-n fața legii toți suntem egali”. Nu se dau hotărâri în funcție de câți copiii avem acasă. Se dau în funcție de ce fapte ai săvârșit”, a precizat judecătorul român, Cristi Danileț.

”Noi trebuie, pur și simplu, să analizăm la rece situația. Să încercăm să ne abținem de a face comentarii în favoarea unui inculpat sau în defavoarea lui. Asta atât timp cât în privința acestuia nu este o sentință definitivă și irevocabilă de condamnare sau de achitare”, a declarat membra IPRE și avocata, Angela Popil.

Alexandr Stoianoglo, membru al Blocului Alternativa, a candidat la alegerile prezidențiale de anul trecut. El a fost susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Acesta a fost contracandidatul Maiei Sandu în cel de-al doilea tur. Iar oligarhul fugar Ilan Șor, care conduce Blocul Victorie, și-ar fi îndemnat susținătorii să-și dea votul pentru el. Mai mult, fostul procuror general a fost acuzat că a avut legături cu Kremlinul, acuzații pe care el le-a negat.

Articolul Alexandr Stoianoglo sare în apărarea Evgheniei Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare: ”Are copii minori” apare prima dată în INFO1.

Radoslaw Sikorski a îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue implementarea reformelor și să se alinieze la standardele europene. La rândul său, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi a anunțat că i-a mulțumit omologului său polonez pentru susținerea pe care o acordă Republicii Moldova.

,,Am convenit să continuăm aprofundarea relațiilor bilaterale, pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene. În cadrul întrevederii, am analizat oportunitățile de îmbunătățire a colaborării economice. La moment, avem investiții cu capital polonez în domenii importante, precum: IT, construcții, agricultură. Ne dorim ca mai multe companii poloneze să investească în Republica Moldova”, a scris Mihai Popșoi pe pagina sa de Facebook.

Mihai Popșoi a mai adăugat că a făcut un schimb de opinii despre importanța cooperării interparlamentare și în domeniul apărării, securitatea regională, amenințările hibride, etc.

În această perioadă, vicepremierul Mihai Popșoi întreprinde trei vizite de lucru la Varșovia, Republica Polonia, la Bratislava, Republica Slovacia și la Viena, Republica Austria. Vizitele sunt planificate pentru perioada dintre 17 și 20 iunie.

Articolul Radoslaw Sikorski: Polonia va sprijini accelerarea procesului de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.

„Uimitoarea armată ucraineană de drone ajută la apărarea țării. Sunt un mare fan al talentului creativ și al inventivității ucrainenilor”, a declarat Borell.

Borrell mai a declarat că Ucraina are potențialul de a deveni un stat tehnologic.

Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a sosit la Kiev în cea de-a patra sa vizită de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Acesta a fost nevoit să își petreacă dimineața într-un adăpost special din cauza unui atac cu rachete rusești la scară largă.

Articolul Borrell a vizitat fabrica de producere a dronelor din Ucraina apare prima dată în INFO1.

Articolul Moldova va avea o nouă strategie națională de apărare. Cine o va elabora apare prima dată în INFO1.

Recean a declarat că Republica Moldova intenţionează, cu ajutorul aliaţilor săi din UE şi NATO, să achiziţioneze un sistem modern de apărare antiaeriană pentru a-şi proteja aeroporturile şi infrastructura majoră.

”Nu avem sistem de apărare aeriană, nu avem rachete, nu avem avioane. Următorul pas este sistemul de apărare aeriană pentru infrastructura critică, inclusiv aeroportul, centralele electrice și așa mai departe. Aceasta este doar începutul. Noi, ca stat, nu ne permitem să facem totul deodată. Prin urmare, o parte o cumpărăm cu banii noștri, alte părți ni se acordă sub formă de grant de către prietenii noștri, fie că sunt state membre ale Uniunii Europene sau alte țări. Sau țările NATO, care sunt prietenii noștri”, a spus Recean la TV8.

Recenat, Parlamentul a aprobat o nouă strategie de securitate, care identifică Moscova drept cea mai mare ameninţare la adresa securităţii ţării .

Articolul Republica Moldova vrea un sistem modern de apărare antiaeriană apare prima dată în INFO1.

Bloomberg a scris pe 10 noiembrie că este puțin probabil ca UE să livreze Ucrainei toate cele 1 milion de obuze de artilerie promise până în martie 2024. Kuleba a recunoscut că informațiile Bloomberg sunt corecte, adăugând că Ucraina este îngrijorată. Șeful diplomației Ucrainei consideră că problema nu este lipsa de voință politică în UE, ci problemele industriei de apărare și „o mulțime de probleme nesincronizate, multă birocrație”. Cu toate acestea, rezolvarea acestor probleme este în desfășurare, a adăugat el.

„Uniunea Europeană lucrează pentru a remedia aceste probleme și de aceea, când am fost la Berlin, am cerut Uniunii Europene să dezvolte o politică coerentă în domeniul industriilor de apărare”, a spus Kuleba.

„Dar avem nevoie de acțiuni mai rapide și mai multe. Și apreciem cu adevărat sprijinul Uniunii Europene, dar vom împinge lucrurile (în acest sens)”, spune Kuleba.

Conform unui plan aprobat de UE în martie, blocul ar urma să furnizeze Ucrainei un milion de obuze într-un interval de un an. Primul pas al programului presupune rambursarea proviziilor din stocurile proprii ale statelor membre, al doilea pas este achiziționarea comună de noi muniții. Pe 13 noiembrie, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a recunoscut că Ucraina nu va primi toate cele 1 milion de obuze până la sfârșitul anului 2023. Blocul a finalizat primul pas al programului prin livrarea a aproximativ 300.000 de obuze din arsenalele UE, a declarat Borrell.

Potrivit lui Borrell, viteza pasului următor „va depinde de cât de repede va fi implementat contractul și de cât de repede vor produce fabricile… ținând cont că și Europa exportă o anumită cantitate din producția lor”.

Planul UE de a intensifica producția de obuze pentru a spori capacitățile de artilerie ale Ucrainei a fost afectat de birocrația și protecționismul țărilor individuale, a dezvăluit o investigație a Kyiv Independent și a partenerilor săi. Nevoia Ucrainei de aprovizionare cu muniție devine din ce în ce mai presantă pe măsură ce Rusia își sporește bugetul de apărare pentru 2024 și se pare că a reușit să obțină peste 1 milion de obuze din Coreea de Nord, în timp ce luptele politice interioare de la Washington duc la reduceri în sprijinul militar al SUA pentru Kiev.

Articolul Ucraina critică UE pentru lipsa muniției. Dmitro Kuleba: Întârzie livrarea a 1 milion de obuze de artilerie apare prima dată în INFO1.

„Trebuie să fim pregătiți și să alegem clar de care parte a lumii vrem să fim. Moldova trebuie să fie de partea celor care promovează pacea și respectul pentru hotarele recunoscute internațional. Moldova își poate proteja cetățenii doar fiind parte a lumii libere și în cooperare  cu lumea liberă”, a declarat Maia Sandu.

Creșterea investițiilor în domeniul apărării țării este una dintre cele 5 direcții ale Strategiei Securității Naționale, prezentate în cadrul ședinței.

Precum a explicat șefa statului, proiectul Strategiei Securității Naționale definește pericolele la adresa securității țării și direcțiile de acțiune pe care le vor urma autoritățile pentru a asigura și consolida securitatea națională.

Strategia de securitate se bazează pe 3 obiective esențiale:

1. Protejarea și garantarea siguranței tuturor cetățenilor. 
2. Crearea unui stat puternic și respectat. 
3. Aderarea la Uniunea Europeană.

„Îndeplinirea celor 3 obiective este o misiune comună – a instituțiilor statului împreună cu cetățenii. Strategia își propune să unească eforturile tuturor instituțiilor statului pentru ca ele să acționeze unitar în interesul național”, a menționat Maia Sandu.

Președintele a subliniat că, de când Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei, Moldova este sub amenințare de destabilizare și „sub riscul real de a fi următoarea, dacă Ucraina cade”. 

„Rusia nu va renunța de bunăvoie la acțiunile ostile la adresa Republicii Moldova. Prin urmare trebuie să reclădim apărarea națională și să dezvoltăm capacitatea de rezistență la acțiunile de tip hibrid”, a mai spus Maia Sandu.

În context, șefa statului a prezentat 5 direcții ale Strategiei Securității Naționale, care vor servi drept puncte de reper în acțiunile ca urmează a fi întreprinse de autorități:

• sporirea investițiilor și întărirea sectorului de apărare și securitate.

Precum a explicat șefa statului, bugetul de securitate trebuie majorat, pentru că este o investiție necesară, care va aduce beneficii tuturor.

„Pentru a descuraja agresiunea din exterior și pentru a-și asigura securitatea națională, Republica Moldova are nevoie de o armată modernă, echipată, bine pregătită și capabilă să opereze împreună cu partenerii externi. Neutralitatea nu înseamnă să stăm pasivi și neajutorați. Dimpotrivă, ne obligă să construim capacitatea de apărare, să dezvoltăm o armată performantă pe care să se bazeze și de care să se mândrească cetățenii. Vom întări și sectorul civil de securitate, așa încât instituțiile, care trebuie să ne protejezesă pună accent, înainte de toate, pe nevoile cetățenilor”, a declarat Maia Sandu.

• progresarea graduală pe calea soluționării pașnice a conflictului transnistrean.

La acest capitol, Maia Sandu a subliniat că trupele ruse trebuie să părăsească teritoriul suveran al Republicii Moldova. 

„Vrem să extindem toate beneficiile apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană și pentru cetățenii noștri care locuiesc pe malul stâng al râului Nistru”, a spus președintele.

• dezvoltarea parteneriatelor de securitate cu cele mai dezvoltate și prospere țări democratice ale lumii

• intensificarea luptei de combatere a corupției și crearea unor instituții puternice care să aplice legea.

• contribuția Republicii Moldova la securitatea regională și internațională.

„Pe lângă pericolele despre care am vorbit mai devreme, Moldova trebuie să se pregătească și de multiple riscuri globale, cum ar fi schimbările climatice, pandemiile și dezastrele naturale, utilizarea tehnologiilor noi în scopuri dăunătoare. Trebuie să fim capabili să facem față tuturor acestor riscuri pentru a ne proteja cetățenii într-o lume în plină schimbare”, a conchis Maia Sandu.

Articolul Moldova va spori investițiile în domeniul apărării. Maia Sandu: „Trebuie să fim pregătiți” apare prima dată în INFO1.