Saar a criticat faptul că Israelul este singura țară cu un punct permanent pe ordinea de zi a consiliului și a fost vizat de peste 100 de rezoluții de condamnare, mai multe decât cele adoptate împotriva Iranului, Cubei, Coreei de Nord și Venezuelei la un loc. „Israelul nu va mai accepta această discriminare”, a subliniat oficialul.

Decizia Israelului vine în contextul în care și Statele Unite au adoptat o poziție similară. Trump a semnat un ordin executiv prin care SUA se retrage din mai multe organisme ale ONU, inclusiv CDO. Totuși, Washingtonul nu este în prezent membru al consiliului, din motiv că ultimul său mandat de trei ani s-a încheiat recent. Aceasta înseamnă că SUA poate doar să refuze participarea la activitățile consiliului în calitate de observator și să nu mai solicite un nou mandat.

Reamintim că (,) Consiliul Drepturilor Omului este format din 47 de state membre, care au fost alese de Adunarea Generală a ONU, pentru mandate de trei ani. Precizăm că membrii nu mai sunt eligibili pentru o realegere imediată, după ce au avut două mandate consecutive.

Articolul Israelul urmează exemplul SUA și se retrage din Consiliul Drepturilor Omului apare prima dată în INFO1.

În această rezoluţie adoptată cu 153 de voturi pentru, 10 împotrivă (inclusiv Israel şi Statele Unite) şi 23 de abţineri din 193 de state membre, Adunarea Generală îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu „situaţia umanitară catastrofală din Fâşia Gaza”.

Răspunzând unei cereri fără precedent din partea secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care se teme de o „prăbuşire totală a ordinii publice” pe teritoriul palestinian aflat în război, rezoluţia „cere o încetare a focului umanitară imediată”, solicită protecţia civililor, acces umanitar şi eliberarea „imediată şi necondiţionată” a tuturor ostaticilor.

Dar, la fel ca textul anterior adoptat la sfârşitul lunii octombrie, care cerea un „armistiţiu umanitar imediat, durabil şi susţinut, care să conducă la o încetare a ostilităţilor”, nu condamnă Hamas. O absenţă criticată de Israel şi Statele Unite.

„De ce este atât de dificil să spunem fără echivoc că uciderea bebeluşilor şi împuşcarea părinţilor în faţa copiilor lor este oribil?”, a întrebat ambasadoarea americană Linda Thomas-Greenfield. Omologul său israelian a denunţat o rezoluţie „ipocrită”. „A sosit momentul să dăm vina pe cei care merită, monştrii Hamas”, a insistat el, repetând că o încetare a focului nu va face decât să întărească mişcarea islamistă.

SUA au depus un amendament pentru a condamna „atacurile teroriste abominabile ale Hamas” din 7 octombrie, aşa cum au făcut-o şi la sfârşitul lunii octombrie, care a fost respins (84 de voturi pentru, 62 împotrivă, 25 abţineri).

Un alt amendament, prezentat de Austria, care dorea să clarifice faptul că ostaticii sunt ţinuţi de „Hamas şi alte grupuri”, a fost de asemenea respins.

Această şedinţă specială a Adunării Generale a fost solicitată de ţările arabe după vetoul american de vineri asupra unui proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate care ceruse aceeaşi „încetare a focului umanitară imediată”.

Numeroase ţări şi organizaţii pentru drepturile omului au deplâns eşecul de vineri, inclusiv secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a descris un Consiliu de Securitate cu autoritatea şi credibilitatea „compromise”.

ONU continuă să avertizeze cu privire la situaţia catastrofală din Gaza, unde sistemul umanitar este „pe punctul de a ceda” şi unde peste 18.000 de persoane au fost ucise, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas.

„Ce aşteptăm pentru a opri aceste morţi şi această maşinărie de război distructivă?”, a lansat marţi de pe podium ambasadorul egiptean Osama Mahmoud Abdelkhalek Mahmoud, în timp ce prezenta rezoluţia, deplângând „eforturile câtorva ţări care se opun opiniei publice internaţionale în favoarea unei încetări a focului”. Într-o aluzie destul de evidentă, în special la Statele Unite, care au condamnat alte „agresiuni”, precum invazia rusă în Ucraina, el a denunţat ţările care aplică politica „standardelor duble”.

„Preţul unei înfrângeri a Hamas nu poate fi suferinţa continuă a tuturor civililor palestinieni”, au declarat prim-miniştrii Australiei, Canadei şi Noii Zeelande într-o declaraţie comună, reprezentanţii acestor ţări votând în favoarea rezoluţiei.

Acest apel la încetarea focului a primit mult mai multe voturi decât rezoluţia de la sfârşitul lunii octombrie (120 de voturi pentru, 14 împotrivă şi 45 de abţineri).

Această majoritate covârşitoare a depăşit-o chiar pe cea a multiplelor rezoluţii de condamnare a invadării Ucrainei de către Rusia (143 de voturi).

Dar chiar şi cu acest sprijin masiv,”nimeni nu îşi imaginează că Adunarea Generală poate convinge Israelul să înceteze focul, aşa cum nu îi poate ordona preşedintelui Putin să părăsească Ucraina. Scopul este de a-i face pe americani să se simtă din ce în ce mai incomfortabil”, a comentat Richard Gowan de la International Crisis Group.

Articolul Adunarea Generală a ONU cere o „încetare a focului umanitară imediată” în Fâșia Gaza apare prima dată în INFO1.

Rezoluţia, elaborată de statele arabe, nu este obligatorie, dar are greutate politică, influenţând temperatura globală în contextul în care Israelul îşi intensifică operaţiunile terestre în Gaza ca ripostă după cel mai devastator atac al Hamas asupra civililor din istoria de 75 de ani a Israelului, la 7 octombrie.

Rezoluţia a fost adoptată cu 120 de voturi PENTRU, în timp ce 45 s-au ABȚINUT şi 14 – inclusiv Israelul şi Statele Unite – au votat ÎMPOTRIVĂ.

 Republica Moldova, alături de Ucraina, România, Bulgaria, Italia, dar şi Germania şi Marea Britanie, se numără printre cele 45 de state care s-au abţinut de la vot. În schimb, Ungaria, Austria, Cehia şi Croaţia au votat împotrivă, fiind alături de Statele Unite.

Adunarea Generală a votat după ce Consiliul de Securitate a eşuat de patru ori în ultimele două săptămâni să ia măsuri.

Articolul ONU a cerut un armistiţiu imediat între Israel şi Hamas. Moldova s-a abţinut de la vot apare prima dată în INFO1.