Potrivit raportului Comisiei Europene privind extinderea, publicat săptămâna trecută, la capitolele 23 și 24, ambele dedicate sistemului judiciar, Moldova nu a reușit încă să avanseze de la stadiul incipient la cel intermediar. Principalul obstacol îl reprezintă procedura de evaluare a judecătorilor și procurorilor, care nu se reușește a fi încheiată în 2025, conform planului anterior al Guvernului. Ministrul Justiției Vladislav Cojuhari explică întârzierea prin volumul mare de muncă și complexitatea procesului.

”Cu partea de judecători noi finalizăm vettingul. Suntem pe ultima sută de metri. Cu partea de procurori, este un pic mai complicat și numeric oameni, sunt mai mulți. Bineânțeles că ne setăm ca scop 2026, dar trebuie să înțelegem că nu este un proces pe care îl facem din viteză. Blocajul numărul unu este verificarea proceselor. Dreptatea trebuie să fi exactă, judecată trebuie să fie desăvârșită. Este chiar mult volum de lucru și avem și numeric o mie de persoane care trebuie verificate”, Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției.

Mihai Mogâldea, directorul adjunct al Institului pentru Reforme Europene, a punctat și alte reforme importante pe care autoritățile trebuie să le îndeplinească conform raportului Comisiei Europene.

”Acum clar există câteva priorități pentru următorii ani, priorități imediate, cum ar fi finalizarea procesului de vetting până la finalulu anului viitor. Avansarea reformei administrației publice locale. În raport se discută despre procesul de amalgamare voluntară. Câteva apecte care țin de funcțioanrea, liberatea mass-media în Republica Moldova. Aici trebuie regândite care aspecte care au fost înființate anul trecut pentru a limita impactul dezinformării în țara noastră”, Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului pentru Reforme Europene.

Cu toate acestea, tot același raport constată că Republica Moldova a făcut în decursul unui an cele mai mari progrese în vederea aderării la UE, devansând în clasament Ucraina și Geogria.

”Eforturile pe care le-am depus ca țară în acest an, ne-a permis să avansăm în clasamentul țărilor candidate, de la poziția șapte în anul 23 și 24, cu un scor mediu de 1.99 în anul 2024, la un scor mediu de 95 de puncte pentru toate componentele analizate”, Rodica Crudu, secretar general adjunct al Guvernului.

Republica Moldova trebuie să îndeplinească toate condițiile Comisiei Europene până în 2027, susține premierul Alexandru Munteanu.

”Putem să ne bucurăm de acele rezultate pe care le-am obținut, dar euforia durează câteva minute și, e bine să o avem, după aceea trebuie să ne dăm seama că avem și mai mult de făcut. Știm ce avem de făcut: trebuie să fim gata să încheiem negocierile de aderare până la sfârșitului anului 2027”, Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova.

La conferință a fost prezentă și Marta Koss, Comisara Euroepană pentru Extindere, care a ales din nou să viziteze țara noastră, pentru prima dată de la publicarea raportului.

”Mă bucur să fiu aici pentru a patra oară, anul acesta, unele state candidate sung geloase. Eu întotdeauna spuneam că sunteți cei mai buni elevi din clasa mea. Cineva îmi spunea că: „Marta, ești prea emotivă”, dar acum odată cu acest raport, acestea sunt deja fapte”, Marta Kos, comisara Europeană pentru Extindere.

Pentru a adera la Uniunea Europeană Moldova trebuie să îndeplinească un set de reforme împărțite în 33 de capitole, grupate în 6 clustere. Potrivit raportului Comisiei Europene privind extinderea, cele mai mari progrese Moldova a înregistrat la capitolul Energie, caracterizat drept „avansat.” Progrese moderate au fost pe 18 capitole, iar progrese bune pe 14 capitole.

Articolul Reforma justiției și procesul de vetting, principalele obstacole în calea aderării Republicii Moldova la UE apare prima dată în INFO1.

În cadrul conferinței comune cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, Marta Kos a lăudat progresele Republicii Moldova. De asemenea, a menționat că urmează o perioadă de muncă intensă pentru alinierea la standardele europene.

„Acum începe munca veritabilă. Vor fi urcușuri și coborâșuri, însă apelul meu este să mențineți această determinare. Aderarea este un proces național, nu proiectul unui singur partid sau al unei singure persoane. Este timpul să vă uniți sub drapelul mândru al Republicii Moldova pentru beneficiul tuturor cetățenilor”, a afirmat Marta Kos.

Cristina Gherasimov a declarat că Republica Moldova a înregistrat progrese majore, dar mai are pași importanți de făcut pentru a fi pregătită de aderare până în anul 2030.

„Vizita doamnei comisar transmite un semnal puternic: Moldova nu este singură. Avem prieteni de încredere în Uniunea Europeană care cred în potențialul nostru”, a spus Cristina Gherasimov.

Comisara a declarat că Uniunea Europeană rămâne un partener de încredere pentru Moldova și a anunțat lansarea noii strategii „Scutul Democrației”, menită să consolideze protecția statelor membre și a țărilor candidate în fața amenințărilor hibride.

Articolul Comisara europeană Marta Kos, la Chișinău: Moldova este pe drumul cel bun, iar unitatea națională este cheia succesului apare prima dată în INFO1.

Autoritățile de la Chișinău au prezentat cadrul normativ și structura instituțională pentru 13 blocuri tematice, printre care dialogul politic cu state terțe, măsurile restrictive internaționale, combaterea terorismului, protecția informațiilor clasificate și măsurile anticorupție.

Conform evaluării Uniunii Europene, Republica Moldova se află între nivelul moderat și nivelul bun de pregătire în acest domeniu. Un progres semnificativ a fost înregistrat în alinierea la măsurile restrictive ale UE, rata de conformitate crescând de la 64% în 2022 la 92% în 2024.

În ceea ce privește apărarea, Republica Moldova își consolidează rolul în menținerea securității internaționale prin participarea la misiuni europene și ONU de gestionare a crizelor.

De asemenea, cu sprijinul Uniunii Europene, țara noastră beneficiază de 137 de milioane de euro prin Instrumentul European pentru Pace, fonduri destinate modernizării echipamentelor militare ale Armatei Naționale.

Un alt aspect esențial vizează creșterea rezilienței la amenințările hibride și manipularea informațiilor, unde sprijinul Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova, activă din 2023, contribuie la întărirea capacităților naționale de gestionare a crizelor și securitate cibernetică.

În perioada următoare, Uniunea Europeană va analiza datele prezentate de Republica Moldova și va elabora un raport de evaluare necesar pentru lansarea negocierilor oficiale de aderare pe marginea Clusterului 6 „Relații externe”.

Articolul Moldova a încheiat sesiunile de screening pentru Clusterul „Relații externe”. Cum este evaluată țara în acest domeniu apare prima dată în INFO1.

„Utilizarea inutilă sau disproporţionată a forţei împotriva manifestanţilor şi a angajaţilor mass-media este extrem de îngrijorătoare”, a declarat Volker Türk, potrivit unui comunicat.

Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind blocat de Comisia Europeană încă dinaintea alegerilor din octombrie.

Cu toate acestea, săptămâna trecută guvernul de la Tbilisi a anunţat el însuşi suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „şantaj”, anunţ în urma căruia opoziţia şi-a intensificat manifestaţiile deja lansate după alegeri.

Mii de manifestanţi s-au reunit luni seară din nou în faţa parlamentului de la Tbilisi, pentru a cincea seară consecutiv, purtând drapele georgiene şi ale Uniunii Europene.

Amintim că, pe 30 noiembrie, în Georgia peste 100 de persoane au fost arestate în urma protestelor declanșate de decizia guvernului de a amâna discuțiile privind aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit Ministerului de Interne de la Tbilisi, cei reținuți sunt acuzați de „nerespectarea ordinelor poliției” și „acte de huliganism”.

Tensiunile din Georgia au fost amplificate de anunțul partidului de guvernământ, Visul Georgian, care a înghețat discuțiile de aderare la UE, acuzând „șantajul” Uniunii Europene. Decizia a fost întâmpinată cu furie generalizată, în special în contextul în care aderarea la UE este un obiectiv înscris în Constituția Georgiei.

Manifestațiile au fost susținute de sute de angajați ai ministerelor de externe, apărare, educație și justiție, care au semnat scrisori deschise denunțând măsura ca fiind neconstituțională. Mai multe universități private și-au suspendat cursurile, iar grupurile de afaceri au cerut guvernului să-și revizuiască poziția.

Articolul Protestul proeuropean în Georgia continuă: ONU denunță o folosire „disproporționată a forței” împotriva manifestanților apare prima dată în INFO1.

Moldovenii sunt întrebați o simplă întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Președintele în funcție, Maia Sandu, face campanie pentru un vot favorabil.

Sondajele de opinie sugerează că moldovenii vor vota într-adevăr pentru un viitor în UE și pentru ca Sandu să obțină un al doilea mandat.

Economia

R.Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 7.000 de euro, adică aproximativ o treime din cel al vecinului său, România, membră a UE.

Astfel, potențialul de progres economic adus de aderarea la Uniunea Europeană este incontestabil. De la aderarea la UE în 2007, puterea de cumpărare a României a crescut de la 43% la 78% din media UE.

Economia Moldovei depinde puternic de agricultură. Sectorul angajează mai mult de un sfert din forța de muncă și generează 12% din PIB-ul țării. Deoarece Moldova ar trebui să investească masiv în acest sector pentru a-l alinia la standardele europene, fondurile vor fi disponibile prin politica agricolă comună a UE odată ce Moldova devine stat membru. În plus, așa cum a subliniat recent ministrul Economiei din Moldova, statutul de candidat UE ar semnala investitorilor că Moldova este un partener de afaceri viabil.

UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 53,7% din comerțul său total în 2023. Pentru o economie axată pe export, cum este cea a Moldovei, accesul rapid și ieftin la piețele UE este crucial.

Infrastructura

Moldova are cele mai proaste drumuri din Europa, ceea ce duce la pierderi economice din cauza infrastructurii proaste. Aderarea la UE ar însemna că țara poate accesa mai multe fonduri pentru a-și îmbunătăți infrastructura.

O infrastructură mai bună ajută la conectarea lanțurilor de aprovizionare și la mutarea eficientă a bunurilor și serviciilor peste granițe. De asemenea, îmbunătățește calitatea vieții, creând oportunități de angajare și facilitând accesul la servicii de sănătate și educație.

Demografia

Cercetările Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” au dezvăluit că, în mod uimitor, Republica Moldova revine la niveluri de populație care nu au mai fost văzute din 1950—populația sa a scăzut cu 1,5 milioane de oameni în ultimii 30 de ani.

Ultimul recensământ, din 2014, estimează populația țării la 2,8 milioane, în scădere față de cele 4,3 milioane înregistrate la recensământul din 1989.

Moldova și-a pierdut populația rapid, mai repede decât oricare altă țară din fosta Uniune Sovietică. Aproape o treime din populație a plecat în ultimele trei decenii în căutarea unor perspective mai bune de muncă în străinătate.

Deoarece economia lentă și piața locurilor de muncă s-au dovedit a fi principalii factori care determină moldovenii să plece în străinătate, crearea unor condiții economice mai bune acasă, prin investiții UE, ar putea ajuta la stoparea sau chiar inversarea acestei tendințe.

Instituții mai puternice

Maia Sandu a promis toleranță zero față de corupție, iar sprijinul din partea Bruxelles-ului este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Ca membru al UE, Moldova va beneficia de mecanisme pentru a asigura respectarea statului de drept, garantând că instituțiile țării rămân puternice și susțin standardele democratice.

Aderarea la UE ar oferi, de asemenea, Moldovei mai multe opțiuni pentru a combate orice interferență externă. Recent, șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că există dovezi semnificative că Rusia mituiește, dar și folosește războiul hibrid și dezinformarea, tactici pe care Moldova nu le-a mai văzut până acum, pentru a influența opinia publică în timpul referendumului.

Mai mult, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a declarat că Rusia încearcă acum să falsifice percepția că nu ar exista sprijin popular pentru integrarea europeană. Parlamentul European a condamnat ferm interferența Rusiei în referendum și a luat măsuri pentru a combate dezinformarea.

Un membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular European, Rareș Bogdan, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro pentru a ajuta la contracararea răspândirii știrilor false în Moldova.

Aderarea la UE este biletul Moldovei către dezvoltare. Acest drum va fi la fel de provocator pe cât este de necesar. Totuși, fără sprijin popular și o participare substanțială la referendum, această călătorie s-ar putea opri brusc — cu efecte devastatoare pentru viitorul Republicii Moldova.

Articolul Cum ar putea aderarea la UE transforma Republica Moldova? apare prima dată în INFO1.

Potrivit oficialului, politicienii străini vor veni la Chișinău să transmită mesajul pe care îl împătășește și țara noastră: „Suntem pentru o Moldovă europeană, modernă și sigură!”

Mihai Popșoi a exprimat recunoștință tuturor țărilor care oferă sprijin Republicii Moldova, menționând că datorită contribuției partenerilor la Fondul pentru reducerea vulnerabilității energetice, cetățenii moldoveni au putut beneficia de compensații la facturi, dar a fost posibilă acordarea ajutoruluicetățenilor ucraineni care au fugit din calea războiului. Totodată autoritățile au putut gestiona eficient securitatea la frontieră și au consolidat capacitatea de a riposta provocărilor hibride, avansând totodată în agenda țării pe dimensiunea europeană.

„Lansată de Germana, Franța și România în martie 2022, după invazia pe scară largă a Federației Ruse împotriva Ucrainei, platforma ne-a ajutat să facem față multiplelor vulnerabilități, să menținem stabilitatea, să continuăm reformele economice și sociale. Un rol esențial în funcționalitatea Platformei îl joacă miniștrii Afacerilor Externe , copreședenții acestei Platforme – miniștrii din Germania, Franța și România și le suntem extrem de recunoscători pentru acest sprijin”, a spus Mihai Popșoi.

Primele trei ediții au avut loc la Berlin, București și Paris, după care Republica Moldova și-a asumat rolul de coordonare a activității platformei, organizând cea de-a patra conferințpă la Chișinău în octombrie 2023.

„Prin intermediul celor patru ediții ale platformei, am reușit mobilizarea din partea comunității internaționale a unui sprijin cât se poate de consistent”, a mai spus ministrul.

Precum a explicat demnitarul, la conferința din 17 septembrie, vor activa patru grupuri de lucru ale Pltaformei și anume:

1. Justiție, corupție și securitate
2. Energie, eficiență energetică și mediu
3. Dezvoltarea economică durabilă și infrastructura strategică
4. Reforma administrației publice și managementul finanțelor publice.

„Ne propunem să conectăm tot mai mult Republica Moldova cu Uniunea Europeană , prin investiții în infrastructură, să reducem vulnerabilitatea energetică și costurile ridicate prin investiții în eficiența energetică și să impulsionăm creșterea economică prin sprijinul mediului de afaceri”, a subliniat Mihai Popșoi.

Cea de-a cincea Conferință Ministerială a Platformei de Parteneriat pentru Moldova se va desfășura sub auspiciile Prim-ministrului Dorin Recean. Această conferință va reprezenta un moment esențial în care actorii cheie se vor reuni pentru a discuta strategii și soluții importante pentru viitorul regiunii.

„Reuniunea Platformei de Parteneriat este și o recunoaștere a angajamentului asumat de Guvernul Republicii Moldova și cetățenii noștri de a ne ancora țara noastră într-un spațiu al păcii, prosperității și democrației. Dovedim o dată în plus că Republica Moldova este un furnizor de stabilitate, o țară în care construim democrația, transformăm oportunitățile în bunăstare pentru cetățeni”, a conchis Mihai Popșoi.

Articolul Mihai Popșoi, despre Conferința Platformei de Parteneriat pentru Moldova: Ne propunem să conectăm țara cu UE apare prima dată în INFO1.

Cristina Gherasimov a precizat că prima etapă a acestui proces screening-ul explicativ s-a desfășurat în perioada februarie-mai curent. „Atunci, echipele din partea Republicii Moldova au mers în mai multe rânduri la Bruxelles, unde au lucrat alături de experții Comisiei Europene, care le-au explicat capitol cu capitol în ce constă legislația comunitară. În cadrul etapei a doua, care începe pe 10 iulie, este rândul nostru să le explicăm colegilor din Comisie legislația Republicii Moldova și nivelul de aliniere a acesteia la regulile și standardele europene”, a spus Gherasimov.

Conform consultantului principal Direcției coordonarea procesului de aderare al Biroului Integrării Europene, după reuniunile bilaterale din cadrul fiecărui grup de capitole, Comisia Europeană elaborează un raport de screening pentru fiecare set de capitole, așa-numitele clustere, care va evalua gradul de pregătire a țării noastre, va informa despre pașii următori în procesul de screening bilateral și va veni cu recomandări specifice pentru deschiderea negocierilor e fiecare cluster. După acest lucru, Consiliul European va decide la propunerea Comisiei, dacă și când va deschide negocierile pentru clusterul în cauză.

Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

Articolul VIDEO Cristina Gherasimov: Republica Moldova începe cea de-a doua etapă a negocierilor de aderare apare prima dată în INFO1.

Precizarea a fost făcută de Cristina Gherasimov, negociatorul-șef pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.

„Următoarea etapă e cea de screening bilateral. În momentul în care finalizăm etapa de screening bilateral pentru Clusterul 1, urmează întocmirea unor rapoarte de evaluare, așa-numitele rapoarte de screening. În baza acestora, următoarea etapă e cea de deschidere a negocierilor pentru Clusterul 1 – Valori fundamentale”, a explicat Cristina Gherasimov.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a mai spus că în cadrul procesului de screening, așa cum a fost și în cazul sceening-ului explicativ, echipe din cadrul Guvernului se vor deplasa la Bruxelles pentru a prezenta poziția de țară per fiecare capitol de politici a Republicii Moldova.

„Pentru Clusterul 1 urmează să discutăm despre justiție, securitate, achiziții publice. Fiecare dintre aceste capoitole vor fi prezentate în câteva etape. Vom discuta la ce etapă ne aflăm vis-a vis de acquis-ul comunitar, care sunt planurile Guvernului Republicii Moldova pentru a transpune și implementa acquis-ul comunitar, la care deocamdată nu suntem total aliniați. Apoi urmează să identificăm clar care sunt acele domenii unde vom solicita anumite perioade tranzitorii”, a comunicat Gherasimov.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a precizat că primul Cluster este compus din 5 capitole și acesta poate fi deschis la începutul anului 2025. Totodată, aceasta a anunțat că screeningul ar putea dura de la 12 până la 18 luni, întrucât există capitole, examinarea cărora presupune intervale incerte deocamdată.

„Cel mai complicat cluster este nr.1, cel ce ține de Valori fundamentale. Aici urmează să arătăm nu doar un progres la nivelul alinierii legislației, dar și la implementarea acquis-ului. Vedeți în ultimii ani că reforma justiției este un proces foarte complex. Este rolul nostru să arătăm că avem instituții democratice, stabile, puternice, independente și, în același timp, trebuie să arătăm că și economia noastră este la fel de pregătită și competitivă ca să facă față acelor forțe de competiție atât pe piața europeană, cât și pe plan internațional. Clusterul1 include toate capitolele ce țin de economie. Aș putea să menționez și capitolele ce țin de agricultură și de mediul înconjurător. Acestea sunt, probabil, capitolele care vor dura mai mult decât altele”, a specificat negociatorul-șef.

Cristina Gherasimov a menționat că acquis-ul este propus pentru adoptare și implementare pe întreg teritoriul Republicii Moldova, referindu-se în context și la regiunea transnistreană care este parte din Republica Moldova.

„Așa-numitele autorități de la Tiraspol urmează să ia cunoștință. Dacă vor fi interesate de acest acquis, urmează să discutăm și să vedem cum îl putem adopta și implementa și pe teritoriul regiunii transnistrene. Vom face tot posibilul, având în vedere atracția economică a UE pentru regiunea transnistreană”, a subliniat Gherasimov.

În context, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană a exemplificat situația prin cifre concludente, precum că pe parcursul anului tercut 70% din exporturile regiunii au fost orientate pe piața europeană. Totodată, pe parcursul primelor luni din acest an, 80% din exporturile din regiunea transnistreană au fost direcționate către piețele europene.

„Respectiv considerăm că există acea atracție economică care ar putea cointeresa și așa-numitele autorități să implementeze acquis-ul comunitar”, a spus Cristina Gherasimov.

Reamintim că astăzi, 25 iunie, Republica Moldova şi Ucraina încep oficial negocierile de aderare cu UE. La ora 18:00 urmează să înceapă Prima Conferință Interguvernamentală  Moldova-Uniunea Europeană. Evenimentul va fi deschis de către ministra de externe a Belgiei Hadja Lahbib împreună cu Comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi.

Articolul Screening-ul bilateral și Clusterul 1, Valori fundamentale. Cristina Gherasimov explică următorii pași spre aderare apare prima dată în INFO1.

Oficialul irlandez a precizat că se află la Chișinău pentru a aprofunda relațiile parlamentare moldo-irlandeze.

,,Apreciez schimbul de idei pe care l-am avut în cadrul întrevederii. Am venit să aprofundăm relațiile parlamentare, vreau să vă mulțumesc personal pentru miile de cetățeni moldoveni pe care ni i-ați împrumutat nouă ca țară. Ei au contribuiție specială la dezvoltarea economică și socială a statului irlandez. Sunt niște persoane care au conștiință și o etică a muncii deosebită. Al doilea motiv este cererea R. Moldova de aderare la UE. Irlanda nu pur și simplu susține aceste aderarea R. Moldova la UE, dar sprijină cu mare entuziasm și dorință ca să deveniți membri UE cât mai curând posibil. Salutăm generozitatea Guvernului R.Moldova și poporului moldovenesc pentru că au permis tranzitul a peste un milion de refugiați ucraineni”, a declarat Ó Fearghaíl.

La rândul său, Igor Grosu a declarat că noua misiune diplomatică este un eveniment politic foarte puternic ce marchează o nouă etapă în relația bilaterală modo-irlandeză, care este în ascensiune în ultima perioadă.

,,Am discutat despre diaspora noastră, despre care am auzit cuvinte foarte frumoase despre conaționalii nosștri care au reușit foarte bine să se integreze în societatea irlandeză. Am menționat succesele noastre de integrare europeană și am rugat să ne susșină în procesul de deschiere oficială a negocierilor de aderare”, a spus Igor Grosu.

Amintim că în luna martie curent, Guvernul irlandez a anunțat deschiderea unei ambasade în Republica Moldova. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a menționat că acesta este un semn clar al dorinței Irlandei de a intensifica relația sa cu Moldova.

Articolul VIDEO Irlanda susține parcursul european al Republicii Moldova apare prima dată în INFO1.

,,Eu vreau să spun că sunt alături de Moldova în diferite sarcini, am văzut anumite urcușuri și coborâșuri, dar, momentan, vedem doar plusuri. Este mult de lucru, dar sunt foarte convins că în curând putem negocierile reale, iar apoi totul este posibil”, a spus Johannes Hahn.

Comisarul European nu a precizat o anumită dată de începere a negocierilor reale, dar s-a arătat convins că foarte curând ele vor începe.

,,Nu vreau să speculez, dar sunt sigur că negocierile reale vor începe curând. Noi avem nevoie de suportul Dumneavoastră pentru a putea reuși în această cale. Și, din nou, sunt convins că putem reuși”, a spus Hahn.

Amintim că în luna decembrie Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Moldova si Ucraina.

Articolul Johannes Hahn, de Ziua Europei: ,,Sunt convins că în curând Moldova va putea începe negocierile reale cu UE” apare prima dată în INFO1.