,,Spus mai simplu, asta înseamnă că RM și FMI sunt pe aceeași lungime de undă sau frecvență, cum vă place mai mult, pe ceea ce privește direcția economică a țării, au fost depășite careva neconcordanțe tehnice și există o înțelegere comună în ceea ce privește reformele, ritmul și prioritățile următoarei perioade”, a afirmat premierul Alexandru Munteanu.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, susține că, datorită noului acord, Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar actual de la 5,5% până la pragul de 3 procente din PIB, conform standardelor internaționale.

„Cel mai important lucru pe care îl discutăm și îl agreăm cu ei este reducerea deficitului bugetar în următorii ani, astfel încât, indiferent de structura împrumuturilor, costurile pentru buget și pentru cetățeni să fie cât mai mici. Chiar dacă vom avea anumite creșteri suplimentare în acest an, situația poate fi gestionată și redresată în următoarele trimestre”, a adăugat Andrian Gavriliță, ministrul Finanțelor.

Expertul economic Marin Gospodarenco consideră că acordul oferă credibilitate externă, dar nu aduce beneficii imediate pentru populație.

„Acordul este, totuși, important pentru imaginea externă a țării. Trebuie spus sincer: asta nu înseamnă bani imediat în buget, nu înseamnă creșteri salariale și nici investiții publice noi de mâine. Înseamnă că FMI acceptă să monitorizeze și să valideze direcția politicilor economice ale Guvernului. Totuși, Guvernul încearcă să transforme un acord fără bani într-un succes politic. Întrebarea corectă este de ce am ajuns să avem nevoie mai întâi de recâștigarea încrederii, în loc să continuăm un program solid, cu finanțare reală”, a menționat Marin Gospodarenco, expert economic.

Ultimul program al Fondul Monetar Internațional în Republica Moldova s-a încheiat în octombrie anul trecut. Totuși, țara noastră nu a primit ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că banii nu au fost alocați din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate față de FMI, în special în domeniul cheltuielilor publice.

Articolul Un nou acord între Moldova și FMI, anunțat de premierul Alexandru Munteanu. Cât timp va fi valabil apare prima dată în INFO1.

„Acest tribunal special va restabili dreptatea din ruinele războiului. Și aceasta nu este o idee abstractă. Ieri, un atac rusesc asupra Kievului a ucis 24 de persoane, inclusiv copii. Rudele lor urmăresc acum această reuniune. Nu mai avem dreptul să eșuăm. Ei merită dreptate, iar acordul de astăzi, susținut oficial de 36 de state de pe trei continente, face ca dreptatea să devină inevitabilă.”, a spus Andrîi Sibiha, ministrul Afacerilor Externe din Ucraina.

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, precizează că fondurile alocate de Uniunea Europeană transformă acest mecanism de judecată într-o realitate certă.

„Iar următorul pas va fi transferarea procesului în Olanda, țara care va găzdui acest tribunal, pentru a transforma acest proiect în realitate. Pregătim deja acest lucru. Avem finanțare din partea Uniunii Europene pentru ceea ce numim un tribunal de bază, necesar pentru elaborarea întregului cadru juridic și administrativ. Acum avem nevoie de resurse clare și de un buget bine definit pentru a putea face următorii pași.”, a declarat Alain Berset, secretarul general al Consiliul Europei.

Comitetul va activa în baza Registrului daunelor pentru Ucraina, creat în anul 2023 pentru colectarea cererilor de despăgubire depuse de victimele războiului. Baza de date conține deja peste 150 de mii de dosare. Printre statele care și-au exprimat intenția de a participa la constituirea tribunalului se numără Republica Moldova, România, Franța, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Australia și Costa Rica.

Articolul Un acord pentru înființarea unui Tribunal Special privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, semnat la Chișinău apare prima dată în INFO1.

Potrivit informațiilor comunicate de instituție, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării interinstituționale, cu accent pe dezvoltarea unor inițiative comune dedicate studenților și cadrelor didactice. În acest sens, părțile pregătesc semnarea unui document de colaborare, care ar urma să aibă loc la Chișinău.

Reprezentanții DRRM au subliniat că instituția a finanțat în ultimii ani mai multe proiecte importante la Universitatea de Stat din Moldova, contribuind la dezvoltarea comunității academice și la consolidarea învățământului superior din Republica Moldova.

Noul acord ar urma să aprofundeze această colaborare și să deschidă noi oportunități pentru mediul universitar de peste Prut.

Articolul DRRM extinde sprijinul pentru USM. Un nou acord de colaborare, pregătit pentru semnare la Chișinău apare prima dată în INFO1.

Proiectul prevede construcția unei noi stații moderne de captare a apei pe Nistru, extinderea și reabilitarea rețelelor din Strășeni și Călărași, precum și construcția a două conducte către localitățile rurale din aceste raioane.

”Aici nu putem să nu menționăm și proiectul deja în derulare, vorbim de construcția apeductului magistral Chișină-Strășeni-Călărași. Acest proiect nu înseamnă doar construcția unui obiectiv de infrastructură, ci o investiție în viitor și securitatea alimentării cu apă”, Ion Pînzari, director ADR Centru.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă populația țării este calitatea apei potabile, recunoaște ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

”Atunci când merg în Strășeni, Călărași și mă întâlnesc cu oamenii care locuiesc acolo, toată lumea mă întreabă și este în așteptarea finalizării lucrărilor de construcție a stației de captare, pompare după care să trecem la faza a doua de conectare a satelor care vor beneficia de apă de calitate și, cel mai important, la prețuri foarte bune”, Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Noua stație de captare va funcționa ca furnizor principal pentru conducta magistrală de 52 de kilometri care va interconecta Chișinăul cu Strășeni și Călărași, proiect aflat deja într-un stadiu avansat de execuție.

”Aici suntem la stația de captare care urmează să fie modernizată, iar această investiție este una strategică pentru noi, pentru viața și sănătatea locuitorilor municipiului Chișinău, iar, ulterior, și a celor care vor primi apă prin aceste apeducte”, Ion Ceban, primarul Capitalei.

Partenerii externi dau asigurări că noua stație va bloca pătrunderea poluanților în sistemul de alimentare.

”Germania va continua să sprijine Republica Moldova să construiască infrastructură modernă, sustenabilă, care va rezista în viitor. Iar asta va aduce doar beneficii tangibile pentru cetățeni”, Hubert Knirschi, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova.

Din suma totală, 14 milioane de euro reprezintă un grant din partea Germaniei. Guvernul Republicii Moldova contribuie cu peste 7,7 milioane, iar municipalitatea alocă 2 milioane de euro.

Articolul Peste 800 de mii de locuitori din Chișinău, Strășeni și orașul Călărași vor avea acces la apă potabilă mai sigură apare prima dată în INFO1.

După discuțiile cu președinta Irlandei, Maia Sandu a avut o întâlnire oficială și cu prim-ministrul Micheál Martin. Șeful executivului irlandez a subliniat importanța diasporei moldovenești pentru economia țării și a declarat că recunoașterea permiselor de conducere reprezintă un pas important pentru moldovenii care și-au stabilit viața în Irlanda. De asemenea, Micheál Martin a dat asigurări că avansarea negocierilor de aderare ale Moldovei va constitui o prioritate a președinției irlandeze a UE.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că contează pe sprijinul Irlandei.

„În 2004, sub o Președinție irlandeză, Europa a realizat cea mai mare extindere din istoria sa. Ne dorim ca Irlanda să manifeste aceeași viziune și solidaritate pentru cauza Moldovei de astăzi, pentru a putea face pași decisivi înainte”, a spus Maia Sandu.

În prezent, în Irlanda locuiesc aproximativ 30 de mii de moldoveni. Vizita Maiei Sandu la Dublin are loc înainte ca Irlanda să preia, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, instituție care gestionează agenda negocierilor de aderare. Este pentru a doua oară când Sandu efectuează o vizită oficială în Irlanda în calitate de președinte.

Articolul Permisele de conducere din Republica Moldova și Irlanda vor fi recunoscute reciproc apare prima dată în INFO1.

Potrivit liderului de la Washington, măsura a venit după ce Teheranul a acceptat redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a prezentat un plan de pace constituit din 10 puncte. Armistițiul este confirmat de Iran, care susține însă că SUA au înțeles că au suferit un eșec în război.

Israelul a anunțat că armistițiul nu se aplică asupra operațiunilor sale militare în Liban. Vestea a calmat investitorii de pe piețele petroliere, iar miercuri dimineață, prețul țițeiului a scăzut cu aproape 15%.

Articolul Donald Trump a anunțat un acord de încetare a focului pentru două săptămâni între SUA și Iran apare prima dată în INFO1.

,,Pe 27 februarie, Consiliul de directori al Fondului Monetar Internațional va discuta așa zisul raport pe articolul 4 despre Moldova și va anunța începerea negocierilor asupra unui nou program cu Republica Moldova. Așteptăm vești bune”, a afirmat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Șeful cabinetului de miniștri susține că noul acord cu FMI va fi negociat în condiții mai avantajoase pentru țara noastră.

,, Costul banilor pe care Republica Moldova va împrumuta în viitor va scădea. Deci, vom plăti niște dobânzi mai mici decât am plătit precedent”, a adăugat șeful Cabinetului de miniștri.

În decembrie 2025, Fondul Monetar Internațional și-a încheiat misiunea anuală în Republica Moldova și a prezentat un raport critic privind situația economică a țării. Documentul a vizat, printre altele, gestionarea finanțelor publice, executarea bugetului, combaterea corupției și cadrul fiscal. În octombrie anul trecut a devenit cunoscut faptul că Republica Moldova nu va primi tranșa de 170 de milioane de euro din programul cu FMI, după ce nu au fost respectate mai multe angajamente asumate privind implementarea reformelor.

Articolul Moldova se pregătește să negocieze un nou program de cooperare cu FMI, afirmă premierul Alexandru Munteanu apare prima dată în INFO1.

Documentul stabilește baza juridică pentru deschiderea punctului de trecere, care va deveni operațional după realizarea infrastructurii necesare. Autoritățile spun că proiectul va facilita circulația și mobilitatea cetățenilor.

Podul rutier peste Nistru va simplifica traversarea frontierei și va îmbunătăți conexiunile dintre regiunile de frontieră.

La Kiev, ministra afacerilor interne, Daniella Misail-Nichitin, s-a întâlnit cu omologul ucrainean, Ihor Klymenko. Oficialii au discutat despre cooperarea la frontieră, migrație, siguranță și tranzitul de mărfuri.

Totodată, Republica Moldova trimite un convoi umanitar în valoare de circa 700 de mii de euro. Ajutorul include autospeciale pentru intervenții, generatoare, echipamente medicale, alimente și bunuri esențiale.

Articolul Moldova și Ucraina vor construi un pod peste Nistru și un nou punct de trecere rutier. Protocolul a fost semnat la Kiev apare prima dată în INFO1.

Astfel, proiectul vizează încetarea unui acord semnat în 2012, în baza căruia funcționează Centrul Rus de Știință și Cultură din Chișinău. Autoritățile susțin că, în anumite cazuri, aceste centre au fost folosite ca mijloace de influență și propagandă. Iar loc să promoveze cooperarea culturală, ele ar fi servit intereselor politice.

Amintim că autoritățile de la Chișinău au luat decizia de a închide Centrul Rus de Știință și Cultură, după ce două drone lansate de Rusia au explodat pe teritoriul țării noastre. Prin închiderea Centrulului, Moldova ar urma exemplul altor țări, precum Slovenia, România și Azerbaidjan. Aceste state au renunțat la asemenea instituții, ca urmare a acțiunilor agresive ale Moscovei împotriva Ucrainei.

Articolul Denunțarea acordului cu Rusia privind centrele culturale, pe ordinea de zi a Guvernului apare prima dată în INFO1.

Urmează să fie create condițiile necesare pentru persoanele care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al Republicii Moldova sau la cel al Ucrainei. Astfel încât, aceștia să își poată valorifica drepturile, indiferent de țara în care aleg să trăiască. Se estimează că de acest acord vor beneficia circa 20 de mii de cetățeni.

Republica Moldova a semnat acorduri similare cu 20 de state, printre care Spania, Italia și Germania. Acestea oferă protecție socială cetățenilor moldoveni care au muncit peste hotare, asigurându-le accesul la pensii și alte beneficii sociale recunoscute reciproc.

Articolul Moldova și Ucraina vor negocia recunoașterea reciprocă a pensiilor și altor beneficii sociale apare prima dată în INFO1.