Valurile de căldură, secetele și inundațiile care au marcat vara anului 2025 au provocat economiei europene pierderi de 43 de miliarde de euro. Asta arată un studiu publicat luni, care subliniază că aceste costuri imediate sunt doar începutul, transmite AFP, citează Agerpres.
Studiul ia în considerare consecințele directe. E vorba de distrugerea drumurilor, clădirilor sau a recoltelor din cauza inundațiilor. Dar și consecințe indirecte, cum ar fi pierderile de producție cauzate de timpul necesar pentru reconstrucția unei fabrici, pierderile de vieți omenești sau costurile de adaptare.
Autorii studiului au inclus și impactul pe termen lung. De exemplu, diminuarea producției sau distrugerea anumitor produse din cauza secetei. Acestea pot duce la inflație pe termen mediu și lung.
„Deoarece costul real al evenimentelor extreme (…) se extinde dincolo de efectele lor imediate”, a subliniat economista Sehrish Usman.
Studiul estimează că, până în 2029, costurile macroeconomice generate de dezastrele din vara anului 2025 ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro.
Spania, Franța și Italia se remarcă drept țările cele mai afectate. Fiecare din aceste țări s-au confruntat cu pierderi care depășesc 10 miliarde de euro în acest an. Aceste pierderi ar putea depăși 30 de miliarde de euro pe termen mediu. Țările din Europa Centrală și de Nord suferă pagube mai puțin semnificative. Totuși, inundațiile au avut tendința de a se intensifica în ultimii ani, ceea ce ar trebui să crească costul perturbărilor meteorologice, subliniază autorii studiului.
Autorii studiului afirmă că aceste cifre sunt, fără îndoială, subestimate. Asta deoarece nu iau în considerare efectele cumulative.
Calculele privind pierderile economice, întocmite de obicei de reasiguratori, acoperă doar daunele aduse activelor fizice. Omit alte efecte indirecte, cum ar fi pierderile de productivitate legate de căldură, precizează autorii studiului.
Studiul, condus de economista Sehrish Usman de la Universitatea din Mannheim (Germania), cu doi coautori de la Banca Centrală Europeană, se bazează pe date meteorologice și pe modele economice pentru a estima pagubele provocate de evenimentele meteorologice extreme, care au devenit mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice.
