Studiu: Tot mai mulți locuitori din stânga Nistrului susțin reintegrarea, pe fondul problemelor economice

 Fiecare al doilea locuitor al regiunii transnistrene ar susține reintegrarea celor două maluri ale Nistrului, iar sprijinul pentru acest proces a crescut cu 8% în ultimii doi ani, conform unui studiu realizat de platforma ,,Zona de Securitate” și comunitatea ,,WatchDog.MD”. Potrivit cercetării, principalele preocupări ale locuitorilor din regiune țin de insecuritatea economică, salariile și pensiile mici, inflația și lipsa perspectivelor, dar și de statutul nerecunoscut al regiunii. În acest context, ideea reintegrării este asociată tot mai mult cu speranța unei vieți mai bune și a unor drepturi garantate.

Potrivit studiului pentru prima dată în ultimii 30 de ani, apropierea de malul drept este percepută de locuitorii regiunii transnistrene la fel de importantă ca relațiile cu Federația Rusă. Autorii cercetării susțin că tot mai mulți respondenți spun că sunt „obosiți” de statutul nerecunoscut al regiunii și așteaptă o soluționare pașnică.

” Reintegrarea, dar și recunoașterea. Acea recunoaștere pe care și-o doreau până în 2022 a căpătat o altă dimensiune. Acum, cetățenii din stânga Nistrului ca o entitate ca din componența reală, adică vor să fie recunoscuți neținând cont de faptul că sunt recunoscuți ca o entitate separată sau în componența Republicii Moldova. Asta înseamnă că vor să aibă statut de cetățean cu drepturi depline.”, a spus sociologul Tatiana Cojocari.

Peste 50 la sută dintre respondenți consideră că regiunea transnitreană merge într-o direcție greșită, în comparație cu acum trei ani, numărul acestora a crescut cu 6%. Peste 30 la sută cred că lucrurile în regiune merg în direcția bună, mai puțin cu 6 procente, față de acum trei ani. 13% nu știu sau nu au răspuns.

Statutul nerecunoscut al regiunii și sărăcia sunt printre principalele preocupări ale locuitorilor din stânga Nistrului.

”Asistăm la o insecuritate foarte mare din partea oamenilor. Insecuritatea este atât economică și asta se reflectă și în problemele de zi cu zi, salariile pensiile mici, sărăcia chiar, inflația. Acestea sunt problemele care le întâlnim și pe malul drept. Dar impresia noastră este că devin din ce în ce mai accentuate. ”, a spus sociologul Tatiana Cojocari.

Potrivit datelor prezentate, dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum 53% dintre respondenți ar vota pentru reintegrarea regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova, comparativ cu 38% în 2024. Totodată, aproape jumătate dintre participanți, 38%, spun că ar susține aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, față de 36% acum doi ani.

Experții de la Chișinău susțin că locuitorii din regiune trebuie să privească mai cu încredere în partea dreaptă a Nistrului.

”Din punct de vedere economic, piața muncii s-a asimilat rapid ca nisipul în apă, noi avem nevoie de brațe de muncă. Dar dacă să vorbim despre conștiința colectivă de acolo, ea reflectă situația politică, de securitate din regiune. Din păcate stânga Nistrului nu este un spațiu liber informațional.”, a precizat directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc.

”Avem nevoie de mai mult dialog și de mai multă comunicare cu malul stâng la nivelul cetățenilor. Este clar că regimul falimentar de la Tiraspol nu prestează, respectiv oamenii pot fi convinși prin faptul că li se va explica cu ce vine Republica Moldova în proiectul de reintegrare. Asta înseamnă oportunități, asta însemnă dezvoltare și asta însemnă un viitor comun.”, a declarat expertul Institutului de Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă.

Studiul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2026, pe un eșantion de 419 respondenți din Tiraspol, Dnestrovsc, Tighina și raioanele Râbnița, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia, prin sondaje online și șase focus-grupuri, în cadrul unui proiect finanțat de Guvernul Norvegiei. Pentru verificarea exactității și autenticității datelor, răspunsurile sondajului online au fost verificate încrucișat cu opiniile explorate printr-o cercetare calitativă în care 47 de respondenți au fost intervievați prin discuții de grup. Discuțiile de grup au avut loc în luna martie 2026.

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA