Moldovenii nu prea agreează femeile în politică. Cel puțin aceasta este concluzia unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Dezvoltare a Parteneriatului. Cetățenii sunt dispuși să accepte prezența femeilor la conducere, dar mai degrabă în domeniul social, ca de exemplu, în funcția de directoare de școală sau președintă a comitetului părintesc. Doar 3% dintre respondenți au declarat că și-ar dori să vadă o femeie în funcția de președinte sau deputat. Peste 20% ar prefera un bărbat, iar ceilalți au spus că genul candidatului nu contează.
”Potrivit datelor Centrului de Dezvoltare a Parteneriatului, în baza unui sondaj efectuat pe un eșantion de peste 1100 de persoane, crește numărul celor care se opun implicării femeilor în politică. Dacă în 2021 doar 18% dintre cei chestionați considerau că femeile „nu au ce căuta” în politică, anul acesta procentul a depășit 26%. O tendință similară se observă și în rândul celor care cred că femeile sunt mai puțin competente în politică: acum patru ani erau 12%, iar astăzi gândește astfel fiecare al cincilea. Totuși, opiniile rămân împărțite”, Dementii Cuțevițchi-Negruța, jurnalist ONE TV.
”Binevenit, e foarte binevenit.
– De ce așa credeți?
– Cum de ce? Pentru că la doamne și la femei îs aceleași potențial intelectual ca și la bărbați.
– Și credeți că trebuie să fie egală implicarea bărbaților și femeilor?
– Absolut”.
”-Femeile și bărbații sunt egali, așa că nu ar trebui să existe confruntare între sexe și nici discriminare.
– Sprijiniți implicarea femeilor în politică?–
Desigur, întotdeauna”.
Natalia Covrig, director executiv al Centrului de Dezvoltare a Parteneriatului, subliniază că această situație afectează negativ reprezentarea femeilor în politica moldovenească.
”Aceste percepții, aceste atitudini negative fața de implicare egală a femeilor și a bărbaților în politica nemijlocit are implicația asupra participării femeilor, ori atunci când există atât de multă presiune socială negativă asupra femeilor, în mod evident vor exista și anumite reticențe și rezerve din partea femeilor de a se implica și de a participa în procesele decizionale”, Natalia Covrig, director executiv al Centrului de Dezvoltare a Parteneriatului.
Ea explică faptul că asemenea percepții nu depind de acțiunile femeilor deja implicate în politică, ci au fost determinate de anumite circumstanțe externe.
”Trebuie să ne amintim faptul că Republica Moldova, alături de multe alte state în ultimii 4 ani a trecut printr-o serie de crize. Am început cu criza pandemică, care în mod nemijlocit a determinat și o criza economică, la un moment dat ne-am trezit și cu o criză politică, o criza regională de securitate. Și în aceasta perioadă în funcțiile cheie ale statului au fost femei, care au fost foarte duri blamate, taxate pentru crizele și efectele acestor crize asupra cetățenilor”, Natalia Covrig, director executiv al Centrului de Dezvoltare a Parteneriatului,
Experții au remarcat că stereotipurile față de femeile din politică sunt mai frecvente în rândul bărbaților, al locuitorilor din mediul rural, al persoanelor cu venituri reduse și al celor cu studii incomplete. În pofida stereotipurilor, șa șefioa Republicii Moldova se află o femeie, funcția de premier a fost deținută în perioade diferite de femei, funcția de președinte a Parlamentului a revenit pentru un mandat unei femei li numeroase instituții importante în stat sunt conduse de femei.
