Parlamentul pregătește modificări la Legea Curții Constituționale, care, potrivit experților, ar putea limita accesul la justiția constituțională. Noile prevederi introduc restricții precum respingerea automată a sesizărilor dacă există o decizie anterioară de inadmisibilitate pe aceeași temă. De asemenea, procesul decizional al Curții continuă să fie caracterizat de lipsă de transparență, deoarece ședințele de examinare a admisibilității rămân închise, fără participarea părților interesate.
„Ieri la 20.02.2025 așa cum și s-a anticipat Parlamentul a votat în primă lectură legea care trebuie să reconfigureze arhitectura procuraturilor specializate și să creeze un mastodont denumit convențional PACCO. Totuși, nu e unica inițiativă de revoluție instituțională, or, în rola Parlamentului sub surdina iernii și gălăgiei din jurul Procuraturii Anticorupție, se coace o nouă Lege a Curții Constituționale (proiectul nr. 371 din 11.12.2024)”, afirmă expertul în drept, Alexandru Bot.
Citește și: Crearea PACCO, supusă consultărilor publice. În ce condiții ar putea fuziona PA și PCCOCS
Alexandru Bot a realizat o analiză minuțioasă a proiectului și consideră că „acesta conține prevederi care pot îngreuna accesul la justiția constituțională”. Expertul a și enumerat aceste probleme:
1.Deciziile de inadmisibilitate devin un obstacol major
Proiectul prevede că o sesizare poate fi declarată inadmisibilă dacă există o decizie de inadmisibilitate anterioară a Curții pe aceeași temă. Practic, accesul la justiție este blocat!
2.Lipsa transparenței în procesul de examinare a sesizărilor
În prezent, deciziile de inadmisibilitate sunt luate în ședințe închise, fără informarea publică sau participarea părților interesate. Acest lucru încalcă principiile transparenței și dreptul la un proces echitabil. Proiectul nu rezolvă această problemă, ci o perpetuează.
3.Contradicții grave între proiect și legislația existentă
Proiectul intră în contradicție cu Codurile de Procedură Civilă și Penală, care permit ridicarea excepției de neconstituționalitate chiar și în absența unei decizii de inadmisibilitate anterioare a Curții. Acest lucru va crea confuzie și inechități în aplicarea legii.
4.Deciziile de inadmisibilitate pot avea consecințe grave
Potrivit expertului, istoria recentă arată că deciziile de inadmisibilitate ale Curții Constituționale au dus la crize politice și la blocarea unor procese esențiale. De exemplu, în iunie 2019, o decizie de inadmisibilitate a generat o criză politică majoră, iar ulterior Curtea a fost nevoită să-și revizuiască propriile acte.
În această ordine de idei, expertul are și câteva propuneri, care vor „asigura un acces corect și transparent la justiția constituțională”. Modificările propuse sunt:
- Examinarea admisibilității sesizărilor să se facă cu informarea părților interesate
- Autorii sesizărilor trebuie să fie informați despre data examinării admisibilității sesizării lor, pentru a putea participa și completa argumentele.
- Eliminarea deciziilor anterioare ca motiv de inadmisibilitate
- O sesizare nu trebuie respinsă doar pentru că există o decizie de inadmisibilitate anterioară pe aceeași temă. Fiecare caz trebuie analizat individual.
- Eliminarea prevederii care permite respingerea sesizărilor ca „vădit neîntemeiate”
- Caracterul neîntemeiat al unei sesizări trebuie analizat pe fond, nu la etapa admisibilității.
Alexandru Bot consideră că fără aceste modificări, „proiectul va transforma Curtea Constituțională într-o instituție inaccesibilă și opacă, care nu mai servește interesul public”.
