Durerea unei generații întregi a răsunat în centrul Capitalei. La opt decenii de la foametea organizată din anii 1946–1947, memoria victimelor a fost comemorată prin piesa documentară „1946”, jucată chiar în Piața Marii Adunări Naționale. Regizat de Slava Șambriș și montat după „Cartea foametei” de Larisa Turea, spectacolul a adus în fața publicului mărturii zguduitoare despre una dintre cele mai cumplite tragedii din istoria noastră.
Spectacolul a fost pus în scenă de actorii Teatrului Republican „Luceafărul”, într-un decor cutremurător, chiar pe fundalul vagoanelor pentru vite în care mii de oameni au fost transportați forțat în Siberia și Kazahstan.
Printre spectatori s-au aflat și supraviețuitori ai foametei organizate. Margareta Spînu-Cemîrtan avea doar câțiva ani când a trăit una dintre cele mai cumplite tragedii din istoria țării. Astăzi, la vârsta de 84 de ani, ea povestește cum foametea extremă i-a adus pe oameni în punctul în care nicio barieră nu mai exista în calea supraviețuirii.
,,Dacă piere vreo animală, o îngroapă sau o taie. Tata a tăiat-o ca să facă din ea săpun. A tăiat-o mărunțel, a scos ceaunul afară, a pus-o pe chirosteie și a început să fiarbă. Carne care a început să miroasă frumos. Noi am început să cerem de la dânsul: Tată, dă o bucățică, dă câte o bucățică. Dar el spune: Nu, că o să muriți, o să muriți. Mirosul cela s-a răspândit și când ne-am uitat lângă gard, s-au adunat vreo 10,12 oameni acolo. Întindeau mâinile toți pe sub scândurile celea de la gard și spuneau Niculai dă-ne o bucățică”, a spus Margareta Spînu-Cemîrtan.
Pentru cei prezenți, spectacolul din PMAN a fost o veritabilă lecție de istorie.
,, Avem datoria morală, civică, să venim să-i comemorăm și să le păstrăm memoria pentru ca să nu se repete istoria tragică din trecut”, a spus o spectatoare.
,,Mă bucur tare mult că sunt tineri adolescenți care vor afla din acest spectacol chestii care nici în cărțile de istorie nu se găsesc”, a adăugat altă spectatoare.
Ministrul Culturii, Cristian Jardan, subliniază că arta este cel mai eficient instrument pentru a transpune adevărul istoric direct în conștiința tinerilor.
,,Și iată acesta este un motiv sau un mod foarte bun pentru a transmite file din istoria noastră așa cum a fost. Suntem deja la a 4-a ediție și vedem din ce în ce mai mulți tineri care sunt curioși și încearcă să afle cât mai multe”, a menționat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
Valurile de deportări și represiuni sovietice din anii 1940–1950 au afectat zeci de mii de familii din Basarabia.
