Pași spre deblocarea crizei electorale din Găgăuzia. Reprezentanții Chișinăului și ai Comratului s-au reunit pe 11 mai, la Președinție, pentru o nouă rundă de negocieri. La masa discuțiilor au participat președinta Maia Sandu, șeful Legislativului, Igor Grosu, o delegație a Adunării Populare condusă de Nicolai Ormanji, și reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. Părțile anunță progrese și compromisuri, însă unii experți afirmă că este prea devreme pentru concluzii optimiste.
Într-un comentariu pentru ONE TV, Nicolai Ormanji, președintele interimar al Adunării Populare, a declarat că discuțiile au fost productive și că divergențele legislative sunt aproape de a fi soluționate.
„Am căutat compromisuri în toate aspectele. În ceea ce privește principalele neconcordanțe sau contradicții din legislație, am ajuns la o înțelegere și acum lucrăm la un document. Rezultatul final, adică o certitudine de 100%, va exista atunci când această hotărâre va fi aprobată de Adunarea Populară. În opinia dumneavoastră, aceste negocieri ne apropie de posibilitatea organizării alegerilor în 2026? – Cred că da, pe scurt.”, a spus Nicolai Ormanji, președintele interimar al Aduării Populare a Găgăuziei.
La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus în cadrul unei emisiuni de la postul public de radio, că părțile au ajuns la un compromis în proporție de 95 la sută.
”Sunt prevederi legale general valabile pentru tot teritoriul Republicii Moldova, pentru tot tipul de alegeri, cum ar fi modul cum sunt desemnați membrii birourilor electorale, ei toți trebuie să treacă o verificare, listele electorale, problema cum sunt finanțați candidații, pentru că ce noi am descoperit în UTAG, în Găgăuzia nu era, spre exemplu, un plafon la finanțări cash ce e anormal.”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Totuși, expertul comunității Watchdog, Ștefan Bejan, menționează că și după rundele anterioare de negocieri reprezentanții Comratului au transmis mesaje optimiste la Chișinău.
”Și când s-au dus în Gagauzia au spus altceva, de aceea până nu vedem un document care să fie aprobat de Adunarea populară nu putem să ne facem mari iluzii și devenim euforici.”, a spus Ștefan Bejan, expert Watchdog.
O altă provocare majoră este influența Moscovei și a grupurilor de interese loiale oligarhului fugar Ilan Șor, care ar încerca să mențină controlul asupra legislativului local.
”Eu cred că mare bătălia se dă pentru condițiile în care se va desfășura noile alegeri în Găgăuzia, iar Moscova speră că viitoarea componență a Adunării populare va fi aceeași. Chișinău are cu totul altă misiune, Chișinău are nevoie ca la Comrat să funcționeze Adunarea populară care se conduce de interesele nemijlocite a gagauzilor și nu în ultimul rând al Republicii Moldova.”, a spus analistul politic, Anatol Țăranu.
Organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei se află într-un impas de câteva luni. Autoritățile de la Comrat insistă ca scrutinul să aibă loc în baza normelor locale, cu implicarea propriului organism electoral, și nu conform legislației naționale. Această poziție este contestată de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat, care consideră deciziile autonomiei ilegale. Pe data de 7 aprilie, Curtea de Apel Sud a admis solicitarea Cancelariei de Stat și a suspendat trei hotărâri ale Adunării Populare: cea privind componența consiliului electoral local, modul de organizare a scrutinului și data desfășurării acestuia. Precedenta rundă de negocieri a avut loc pe 24 aprilie, când Maia Sandu și Igor Grosu s-au întâlnit cu primarii și deputații din regiune pentru a căuta o soluție de compromis în acest blocaj.
