Nivelul de poluare în capitală depășește zilnic limitele admisibile a concentrațiilor de poluanți, iar cea mai mare sursă de poluare sunt automobilele. În Republica Moldova, Agenția de Mediu este unica instituție care colectează datele privind starea aerului din țară de la cele 18 stații amplasate la sol.
De trei ori pe zi, la ora 07:00, 13:00 și 19:00, specialiștii Laboratorului Agenției de Mediu pentru calitatea aerului merg la cele șase stații clasice de măsurare din Chișinău pentru a colecta probe.
Echipa ONE TV a mers împreună cu operatorii de prelevare a probelor la o stație din sectorul Botanica al Capitalei și a urmărit procesul de măsurare a aerului cap-coadă pentru a vedea dacă avem într-adevăr motive de îngrijorare.
După relevarea probelor, în laborator se măsoară concentrația de oxid de azot, dioxid de sulf, ozon, monoxid de carbon și particulele în suspensie.
Proba de aer se extrage din tub, după care se transferă în eprubete și se adaugă reactivul de culoare, iar după 20 de minute se analizează la spectru.
Peste 20 de minute, soluțiile sunt analizate la spectrofotometru, iar rezultatele preliminare sunt înregistrate în mod automat de calculator. În baza datelor preliminare obținute, precum și a condițiilor meteorologice atestate, se elaborează buletine și hărți zilnice, privind calitatea aerului.
„Din acest buletin vedem că există niveluri de poluare cu oxid de azot și substanțe în suspensie. Se efectuează și observații asupra particulelor mici, care sunt foarte periculoase cu un diametru de 2,5 microni și 10 microni”, explică Galina Gatenco, inginer principal, laborator pentru calitatea aerului.
Galina Catenco subliniază că 80 la sută din impuritatile din aer provin din traficul auto, doar 15 la sută se atribuie activității industriale. Doar în zilele de odihnă concentrațiile de poluanți sunt în normă.
„Cel mai poluat este centrul orasului, în special este poluat centrul industrial de pe Vladimirescu, sectorul Centru și Botanica, strada Grenoble. Nivelul de poluare a aerului de la Botanica este asociat cu concentrația de vehicule în zonă. Vladimirescu este afectată de întreprinderile industriale”, a mai spus Galina Gatenco, inginer principal, laborator pentru calitatea aerului.
În sezonul rece concentrația de poluanți crește considerabil din cauza arderii combustibililor fosili – cărbune, petrol, gaze naturale de la centralele termice. Concentrația crește semnificativ și din cauza condițiilor meteorologie nefavorabile, precum ar fi: lispa precipitaților, a vântului, ceața densă, afirmă experții.
„Cel mai des întâlnit poluant sunt particulele în suspensie PM. Am observat mai mult în perioada februarie-martie și noiembrie-decembrie aici avem înregistrate niveluri mai mărite de poluare a aerului”, a menționat Natalia Platon, șef laborator pentru calitatea aerului.
Șefa Laboratorului Agenției de Mediu menționează că în Moldova nu au fost observate creșteri de emisii provenite în urma bombardamentelor ce au loc în Ucraina. Însă, în următorii ani putem să ne așteptăm la o creșetere mai mare de poluanți emiși în atmosferă.
„Poluanții care se elimină în aer nu dispar nicăieri, nu dispar difinitiv, ei se absorb, se transformă se spală dar, au un efect acumulatov”, a spus Natalia Platon.
Specialiștii în sănătate spun că poluarea aerului reprezintă al doilea factor de îmbolnăvire în țara noastră, însă nu sunt efectuate studii care ar demonstra cu certitudine bolile provocate de nocivitatea aerului. Medicii menționează că oxidul de azot și particulele de suspensie care sunt cei mai râspândiți poluanți în Chișinău pot provoca boli grave în timp.
„Apar diferite rinite, acutizarea bolilor cronice, efect imediat lăcrimări, dar în boli mai grave pot cauza asmul bronșic. Iar când concentrația de fenol și benzipirină e sporită în aerul atmosferic, pot dezvolta diferite tipuri de cancer”, Liliana Carp, medic ANSP.
Persoanele care suferă de maladii cardiace sau pulmonare, dar și copiii, femeile însărcinate și vârstnicii sunt îndemnați să evite zonele cu risc crescut de poluanți sau să poarte mască de protecție.
Și locuitorii capitalei cred că principala cauză de poluare o reprezintă numărul mare de automobile.
„E foarte poluat, în primul rând mașinile, în al doilea rând – nu se curăță rezervoarele de la stație și tot mirosul vine de acolo și se evaporă tot în aer. – Credeți că din cauza poluării putem să ne îmbolnăvim? – Numaidecât. Asta e legată una cu alta, uitață-vă cei care trăiesc prin munți, păduri trăiesc mai mult ca noi, e evident”.
„La noi în Chișinău în ce parte nu te-ai uita numai mașini numai ei fac lucru acestea. Sunt foarte multe mașini în oraș. Tineretul și copii sunt mai bolnavi de cât oamenii în vârstă. Copilul și lumea respiră aer nu curat”.
„Aglomerațiile acestea de praf, călduri, mașini… Se vede că e poluat. Am un vecin care nu poate să stea în oraș, el se duce la vilă și șede la vila lui că în oraș se sufocă, așa e organismul lui. Eu încă îl mai suport”.
ONE TV a întrebat reprezentanții Ministerului Mediului ce măsuri întreprind pentru a preveni poluarea aerului în țară, însă aceștia ne-au spus că nu au stabilit un plan de acțiuni.
„Există un program, dar o să vorbim cu Agenția de Mediu pentru a ne spune mai exact care sunt pașii de a îndeplini pentru a diminua poluarea aerului din Chișinău, Bălți și toată țara”, a spus Sergiu Lazarencu, ministrul Mediului.
Ce măsuri ar trebui interprinse pentru a diminua poluarea aerului?
„Centura orașului trebuie făcută ca să eliberăm un pic orașul de mașini”.
„Ar fi bine mai puține mașini să intre în oraș, parcări la extremele orașului sau de făcut o bandă circulară, care mașinele nu ar trece prin oraș dar de a ocoli orașul”.
Având în vedere riscul crescut de poluare în municipiul Chișinău și Bălți, Agenția de Mediu recomandă agenților economici, centralelor termoelectrice și fabricilor să treacă la un regim redus de lucru pentru a diminua poluarea aerului în orele de vârf, în special în condiții meteo nefavorabile.
Republica Moldova se clasează pe locul 65 în lume după nivelul de poluare cu particule fine care este de peste trei ori mai mare decât nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății.
