Noile reguli privind redobândirea cetățeniei române i-au scos din casă pe unii moldoveni. Aceștia au ieșit luni la protest în fața consulatului României de la Chișinău pentru a-și exprima dezacordul față de modificările la legea privind redobândirea cetățeniei române, printre care termenul extins de examinare al dosarelor și necesitatea posedării unui certificat de cunoaștere a limbii române la nivel B1. Protestatarii consideră că modificările legislative votate recent de parlamentul român în a doua lectură creează obstacole nejustificate în calea obținerii cetățeniei.
”Aceste certificate nu se obțin pe teritoriul Moldovei și nu se obțin ușor. Aceste certificate se obțin ca urmare a susținerii unor examene care se suțin în centrele deținute de institutul limbii române, centre care organizează examene ordinare doar de 4 ori pe an. Gândiți-vă costurile de logistică, deci omul să se deplaseze în România undeva să se cazeze, că normal că trbuie să se ducă odihnit, persoana trebuie achite o taxă de înregistrare. La momentul dat taxa este de 250 de RON ”
Potrivit protestatarilor, se vor extinde și termenele de acordare a cetățeniei, care ar putea ajunge până la 8 ani.
”Ei modifică termenul legal, de 4 ori îl măresc. În practică o să fie de fapt mărirea termenului de două ori, sub ce aspect, termenul legal la moment este de cinci luni, acum în modificarea legală va fi menționat un termen de doi ani, însă în practică la momentul dat acest termen de cinci luni nu se respectă. Termenul real de soluționare este de 4-5 ani, deci în practică putem înțelege că o să ajungă la un termen de 6-8 ani de soluționare. ”
Expertul în drept constituțional Alexandru Arsenie consideră că cetățenia română pentru moldoveni este un drept și nu o vocație, deoarece după ocupația sovietică din iunie 1940, basarabenii nu au renunțat de bună voie la cetățenia română și nici nu le-a fost retrasă în mod legal.
”Noi, urmașii cetățenilor români deportați și lipsiți în mod arbitrar, nu am pierdut cetățenia, ne-a fost retrasă, deci noi ne-am păstrat prin sânge, asta e natural și solicităm guvernului țării să stabilească în legea cetățeniei un articol prin care urmașii cetățenilor români, deportați după 1940, să le fie recunoscută cetățenia”, Alexandru Arsenie, doctor habilitat în drept constituțional.
Expertul subliniază că propunerea sa are legalitate din punctul de vedere al dreptului internațional.
”Aceasta este în strictă conformitate cu declarația universală a drepturilor omului și convenția europeană privind cetățenia. Acesta este manifest ca să arătăm că noi avem dreptul și solicităm să fie ascultată vocea poporului, a cetățeanului”, Alexandru Arsenie, doctor habilitat în drept constituțional.
OneTV a solicitat un comentariu de la Ambasada României în Republica Moldova, însă până la difuzarea aceste știri nu am primit un răspuns. Anterior Ministra Justiției din România, Alina Gorghiu, a explicat că modificarea legii cetățeniei este un pas spre eliminarea riscurilor dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române, condiție necesară pentru ca România să adere la programul Visa Waiver, care ar permite călătoria liberă în SUA. Gorghiu a subliniat că, în perioada octombrie 2022 până în prezent, au fost confirmate suspiciuni de fals în aproape 1.000 de dosare de cetățenie.
