Republica Moldova ratează încasări importante la buget din cauza neimpozitării comerțului de pe piețele online. Doar în 2024 țara noastră a pierdut venituri de 100 de milioane de euro din cauza neachitării taxelor și impozitelor pentru mărfurile chinezești vândute pe Temu, Joom și AliExpress. Avertizarea vine din partea antreprenorilor moldoveni care spun că din aceleași motive înregistrează și ei pierderi, iar unele companii au ajuns în prag de faliment. Mediul de afaceri solicită autorităților să intervină și să reglementeze piața. Propunerile de modificare a legislației în acest sens vor fi înaintate în toamnă, susțin autoritățile.
În total, în 2024, în Republica Moldova au ajuns 9,7 milioane de colete din străinătate. Cele mai multe mărfuri, în valoare de 300 de milioane de euro au venit din China, prin marketplace-uri precum Temu, Joom și AliExpress. Se întâmplă deoarece coletele în valoare de până la 150 de euro nu sunt impozitate. Fenomenul însă reprezintă o amenințare directă pentru afacerile moldovenești, susține antreprenorul Mircea Baciu.
”Aceste platforme au canale B2B, adică, teoretic, poți comanda 52 de perechi de adidași și le împarți în livrări zilnice de până la 150. Adică, nu mai este vorba de comerț en-gros la scară mică, ci de un canal legal civilizat, care ocolește legal plata TVA-ului, a taxelor și a tot ce trebuie. Dacă înainte oamenii, partenerii noștri, vindeau en-gros, astăzi oamenii pur și simplu comandă de la TEMU și vând pur și simplu, fără a plăti taxe sau altceva. Adică, sunt înregistrați ca persoane fizice, dar, de fapt, nu sunt persoane fizice, ci persoane juridice”, a spus antreprenorul Mircea Baciu.
Antreprenorii moldoveni spun că din cauza neimpozitării marketplace-urilor are de suferit nu doar mediul de afaceri ci și statul, care pierde venituri importante.
”Este o cotă destul de considerabilă și ea este în continuă creștere. Respectiv aceste vânzări online care vin de la agenți economici din afara țării, ele sânt în creștere și fraudează direct bugetul nostru de stat. – Cât pierde businessul, măcar aproximativ? E 10%, 20%? – Eu consider că unii agenți economici și-au pierdut chiar 20-30%, pentru că acei agenți economici care vând produse ieftine, practic ei au avut cel mai mult de suferit. Prin urmare ei nu-și mai pot plăti chiriile, nu-și mai pot plăti angajații și sânt la limita de faliment”, a declarat Sergiu Robei, distribuitor.
VO: Ministerul Finanțelor, structura responsabilă de politica fiscală și vamală din Republica Moldova, cunoaște despre această problemă și o studiază în detaliu, spune Corina Alexa, șefa Direcției impozite indirecte și reglementări vamale din cadrul Ministerului Finanțelor. Cu toate acestea, instituția nu are aceeași experiență, capacități și influență ca structurile europene, așa că are nevoie de timp pentru a dezvolta o serie de politici privind piețele online.
”Noi putem să prevedem niște măsuri care să condiționeze, sau să pună niște rigori suplimentare în momentul introducerii acestor mărfi pe teritoriu. De exemplu să setăm că nu este permisă introducerea, vorbesc teoretic, că nu este permisă introducerea coletului poștal dacă cel care a asigurat furnizarea lui nu este, sau nu are un reprezentant legal care o să reprezinte obligațiile fiscale pe teritoriu RM. Și asta este aspectul spre care noi tindem”, a spus șefa directiției impozite și reglementări vamale, Corina Alexa.
În octombrie, autoritățile ar putea propune modificări la legislație pentru a rezolva această problemă, spune Sergiu Arhirii, director adjunct al Serviciului Fiscal.
”Chiar dacă nu la moment, dar în perspectivă, aceste capacități statul Republica Moldova și le va dezvolta. Și la sigur prin prisma modificărilor care urmează vor fi operate la legislația vamală-fiscală, atunci vom avea și temeiul legal de a interveni în discuții cu acești giganți a comerțului electronic”, a declarat directorul adjunct al SFS, Sergiu Arhirii.
În Uniunea Europeană, dezbaterea privind impozitarea piețelor chineze a început în primăvara acestui an, din cauza nemulțumirii antreprenorilor europeni. Asta după ce UE a primit 4,6 miliarde de colete, majoritatea provenind din China. Pentru a-și proteja antreprenorii, autoritățile europene au început să caute soluții. Una dintre cele mai populare inițiative propuse a fost impunerea unei taxe de 2 euro pentru fiecare colet din afara UE, indiferent de valoarea acestuia. Într-un final, s-a decis ca până la sfârșitul lunii iulie, să fie introduse taxe fiscale suplimentare și TVA pentru astfel de colete.
