Economia Republicii Moldova este în recesiune. Timp de două trimestre consecutive, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut – cu 1,8% în trimestrul III din 2024 și cu 1,2% în trimestrul IV. Asta înseamnă că, oficial, țara trece prin doi ani de stagnare economică, avertizează expertul Adrian Lupușor.
„Pentru întregul an 2024, avem o creștere de doar +0,1%, iar în 2023 a fost de +1,2%, fără vreo recuperare după recesiunea profundă din 2022, când economia a scăzut cu -4,6%. Dezvoltarea unui nou model de creștere economică, bazat pe valoare adăugată mai înaltă, devine și mai urgentă”, a subliniat Lupușor.
Expertul atrage atenția că resursele din Planul de Creștere Economică trebuie direcționate către sectoare care adaugă valoare economiei, precum procesarea materiei prime locale, producția cu un grad mai ridicat de sofisticare tehnologică sau automatizarea proceselor industriale.
Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, instituțiile statului, precum AIPA, ODA și ADMA, trebuie să-și revizuiască programele de sprijin și să-și îmbunătățească transparența și guvernanța.
Dumitru Alaiba: „Am stabilizat economia”
De cealaltă parte, fostul ministru al Dezvoltării Economice, Dumitru Alaiba afirmă că țara este pe drumul cel bun și că reformele susținute de Uniunea Europeană vor aduce rezultate pe termen lung. El a vorbit despre importanța Planului de Creștere Economică, aprobat recent de Parlamentul European, care va aduce 1,9 miliarde de euro pentru investiții și reforme.
„Viziunea acestui plan este să dublăm PIB-ul în următorii 10 ani. Ca efect, asta va tripla veniturile populației. Am stabilizat economia într-o perioadă extrem de complicată, acum e timpul să creștem”, a precizat fostul ministru.
Potrivit datelor publicate publicate de Biroul Național de Statistică, în trimestrul IV 2024, economia Moldovei a crescut datorită unor sectoare precum imobiliare, turism și IT, dar a fost afectată negativ de scăderea în agricultură, industrie și construcții.
Cea mai mare contribuție la creștere a venit din tranzacțiile imobiliare, care au adăugat 1,1% la PIB, datorită unei activități mai intense pe piața de vânzare și închiriere a locuințelor. De asemenea, sectorul turismului și al restaurantelor a crescut cu 22,6%, iar comerțul cu mașini și retailul au avut o ușoară creștere de 1,9%.
Pe de altă parte, agricultura a înregistrat o scădere puternică de 40,8%, ceea ce a tras PIB-ul în jos cu 3%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 5,8%, iar sectorul construcțiilor s-a redus cu 3,1%, afectând negativ economia.
