Republica Moldova a implementat, până în prezent, puțin peste jumătate dintre recomandările Comisiei Europene care țin de primul și cel mai important grup de capitole „valori fundamentale” în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Este concluzia unui raport independent de monitorizare, elaborat de organizații ale societății civile din țară. Cele mai semnificative progrese au fost înregistrate în domenii precum securitatea și controlul financiar, în timp ce achizițiile publice și libertatea presei rămân printre cele mai problematice capitole. În același timp, justiția și lupta împotriva corupția au fost evaluate cu un scor mediu de 3 din cele 5 puncte maxime.
Raportul a analizat domenii-cheie precum democrația, justiția, drepturile omului, politicile sociale și existența unei economii de piață funcționale.
”Este un raport care analizează în ce măsură Guvernul a implementat recomandările Comisiei Europene din raportul de extindere care se publică în fiecare an. Deja suntem la a doua ediție. Odată ce Moldova a primit statutul de țară candidată. În acel raport sunt mai multe recomandări pentru Republica Moldova cu privire la nivelul de pregătire al țării”, a declarat Adrian Lupușor, director executiv Epert-Grup.
Scorul general al progreselor Moldovei a fost estimat la 3,2 din 5 puncte. Domeniul controlului financiar și cel al securității au înregistrat cel mai mare punctaj, de 3,8. Mihai Mogîldea, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a subliniat că progresele înregistrate țin de îmbunătățirea cooperării dintre instituțiile statului. O altă recomandare bine implementată ține de îmbunătățirea cadrului legal și instituțional în domeniul combaterii criminalității cibernetice
”Aici la fel în ultimul an, Parlamentul a aprobat legea nr. 200/2024 privind prevenirea și combaterea criminalității cibernetice, fiind înființat și la finalul lunii ianuarie și laboratorul avansat de criminalitate cibernetică „Cyber lab”, a spus directorul adjunct al IPRE, Mihai Mogîldea.
În ceea ce privește libertatea presei, deși s-au făcut câțiva pași înainte față de anul trecut, acest domeniu rămâne în continuare unul dintre cele mai vulnerabile. Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, a invocat cazuri de intimidare, hărțuire, abuzuri verbale și fizice asupra jurnaliștilor. Atacurile au venit fie din partea protestatarilor, fie din partea politicienilor, iar reacțiile autorităților au fost slabe. Însă cea mai gravă carență, potrivit experților, rămâne cadrul legislativ care permite suspendarea licențelor posturilor TV pe motive de securitate.
”Actualul mecanism ridică mai multă probleme printre care riscul de interferență politică în cazul în care legislația ar putea fi folosită pentru ca să fie blocate, sau sancționate instituțiile media sub pretextul securității naționale.” a declarat directoarea executivă CJI, Nadine Gogu.
Reprezentanții Uniunii Europene în Republica Moldova au menționat că autoritățile trebuie să continue reformele necesare pentru aderare.
”Este uimitor ce s-a realizat în decursul acestui an. Cât de multe sau făcut. Eu mereu zic… să știți că eu lucrez cu mai multe țări candidate și Republica Moldova a fost cea mai bună elevă, să-i spun așa.”, a declarat Katerina Vlckova, reprezentanta Uniunii Europene în Republica Moldova
Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a salutat implicarea societății civile.
”Această viteză nu ar fi fost posibilă și nu este posibilă fără să avem parte și de aportul real, consistent și profesionist al societății civile. Fără contribuția voastră, care analizează, monitorizează critică atunci când este nevoie, dar propuneți și soluții și direcții așa cum o face raportul de astăzi.”
Raportul a fost elaborat de mai multe organizații ale societății civile din Republica Moldova, printre care Expert-Grup, Institutul pentru Politici și Reforme Europene și Institutum Virtutes Civilis.
