Modificările la Legea cetățeniei române, criticate dur de juriștii de peste Prut

Juriștii și societatea civilă din România critică noile modificări la Legea cu privire la cetățenie. Potrivit avocatului român Ruslan Deleanu, prin noile modificări se va majora până la aproximativ patru ani termenul de examinare a dosarelor de redobândire a cetățeniei. Mai mult, acest lucru ar contravine Convenției europene pentru cetățeniei. Interviul a fost oferit în exclusivitate pentru jurnalistul ONE TV.

 

 

”Se dorește majorarea termenului de analizare a cererilor de redobândire a cetățeniei, în sensul mării ei la 3-4 ani. În prezent, termenul legal de analizare a unui dosar este de 5 luni. Se dorește mărirea termnului până la 2 ani, dar să se poată adăuga un termen rezonabil care poate varia între 2 și 3 ani. Acest lucru nu corespunde și nu respectă noțiunea de termen rezonabil recomandat atât de Convenția europeană a drepturilor omului cât și de Convenția europeană asupra cetățeniei, care obligă statele semnatare să analizeze un dosar de acordare a cetățeniei într-un termen rezonabil”, spune avocatul Ruslan Deleanu, preşedintele Institutului pentru Drepturi Civile Europene.

În cadrul unor consultări publice organizate la București, secretarul de stat de la Ministerul român de Justiției,  Nelu Ciobanu, a menționat că proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii.

”Termenul actual de 5 luni are în vedere fixarea primului termen, iar proiectul prevede un termen global de soluționare a cererii. Sintagma „timpul necesar în mod rezonabil” pentru efectuarea de către Comisia pentru cetățenie a demersurilor ce se impun în vederea stabilirii autenticității unor înscrisuri ori a veridicității unor fapte atestate de actele depuse de către solicitant va fi analizată, în continuare, în procesul de definitivare a proiectului”.

O altă modificare criticată se referă la modalitatea și locul depunerii cererii de redobândire a cetățeniei.

”Obligă cetățenii moldoveni să depună cererile de redobândire a cetățenii la consulatele României din Republica Moldova. Acest lucru ar aglomera foarte mult activitatea consulatelor, care și așa abia fac față solicitărilor de servicii consulare. Aceste cereri vor fi procesate în termene lungi, ajungând un cetățean să poată depune o cerere de redobândire a cetățeniei în câteva luni sau mai mult. Nu mi se pare corect”, mai spune avocatul român.

Și prevederea care impune obligativitatea deținerii unui certificat de competență lingvistică pentru cei care vor să obțină cetățenia țării vecine nu este văzută cu ochi buni.

”Orice cetățean moldovean va trebui să prezinte un certificat de competență lingvistică pentru limba română. Nivelul B1 este un nivel care presupune cunoașterea limbii române la un nivel avansat scris și vorbit. Mă indoiesc că o persoană mai în vârstă, la 70 de ani, ar fi în stare să se deplaseze în România și să obțină un astfel de certificat”, mai afirmă avocatul.

Ruslan Deleanu susține că societatea civilă din România militează pentru păstrarea legislației în forma actuală, iar cetățenii să fie liberi să depună cererea atât în România cât și în Moldova.

Am solicitata un comentariu de la Ambasada României la Chișinău, dar deocamdată nu am primit un răspuns.

La începutul lunii februarie, Ministerul Justiției de la București a organizat dezbateri publice asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române.

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, a declarat atunci că proiectul este unul așteptat: “Revizuirea legii cetățeniei este un pas necesar pentru ca România să adere la Visa Waiver.  Prin această lege, urmărim  să eliminăm riscurile dobândirii în mod ilegal a cetățeniei române. Într-un  număr semnificativ de dosare de cetățenie, au fost depuse documente de stare civilă care s-au dovedit a nu fi autentice, de aceea,  prin noua lege am consolidat cerințele și procedurile pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei. România are nevoie, mai ales în această materia a cetățeniei, de un cadru normativ simplu, previzibil și stabil ”.

Proiectul este inițiat de Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor.

 

AFLĂ DETALII DESPRE

DISTRIBUIE ȘTIREA

Cele mai citite știri

Social media