Autoritățile de la Chisinău pot folosi procesul de integrare europeană pentru a crea condițiile politice, administrative, sociale și economice pentru ca regiunea transnistreană, aflată temporar sub ocupația militară rusă, să revină în spațiul constituțional. Declarația aparține analistului politic din România Mihai Isac și a fost făcută în cadrul unui interviu realizat de jurnalistul ONE TV Cătălin Murzac, în contextul campaniei „Europa de lângă noi”, lansată de posturile ONE TV și STAR TV.
-Bun găsit! Continuăm serie de interviuri în cadrul proiectului „Europa de lângă noi” cu domnul Mihai Isac, analist politic din România, editorul șef al portalului Caradeniz Press, care a venit din România și este stabilit de ceva vreme în Repubblică Moldova, de aceea știe bine realitățile care sunt acolo și cele care sunt aici. Domnule Isac, vă mulțumim mult că ați acceptat să ne oferiți acest interviu.
-Mulțumesc frmos pentru invitație.
-Mai întâi, vă rog să ne oferiți o imagine de retrospectivă. Cum s-a schimbat România în acești aproape 20 de ani de când a aderat la Uniunea Europeană?
-România a cunoscut schimbări fantastice de când a aderat la blocul comunitar. Practic, în acești 17 ani, se vede cu ochiul liber transformările care au avut loc în diferite regiuni ale țării. Desigur, procesul de europenizare și de integrare al României în Uniunea Europeană continuă. Blocul comunitar este într-o continuă schimbare, adaptare la noile realități geopolitice, economice și sociale ale lumii, iar România este un membru respectat al acestui grup select de state-membre ale Uniunii Europene. România a beneficiat de investiții de zeci de miliarde sub diferte forme din partea instituțiilor UE. Faptul că România este membru al blocului comunitar reprezintă și o garanție pentru investitorii străini, care vin în România să investească și să creeze locuri de muncă. România face parte din piața unică europeană. Cetățenii români sunt parte a pieței de muncă europene, ca și în Republica Moldova, foarte mulți cetățenii români lucrează în Uniunea Europeană, facând parte din această comunitate vibrantă europeană. Nu putem să nu vorbi și de domeniile economice cu care s-a confruntat România de-a lungul timpului, mai ales de la începuturile anilor 90, după căderea comunismului. Oricine care merge cu mașina într-o călătorie prin diferite regiuni ale țării poate vedea cu ochiul liber aceste transformări.
-În ce măsură aderarea României la Uniunea Europeană a influențat și imaginea diplomatică sau imaginea politică a României, reputația acesteia pe arena internațională și cum se răsfrânge acest lucru asupra vieții cetățenilor.
-În primul rând, România, în calitatea asta de membru al Uniunii Europene, dar și de membru al Organizației Atlanticului, Tratatului Atlanticului de Nord, este un stat care și-a dovedit capacitatea de a sprijini eforturile de menținere a securității în diferite regiuni ale lumii. Armata română a participat cu glorie la misiunile internaționale din Irak, din Afganistan, din Balcani, unde, inclusiv alături de soldații Armatei Naționale a Republicii Moldova, asigură pacea în provincia Kosovo. România este o voce respectată la nivel internațional, iar faptul că state cum sunt Germania, SUA, Franța, Marea Britanie tratează România ca un stat egal este o dovadă a eforturilor făcute de întreaga societate românească pentru a putea răspunde obligațiilor de a fi stat membu al blocului comunitar. Desigur imaginea României în lume s-a îmbunătățit dramatic. Vedem practic și puterea pașaportului românesc, dacă este să discutăm de influența directă asupra situației cetățenilor români. Un cetățean român poate călători liber în marea majoritate a statelor lumii. Suntem considerați occidentali. Este o noțiune, o parte a spațiului european, o noțiune pe care noi nu o conștietizam în anii 1990-2000 și încă facem eforturi pentru a înțelege cât de important am devenit pe scena internațională. Desigur, este nevoie de un efort generațional, este nevoie de multă educație, dar pot să spun cu mâna pe inimă că România anului 2024 este mult mai respectată la nivel internațional decât România anului 2004 sau România anului anilor 90.
-Ce lecții importante sau bune practici ar putea prelua Republica Moldova din experiența de aderare la Uniunea Europeană a României? Sau poate chiar din greșeli, din eșecuri?
-În primul rând, Republica Moldova poate să învețe din greșelile făcute de România, dar și de alte state în lungul procesul de integrare europeană, pentru că acest proces de integrare europeană a României ne-a ajutat pe noi să ne înțelegem mai bine. Au fost nevoie de eforturi importante pentru implementarea unor reforme. Vedem că și în Republica Moldova implementarea reformelor, mai ales în domeniul justiției, este o solicitare, este o nevoie urgentă. Și nu este o nevoie urgentă pentru relațiile cu Bruxelles-ul sau relațiile cu Madrid-ul, pentru că persoanele din Madrid sau Lisabona pot dormi foarte liniștite dacă în Republica Moldova nu se fac reforme. Aceste reforme trebuie să le facem în primul rând pentru populația Republicii Moldova. Desigur, bunele practici ale României în acest domeniu pot fi adaptate și implementate în Republica Moldova. Desigur, România este cel mai important ambasador al Republicii Moldova, atunci când vorbim de relațiile cu UE sau cu alte organizații internaționale. Vă dau un exemplu: la orice vizită a unui înalt oficial român într-o altă țară Republica Moldova face parte din agenda obligatorie de discuții. Cu siguranță, mai sunt foarte multe lucruri de făcut pentru a sprijini Republica Moldova și aceste demersuri ale României de a sprijini Republica Moldova țin seama de solicitările Republicii Moldova. Nimeni din Uniunea Europeană nu obligă Republica Moldova să devină membra Uniunii Europene. Uniunea Europeană și România sunt pregătite să primească Republica Moldova cu brațele deschise, dar totul se face conform legislației Republicii Moldova. Și inclusiv în cadrul Uniunii Europene sunt state care, de pildă, au neutralitatea trecută în Constituție. Trebuie să înțelegem că procesul de integrare europeană nu afectează cu absolut nimic Constituția actuală a Republicii Moldova, decât în măsura dorită și votată de către cetățenii Republicii Moldova. Uniunea Europeană este o casă mare unde practic nu există conflicte religioase, nu există conflicte etnice, nu există conflicte teritoriale și dacă state cu, să spunem, animozitate istorică, cum sunt România și Ungaria, sau Slovacia și Ungaria, sau Germania și Polonia, au reușit să îngroape securea războiului și să participe împreună la construirea unei Europe mai bune, cu siguranță Republica Moldova, care deja face parte, mai mult sau mai puțin, din Uniunea Europeană prin legăturile frățești care le are cu România, va avea un drum mai ușor spre Uniunea Europeană decât l-a avut de pildă România.
-În ce domenii Republica Moldova ar trebui să-și prioritizeze eforturile pentru a avansa mai repede pe calea aderării la Uniunea Europeană?
-În cadrul contactelor dintre reprezentanții Uniunii Europene și oficialitățile de la Chisinau s-a menționat în mod repetat faptul că reforma domeniului justiției trebuie să fie o prioritate. Aceeași solicitare a venit și din partea altor aliați ai Republicii Moldova. Și vedem cum în acest moment Federația Rusă folosește elemente criminale și oligarhice împotriva populației Republicii Moldova, inclusiv prin aceste sabotaje atunci când vorbim de reforma în justiție și în alte domenii. Din punctul meu de vedere, reforma în domeniul justiției ar trebui să reprezinte o prioritate absolută, dar totodată trebuie implementate reforme și în sistemul economic și în sistemul de securitate național. Vedem că aceste eforturi și demersuri sunt susținute de către partenerii Republicii Moldova, dar în același timp este nevoie de o voință politică mai mare din partea autorităților de la Chisinau și este, de fapt, și un efort al întregii societăți, pentru că nu putem cere ca doar o parte a societății să fie reformată și să spunem vechile obiceiuri să rămână fără a fi schimbată în alte medii din societate. Dar cu siguranță, reforma în domeniu justiție și reforma vieții politice ar trebui să reprezinte o prioritate, dar atunci când vorbim în acești termeni, destul de general, trebuie să înțelegem că și problema transnistreană trebuie pusă într-un context care să permită readucerea regiunii și a locuitorilor, cetățeni ai Republicii Moldova din această zonă în spațiul constituțional a Republicii Moldova. Și, desigur, pe parcursul perioadei de negocieri, cu sprijinul Uniunii Europene, vor fi dezvoltate și inclusiv instituții care vor putea să lupte cu corupția din Republica Moldova. Vedem corupția folosită drept o armă de către Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
-Vorbeați de regiunea transnistreană. Este oare parcursul european al Republicii Moldova un pas spre soluționarea acestui conflict?
-Desigur. Procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană presupune îmbunătățirea vieții tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent unde locuiesc. Eliminarea consecințelor războiului de agresiune al Federației Ruse declanșată împotriva Republicii Moldova în anii 90 trebuie să fie o prioritate pentru Republica Moldova în contextul procesului de integrare europeană, pentru că prin crearea unor condiții de trai mai bune în zona controlată de autoritățile constituționale și vedem condițiile economice create, inclusiv pentru firmele din stânga Nistrului, vor duce la o creștere a dorinței de integrare în spațiul european. Și luând în considerare condițiile geopolitice actuale, când vedem războiul extins dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei, aplicarea unui model Cipru, așa cum a fost sugerat în anumite rânduri în Republica Moldova, nu va fi acceptat de către Uniunea Europeană. În acest moment știm că regiunea aflată sub ocupația rusă depinde economic, cam peste 80%, de UE și autoritățile de la Chisinou pot folosi procesul de integrare europeană și pentru a crea condițiile politice, administrative, sociale, economice pentru ca acest spațiu, care este temporar, aflat sub ocupație militară rusă să revină în spațiul constituțional. Dar aici vorbim din nou, este nevoie de reforme, este nevoie ca populația din stânga Nistului și populația din teritoriul controlat de autoritățile constituționale să vadă rezultatele unor reforme bine implementate.
-Vorbeați de un context geopolitic tensionat provocat de invazia ilegală a Rusiei în Ucraina. Cum apreciați aspirațiile europene ale Republicii Moldova în acest context geopolitic ?
-Republica Moldova a avut aspirații europene, practic, din primele luni ale înființării statului. Să nu uităm că și în anii 90 erau chemări publice la apropierea dintre Repubblica Moldova și instituțiile predecesoare ale Uniunii Europene, o apropiere dintre Republica Moldova și România și chiar unificarea celor două state românești. Vedem în același timp o adaptare a instituțiilor Republicii Moldova la noile realități geopolitice și folosirea în beneficiul populației Republicii Moldova și a interesului național a situației actuale geopolitice pentru a ancora mai bine Republica Moldova în realitatea europeană, în realitatea euroatlantică. Pentru că ne place, nu ne place, Republica Moldova este într-un război hibrid declașat de Federația Rusă împotriva populației Republicii Moldova și nu este un război hibrid declașat în 24 februarie 2022. Este un război hibrid declașat împotriva instituțiilor statului Republica Moldova și a populației, chiar din momentul în care Republica Moldova, populația din Republica Moldova, inclusiv majoritatea etnică românească, dar și reprezentanți ai minorităților naționale, au decis crearea statului Republica Moldova și începerea drumului către libertate din închisoarea lumii ruse. Și în acest context, Republica Moldova trebuie să folosească orice pilej pentru a-și atinge scopurile naționale și interesul național al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană. Și în același context, autoritățile de la Chisinau pot lua în considerare anumite experiențe avute de către statele Uniunii Europene atunci când a venit vorba de gestionarea unor conflicte etnice sau interetnice și este nevoie ca Republica Moldova să înceapă să aplice și o serie de măsuri politice menite să aducă în spațiul constituțional regiunea aflată temporar sub ocupație militară rusă. Actualul context internațional va continua să fie tensionat și în perioada urmatoare, chiar in deceniile urmatoare, pentru ca reimperializarea politicii externe a Federatiei Ruse reprezinta un pericol pentru Republica Moldova, pentru Romania și pentru alte state din Bazinul Marii Negre, dar vedem că și din întreaga Europă. In acest moment, orice incercare de a incheia o pace în Ucraina, pe actualele linii de contact, fara respectarea drepturilor a integrității teritoriale a Ucrainei, nu ar însemna decât acceptarea unei păci în termeni rusești, a unei păci rusești în estul Ucrainei, iar acest lucru nu va face decât să amâne cu câțiva ani declanșarea unui nou război de către Federația Rusă, care va avea din nou drept țintă directă, inclusiv militar, și Republica Moldova.
-În ce domenii ar trebui Republica Moldova să-și concentreze eforturile pentru a putea avansa pe calea aderării la Uniunea Europene?
-Desigur, așa cum în timpul contactelor anterioare dintre Republica Moldova și oficialii europeni, a fost subliniată importanța reformelor din domeniul justiției. Și această solicitare nu a venit numai din partea Uniunii Europene, dar și din partea Statelor Unite și a altor actori importanți, parteneri strategici ai Republicii Moldova. Republica Moldova este considerată un partener egal de către statele Uniunii Europene. Acest lucru se vede inclusiv din modul în care sunt tratați reprezentantii Republicii Moldova. Am văzut Summit-ul de la Bulboaca și importanța acordată acelei perioade, când Republica Moldova a fost practic capitala diplomației europene. Am văzut acum câteva zile desfășurarea unei noi ediții a Platformei de Parteneriat pentru Republica Moldova, unde, din nou, chiar în contextul unor negociări importante la nivelul Uniunii Europene, șefii diplomațiilor din România, Germania, Franța, dar și alte state și-au făcut timp pentru a veni în Republica Moldova în contextul electoral agitat din această perioadă, iar aceste demersuri ale partenerilor europeni de a sprijini Republica Moldova în ceea ce înseamnă reformele în justiție, reformele în alte domenii, trebuie înțelese de Republica Moldova. Nimeni din Uniunea Europeană nu va obliga Republica Moldova să devină membru al blocului comunitar. Nimeni nu va târâi Republica Moldova în Uniunea Europeană. Iar aceste reforme trebuie făcute în primul rând pentru viitorul copiilor noștri, pentru că nimeni de la Bruxelles sau nimeni de la Madrid nu va face aceste reforme fără ca noi să vrem să facem aceste reforme. Iar în acest moment, în afară de reformele desigur din domeniul justiției, este nevoie de reforme în domeniul economic, este nevoie de reforme în ceea ce privește arhitectura de securitate a Republicii Moldova, dar aceste demersuri deja sunt inițiate. Dar, desigur, realitatea de pe frontul din Ucraina va influența în mod categoric și realitatea geopolitică și inclusiv rezultatele acestor reforme. Din nefericire, Republica Moldova este în fața unui pericol foarte mare atunci când vorbim de aceste exerciții electorale din 2024 și 2025 și este nevoie ca electoratul din Republica Moldova să dea dovadă de maturitate geopolitică și să nu accepte transformarea Republicii Moldova într-o nouă Georgie. Pentru că am văzut, chiar și dacă în Constituția Georgiei noțiunea de integrare europeană este integrată în acest act fundamental pentru republica caucaziană, totuși puterea de la Tbilisi aplică o legislație de inspirație rusească și practic a devenit un stat izolat de blocul comunitar. În acest moment, electoratul din Republica Moldova trebuie să aibă capacitatea să discearnă între falsele promisiuni pro-europene ale unor partide și realitatea politică și să nu accepte ca, după parlamentarele din 2025, la Chișinău să vină la putere forțe politice care doar mimează integrarea europeană și sunt gata să vândă interesele naționale ale Republicii Moldova pentru câteva ruble.
-Reușește Republica Moldova să prindă acest tren spre integrarea europeană?
-Niciodată nu sunt suficiente eforturi depuse. Întotdeauna se poate face mai bine. Republica Moldova, ca orice stat la început de drum de integrare europeană, mai are de implementat o serie de măsuri menite să eficientizeze modul în care Republica Moldova poartă aceste negocieri. Este nevoie de o mai bună gestionare a resurselor umane. Desigur, Republica Moldova are un capital uman impresionant și inclusiv atunci când vorbim despre funcționari europeni, cetățeni ai Republicii Moldova și cetățeni ai unor state europene, atunci vedem că Republica Moldova poate apela și la experți care deja au o activitate în cadrul structurilor Uniunii Europene. Experiența românească, experiența altor state poat fi adaptate și implementate și în Republica Moldova și este nevoie de un efort la nivelul întregii societăți pentru a reuși ca Republica Moldova să respecte, să spunem, să respecte propriile termene pe care și le-a asumat, și anume 2030. Deci, vedem această dorință de schimbare și chiar înțelegem că, și cum spuneam, cuvântul reformă este deja un cuvânt care poate obosi societatea, dar totul trebuie făcut pentru a asigura o integrare reală a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Uniunea Europeană învață și ea din acest proces de integrare, Uniunea Europeană nu va mai face greșelile făcute anterior și, cu siguranță, nu va accepta integrarea în blocul comunitar a unei Republici Moldova fără o justiție reformată, fără o economie care să respecte regulile de piață. În același timp, Republica Moldova este parte a blocului comunitar, inclusiv prin cetățenii săi. În Republica Moldova doar avem peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldovea care și-au redobândit cetățenia statului român, conform legislației naționale, dar mai avem și sute de mii de cetățeni ai altor state, cum sunt Bulgaria, Portugalia, Italia, Germania sau alte țări unde există o diasporă economică importantă din Republica Moldova.
Acest material jurnalistic este realizat în cadrul proiectului „Promovarea avantajelor aderării Moldovei la UE prin exemplul experienței României”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material jurnalistic nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
