Memoria victimelor deportărilor, represiunilor politice și foametei organizate de regimul comunist a fost comemorată la Chișinău, în cadrul celei de-a doua ediții a Congresului Național al Memoriei. În acest an se împlinesc 85 de ani de la primul val al deportărilor staliniste și 80 de ani de la foametea organizată. Autoritățile și supraviețuitorii spun că memoria acestor tragedii trebuie păstrată vie, pentru ca generațiile viitoare să cunoască adevărul.
Marcela Ciobotaru este din satul Ciuciuleni, raionul Hâncești. Ea povestește că peste 400 de oameni din localitate au fost ridicați în miez de noapte și deportați.
,,Femeile, mamele cu copii au fost trimiși în Kazahstan. Au trecut prin tot calvarul prin care au trecut toți cei care au fost deportați: înjosire, mizerie, prin foame”, a spus Marcela Ciubotaru, victimă a represiunilor comuniste.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că, în curând, va fi examinat în prima lectură proiectul de lege care prevede sancționarea negării și contestării în public a foametei organizate și a crimelor regimului totalitar comunist. Potrivit acestuia, măsura reprezintă un act de dreptate față de victime și urmașii lor.
,, Nu este sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată. Nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, ci fac parte din memoria colectivă a poporului nostru”, a afirmat Igor Grosu, președintele Parlamentului.
Tema deportărilor și a represiunilor sovietice este prezentă și pe scenele teatrelor din Republica Moldova. În repertoriul instituțiilor sunt incluse spectacole precum „Dosarele Siberiei”, „1946”, „Copiii Foametei” și „Noaptea scrisă cu roșu”, producții inspirate din fapte reale, care readuc în atenția publicului una dintre cele mai dureroase pagini din istoria țării.
,,Nu este un exercițiu de nostalgie dureroasă, ci o condiție a rezilienței democratice și un act de justiție față de cei care au suferit și față de cei care nu mai sunt. Tocmai acesta este și obiectivul congresului: consolidarea culturii memoriei în Republica Moldova, alinierea la valorile europene ale adevărului istoric, precum și promovarea demnității umane și a democrației ca valori indivizibile”, a adăugat Cristian Jardan, ministrul Culturii.
Pentru ca noua generație să înțeleagă trecutul, în școli a fost organizată „Decada Memoriei”, iar elevii au vizitat muzeele de profil și monumentele victimelor regimului. Planul autorităților este însă mult mai ambițios: deportările, foametea organizată și represiunile sovietice vor fi reflectate mai amplu în curriculumul școlar.
,, Ne așteaptă și o revizuire a curriculumului la istorie, suntem pe ultima sută de metri în acest sens, va invităm pe toți să participați în definitivarea acestui proces. Cred ca veți constata ca urmare a discuțiilor purtate se vor regăsi mai mult și mai amplu reflectate aceste subiecte în școlile și în manualele noastre începând cu 2027”, a relatat Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării.
Congresul Național al Memoriei a fost lansat anul trecut și servește drept o platformă de dialog între supraviețuitori, istorici și oficiali.
