Apele subterane nu sunt doar o sursă vitală de viață, ci și o resursă energetică neexploatată care ar putea contribui la independența energetică a țării. Un studiu realizat de Centrul Național pentru Energie Durabilă arată că energia geotermală poate fi utilizată atât pentru încălzire, cât și pentru producerea de energie electrică. Republica Moldova are deja un exemplu de utilizare a acestei tehnologii.Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat este încălzit de aproape 10 ani cu ajutorul energiei geotermale.
”Liceul „Mihai Eminescu” din Comrat este singura instituție publică din Republica Moldova a cărei sistem de încălzire este conectat la o sursă geotermală subterană. Proiectul de racordare a liceului la această sursă a fost implementat încă din 2015. Înainte de aceasta, elevii erau nevoiți să îndure frigul în timpul orelor, în ciuda faptului că instituția era încălzită”, Dementii Cuțevițchi-Negruța, jurnalist ONE TV.
Înainte de implementarea acestui sistem, în sălile de clasă temperaturile nu depășeau 15 grade Celsius.
”Geamurile erau deteriorate și copiii aveau nevoie permanent ca să fie îmbrărcați. Chiar și cu acele mănuși, așa era până la demararea proiectului”, Aliona Stoleru, profesor în Liceul Mihai Eminescu din Comrat.
După implementarea proiectului, temperatura din clădire nu scade sub 23 de grade Celsius, chiar și în cele mai friguroase zile. În plus, personalul liceului poate regla intensitatea încălzirii.
”În subsolul clădirii este instalat un punct termic individual, unde se reglează distribuția căldurii. Aceasta este produsă cu ajutorul unor echipamente care funcționează pe bază de electricitate. Acest sistem permite liceului să economisească lunar zeci de mii de lei.”, Dementii Cuțevițchi-Negruța, jurnalist ONE TV.
Anul trecut, la liceu a fost construit un nou bloc, unde funcționează un sistem de încălzire centralizat. Administrația liceului a observat o diferență semnificativă în facturi.
”Liceul, pe perioada rece a anului, achită în jur de 12 de mii de lei pentru o luna de zile doar pe baza de aceste cazane. Deci 80 de mii blocul nou se achită pentru căldura pe baza de gaze naturale.
– Dar blocul nou el e mai mare, decât cel veche?
-În metrii pătrați n-aș spune că el este mai mare”, Aliona Stoleru, profesor în Liceul Mihai Eminescu din Comrat.
Autoritățile locale analizează posibilitatea extinderii proiectului.
„Noi, ca primărie și reprezentanți ai administrației locale, împreună cu Liceul „Mihai Eminescu”, căutăm surse suplimentare de finanțare pentru extinderea proiectului. Astfel încât și noul corp al liceului să beneficieze de încălzire geotermală. Pentru clădirea veche, sistemul este deja funcțional și am observat avantajele acestuia”, Victor Baldji, viceprimar orașul Comrat.
Un studiu realizat de Centrul Național pentru Energie Durabilă a scos la iveală mai multe zone cu potențial geotermal ridicat. Printre care în raionul Florești, în apropiere de Chișinău, dar și în zona de sud a țării.
”Pentru zona sud este un potențial destul de sporit în zona Cahul. În zona Baimaclia, unde noi avem iarăși un potențial destul de sporit. Nu degeaba sunt și câteva instituții publice, care au montat-o centrală geotermală, pentru a încălzi în cazul dat licee”, Irina Țerigradean, șefa direcției Eficienței Energetice și Energiei Regenerabile al CNED.
Sursele geotermale pot furniza nu doar energie termică, dar și energie electrică pentru țară.
”Este foarte important s-înțelegem că sursele regenerabile disponibile pe teritoriu Republicii Moldova. O cotă, care și este stabilită de până la 30% din producția de energia necesară pentru consum. Deci 30% din producție de energie electrică la nivel național să fie din surse regenerabile. Energia geotermală este o sursa regenerabilă. Desigur că costurile pentru a implementa un astfel de proiect, sunt mai mari”, Irina Țerigradean, șefa direcției Eficienței Energetice și Energiei Regenerabile al CNED.
Autoritățile își propun ca în următorii 12 ani să realizeze lucrări ample pentru explorarea și valorificarea resurselor geotermale, inclusiv construirea unor centrale electrice. Costurile estimate pentru aceste proiecte sunt de peste 300 de milioane de euro.
