Așa-numita Lege a Educației adoptată la începutul lunii noiembrie de Adunarea Populară a Găgăuziei, care prevede predarea obligatorie a limbii și istoriei găgăuze, este calificată de experți drept un abuz cu motivație politică, nu educațională. Potrivit lor, documentul riscă să ducă la rescrierea istoriei în spiritul narativelor rusești. Ministerul Educației și Cercetării solicită anularea legii.
Documentul, elaborat de Direcția Principală de Educație a Găgăuziei, își propune potrivit autorilor, să creeze un sistem adaptat specificului cultural al regiunii. Documentul prevede studierea obligatorie a limbii și istoriei găgăuze în toate școlile din autonomie, precum și predarea în paralel a limbilor română și rusă. Autoritățile de la Comrat afirmă că legea respectă cadrul național. De cealaltă parte, Ministerul Educației susține că Adunarea populară și-a încălcat competențele.
”Autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale” , se arată în reacția Ministerului Educației.
Expertul WatchDog, Ștefan Bejan, consideră că așa-numita lege poate provoca apariția unor noi tensiuni.
”Cred că anume acesta este și scopul lor de a rescrie istoria, de a crea o istorie proprie, care să fie mână-n mână cu narativele rusești, să fie o istorie unde Stalin este erou, unde depărtările și foame că nu au existat. Și bineînțeles, acest lucru este grav”, Ștefan Bejan, expert Watchdog.
Expertul mai atrage atenția că noul sistem ar putea afecta și elevii.
”Eu mai văd și o altă problemă cu care deja îți confrunt școlile din Găgăuzia, este supra-aglomerarea programului școlar, pentru că deja elevii din Găgăuzia au mai multe ore decât elevii din alte regiuni în Moldova”, Ștefan Bejan, expert Watchdog.
Politologul Igor Klipii spune că inițiativa are mai degrabă o miză politică.
”Putem porni de la ideea că se apropie alegerile locale acolo, deci în Adunarea Populară. Și nu exclud că și asta ar fi un motiv prin care ar motiva unii viitori sau actuali candidați de a-și crea o anumită platformă electorală. Eu nu cred că ea are vreo șansă să fie adoptată și implementată, fiindcă este evident, am văzut și comunicatul, poziția Ministerului Educației, ea va fi respinsă. Dar ideea este de confruntare”, Igor Klipii, politolog.
Am încercat să obținem un comentariu de la președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, însă nu ne-a răspuns la telefon.
Nu este prima dată când autoritățile de la Comrat adoptă o lege locală în educație. În 2016, Adunarea Populară a Găgăuziei a impus predarea obligatorie a limbii găgăuze și studiul aprofundat al istoriei autonomiei, însă legea a fost anulată în 2018 de Curtea Supremă.
