Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va depinde, în primul rând, de calitatea reformelor realizate de autoritățile de la Chișinău, și mai puțin de decuplarea de Ucraina în faza deschiderii negocierilor. Opinia aparține analistului politic român Radu Magdin și a fost exprimată în cadrul emisiunii Info One Special de la ONE TV. Potrivit lui Magdin blocajul politic al Ungariei impus Ucrainei pentru deschiderea negocierilor poate fi depășit, iar până atunci Chișinăul și Kievul ar trebui să meargă cot la cot.
– Bun găsit! Discutăm astăzi la Info One special cu domnul Radu Magdin, analist politic din România, deseori citat în presa internațională pe teme ce țin de România, Republica Moldova și regiunea. Domnule Magdin, mulțumesc mult că ați acceptat să ne oferiți acest interviu. Venirea dumneavoastră este o oportunitate pentru a explica spectatorilor ce înseamnă de fapt acest proces de integrare europeană, care sunt avantajele, care sunt poate provocările. Mulțumesc mult!
-Eu vă mulțumesc mult pentru invitație. Este o bucurie pentru mine să avem această conversație.
-Începem probabil cu o întrebare generalistă. Este o întrebare aparent simplă, dar cred că poate fi și foarte interesant pentru unii care nu sunt atât de aprofundați în temă. Ce înseamnă de fapt integrarea europeană a unei țări?
-Înseamnă tehnic vorbind faptul că foarte multe dintre legile noastre devin legi europene. În procesul de pregătire, de intrare în Europeană, practic se deschid capitolele de negociere și țara adoptă reguli europene. Deci practic, să spunem, pe mediu noi adoptăm reguli europene. Pe o serie de aspecte agricole, noi adoptăm reguli europene. Deci cum ar fi? Regulile care există și în Franța, și în Germania, și în România, și în Polonia, vor fi trecute prin legi locale, astfel încât să existe aceleași regulă ale jocului, din punctele legislativ, din punctele al legilor, ca și în alte țări europene. Aceasta e stabilitatea legislativă încurajează după aceea foarte mult investitori, atât în perioada…și ceea ce România, de exemplu, a văzut este că atât în perioada de cele 24 de luni înainte de aderare, cât și mai ales după, s-au simțit foarte mulți investitori încurajați să vină în România. Pentru că acum România respecta regulile jocului european, deci aveau aceleași reguli peste tot în Europeană și România era foarte competitivă, lucru care se va întâmpla și cu Moldova. Mai precis România, ca și Republica Moldova, era plină de oameni foarte muncitori și România avea de asemenea un avantaj în ceea ce privește costul forței de muncă. Noi, cum ar veni, munceam același volum de muncă sau poate un volum mai mare și eram plătiți un pic mai puțin. Între timp au crescut în paralel și salariile în România pentru că asta înseamnă, Uniunea Europeană, înseamnă odată ce ai aceeași regulă de jocuri, îți vin mai mulți bani, îți vin mai multe investiții și de asemenea salariile cresc.”
-Ați menționat regulile jocului privind aderarea unei țări la Uniunea Europeană. Sunt aceleași reguli de joc acum pentru Republica Moldova, precum au fost la România?
– Nu, pentru că cu timpul Uniunea Europeană evoluează. Asta nu înseamnă un lucru rău pentru Republica Moldova. Spun că pur și simplu este absolut normal ca atunci când vorbești de o aderare a Moldovei cu ambiție, cu o țintă 2028, pur și simplu, realitatea s-a schimbat în sensul în care Uniunea Europeană și-a împrospătat o parte din legi. De asta veți primi ceea ce se numește Acquis comunitar. Ultima variantă a legilor europene pe diferite domenii, le veți primi la varianta, să spunem, 2026-2027, pe măsură ce deschideți capitolele de negociere și transpuneți legislația europeană, care se numește Acquis comunitar, după aceea în legea noastră. Este normal ca cu timpul să evolueze și Uniunea Europeană. Ce este interesant, că în UE în momentul de față, pe de-o parte și instituțiile de la Bruxelles, periodic au o agentă legislativă, adică găsesc noi teme pe care să facă reguli, pe care să aibă legi europene, regulamente, directive și tot așa. Pe de altă parte, Uniunea Europeană își dă seama că din rațiuni competitive este bine să fie mai puțin birocratică. Deci la Bruxelles, în paralel, au loc o serie de analize care s-ar putea să ducă la simplificarea legislației europene în mai multe domenii. România, când a intrat în Uniunea Europeană, Uniunea Europeană era foarte bogată și pe de altă parte Uniunea Europeană nu trecuse încă prin multe dintre crize pe care urmează să treacă ulterior. De exemplu, România și Bulgaria au intrat în 2007, în schimb ulterior am avut marea criză economică care a pornit în Statele Unite și a intrat și în Eurozona 2008, ca până prin 2012 și de sigur cu toții am trecut ca umanitate și ca europeni, am trecut prin criza COVID și alte crize în ultima perioadă, inclusiv efectele războiului Rusii asupra Ucrainei.
-În ce constă această fereastră de oportunitatea pentru Republica Moldova, despre care atât de des auzim, de a adera la Uniunea Europeană în câțiva ani? Ce înseamnă asta?
– Acest deceniu este un deceniu foarte turbulent. Și, fiind un deceniu turbulent, cu foarte multe schimbări, este foarte mult stres pe președinți, pe premieri, pe zona parlamentară în statele membre. Întotdeauna când deschizi poarta Uniuni Europene, dincolo de rațiunile geopolitice, cum au fost rațiunile pentru care s-a deschis acum poarta Unii Europene pentru Ucraina și pentru Moldova, ai și o satisfacție publică de care trebuie să ai grijă. Ce vreau să spun cu asta? Până la urmă, trebuie să fie de acord populația din Germania, din Franța, din România, din Polonia, din Spania și tot așa. Din statele membre trebuie să fie de acord cu ideea intrării unor noi membri. Aceasta nu este o problemă, vă spun asta ca analist pentru Republica Moldova. Ceea ce este important pe Moldova este că în perioada imediat următoare să accelereze aceste reforme, pentru că e mai bine întotdeauna să fii mai premiant, să te grăbești, nu să lași timpul să treacă, pentru că nu știi cum o să fie opinia publică europeană în 2029-2030. Deci este interesul Republicii Moldova să încerce cu Bruxellesul să lucreze îndeaproape, ca să închidă toate capitolele negociere, să aibă un proces de preaderare de succes, astfel încât să intrați fericiți și liniștiți în Uniunea Europeana, cât în Uniunea Europeană încă are sprijin pentru aderare. De asta conceptul de fereastră de oportunitate. Acum, această fereastră este deschisă, dar nu se știe la un moment dat când se închide, pentru că poate nu mai vor țările din Uniunea Europeană să mai extinde în Europeana. De asta noi trebuie să profităm de această perioadă și cât este fereastra deschisă, să intrăm. Sigur, nu vom intra pe fereastră, vom intra pe ușa Uniunii Europeană, dar aceasta este fereastra de oportunitate.
-Este cumva legată și de războiul din Ucraina. Ați menționat turbulențe care marchează acest deceniu. În acest context aș vrea să întreb dacă ar trebui Republica Moldova decuplată de Ucraina? Sunt foarte multe opinii că acest lucru nu ar trebui, deoarece ar trebui – să avem un parteneriat că ar trebui să fim prieteni buni cu Ucraina, un parteneriat reciproc avantajos pe o perioadă lungă.
-Așa este, însă trebuie să nu uităm că una e una, alta e alta. Ce vreau să spun cu asta? România și Moldova au mers foarte mult în tandem. Însă România și Bulgaria au mers foarte mult în tandem. Și au fost diferite momente în care, să spunem, noi am fost peste Bulgari ca și calitatea reformelor mai avansați și au fost momente în care Bulgaria a fost mai avansată pe anumite reforme. Nu ne-am decuplat, dar diferența dintre România și Bulgaria nu este diferența dintre Moldova și Ucraina. Moldova este o țară minunată cu oameni muncitori, dar dacă trebuie să ne raportăm mărimea și populația Moldovei față mărimea și populației Ucrainei, este o diferență mult mai mare decât cea dintre Bulgaria și România. Țările mai mici, agile, care muncesc mult, care își fac treaba, au o șansă mai mare din punct de vedere al acceptabilității în Europa. Deci, sugestia mea și următoarea. Să ne pregătim mental pentru un avans împreună cu ucrainenii, dar să nu uităm că avansul pe fond, pe reforme, se face în funcție de calitatea reformelor. Deci, interesul nostru este să ne concentrăm pe reforme. Dacă la moment, mai aproape de data pe care ne dorim de aderare, constatăm că există anumite blocaje, de o manieră, de reforme sau geopolitice, la partenerii noștri de drum, atunci e normal ca Moldova să vină să spună: „Eu, Moldova, sunt pregătită. Bat la ușa ta, sunt pregătită și-mi doresc să intru.” Și după aceea, vedem ce se întâmplă. Deci, pornim în echipă, dar, până la urmă, progresul este individual.
-Da, și-am văzut cum Republica Moldova bate la ușă, la instituțiile europene, că este pregătită și instituțiile europene și Consiliul European și Parlamentul European a spus că Republica Moldova este pregătită. Dar, aveam acest blocaj pe care l-ați menționat, blocajul Ungariei. Ar putea cumva Uniunea Europeană să impună deschiderea negocierilor pentru Ucraine și împreună cu Republica Moldova? Are care vă pârghii de a influența? Ați menționat că este o decizie politică, geopolitică a Ungariei de bloca aceste aceste negocieri.
-Uniunea Europeană caută soluții din ce în ce mai des pentru a preveni situații și a merge dincolo, de a nu rămâne blocată, raportat la situații cum sunt cele prin care Ungaria ne-a făcut să trecem în ultimii ani. Pentru că acesta este doar unul dintre dosare, important pentru noi desigur, este doar unul dintre dosare pe care Ungaria a încercat să blocheze în plan european. Ceea ce este important pentru noi este să înțelegem, pe de o parte că chiar și opoziția Ungariei nu ține atât de Republica Moldova cât mai degrabă de Ucraina și este o poziție raportată și la contextul actual, Ungaria încercând să păstreze o relație privilegiată cu Rusia, de altfel fiind ultimul stat din Uniunea Europeană care încearcă să facă acest lucru. Uniunea Europeană per ansamblu, statul Uniunea Europeană, fiind pro-Ucraina, având în vedere situația politică, geopolitică și de război. Deci, se caută pe de o parte soluții pentru a merge dincolo de blocajul ungar și se vede faptul că Bruxellesul și șefii de stat și de guverne din ce în ce mai des apelează la modalități de a ocoli un veto. Pe de altă parte, cred că nimeni nu este infinit la putere. La anul viitor sunt alegeri în Ungaria și nu se știe dacă domnul Orban mai rămâne la putere la Budapesta ulterior.
-Regiunea transnistreană. Este o problemă, un impediment pentru Republica Moldova? Ar trebui să adere cu regiunea transnistreană, fără regiunea transnistreană? Ce înseamnă o Uniune Europeană cu Republic Moldova integrată, cu un conflict practic nerezolvat?
-Asta este decizia dumneavoastră acasă. Ceea ce pot spune este că avem pe departe o origine în care cei care sunt acolo sunt oameni și sunt cetățeni și ei trebuie respectați. Pe de altă parte să nu uităm că Transnistria a fost folosită foarte mult ca un factor de blocaj. La un moment dat sunt situații critice în care conducătorul unei țări trebuie să spună: ce facem? Rămânem blocați? Pentru că, până la urmă, rușii vor încerca să pună presiune pe Transnistria, astfel încât noi să rămânem într-o zonă gri, sau ne urmăm destinul și profităm de acest salt și de acest destin al nostru de generații și încercăm să unim Europeanul? Dacă transnistrenii înțeleg faptul că istoria, în momentul de față, bate la ușile dumneavoastră, nu doar dumneavoastră bateți la ușile istoriei, ei bine, din această perspectivă, părerea mea este că și ei vor înțelege că este ultimul tren inclusiv pentru ei și că s-ar putea să aibă surprize raportate la statutul regiunii transnistrene, dacă nu înțeleg acest mers al istoriei și faptul că țara în ansamblu ei, prin referendum, dar și ulterior, prin aspirația legitimă de a trăi mai bine, vrea în Uniunea Europeană.
-În acest context, la Uniunea Europeană am auzit declarația că se vrea deschiderea tuturor capitolelor de negociere până la finele anului 2025. Este realist acest scenariu? Este o declarație politică? Ce este?
-Unul este deschiderea și unul este închiderea. Este natural să-ți dorești deschiderea tuturor capitolelor. Ce înseamnă deschiderea unui capitol? Înseamnă o conversație tehnică pe varii domenii, industriale și nu numai, astfel încât eu știu că trebuie să fac o serie de reforme în domeniu cu pricină. Deci, e foarte bine să le deschizi pe toate? Nu e o dovadă de populism, din potrivă, e o dovadă de realism. Pe de altă parte, una este se le deschizi și altei se le închizi. De exemplu, România a avut capitole deschise, normal toate, pentru că acesta era procesul ca atare, dar unele din capitole le-a închis mai greu, le-a închis mai târziu, pentru că fie anumite reforme au fost mai grele, mai dure, fie anumite reforme nu au fost credibile. De exemplu, ții minte că pe ultima sută de metri noi aveam cel puțin două dosare: un dosar al justiției, care trena, și un dosar care ținea de dreptul concurenței.
-Ce rol ar putea juca credibilitatea Guvernului și a instituțiilor publice în acest proces? Cum poate fi consolidată? Asta e, de fapt, întrebarea principală: cum poate fi consolidată această credibilitate?
-Cred că Moldova nu poate fi fundamental diferită în aspirația sa de data asta, dincolo de zona valoric, în ceea ce ține de aspirația sa concretă pentru un trai mai bun ca în Uniunea Europeană și de alte state. De exemplu, cum au fost românii convinși, cum au fost bulgarii convinși să intre în Uniunea Europeană? În primul moment, pentru că au început să iasă și au văzut prosperitatea în Uniunea Europeană. Și cred că citatul pe care l-am văzut din politica dumneavoastră, că: „arătați-mă o țară care să trăiască mai prost după ce a intrat în Uniunea Europa”, este un citat foarte real. Din potrivă, țările s-au îmbogățit odată ce au intrat în Uniunea Europeană, nu au sărăcit. Deci, din această perspectivă, aș spune faptul că românii, bulgarii, cel puțin raportat la valul nostru de intrare în 2007, acum aproape 20 de ani, acum 18 ani, s-au uitat la prosperitate. Am văzut banii europeni de preaderare și dumneavoastră vedeți, de exemplu, diferite forme de asistență de la Uniunea Europeană către dumneavoastră. În perioada următoare vor fi și mai mulți bani și nu este o rușine să fim materialiști pentru că, până la urmă, e normal să-ți dorești să trăiești mai bine și te bucuri la banul european care vin către tine sub formă de proiecte. Deci, clar, oamenii vor vedea banii europeni ca dovadă a faptului că Europa livrează, că Europa, cum ar veni, te hrănește, are grijă de tine, te crește și ca dovadă a faptului că există această solidaritate europeană inclusiv în perioada de preaderare.
-Cum ar trebui să comunice în extern autoritățile Republicii Moldova? Ce mesaj ar trebui să transmită pentru a nu pierde sau a câștiga cât și mai multă încredere?
-În primul rând, autoritățile dumneavoastră comunică foarte bine extern. Cred că întotdeauna este important să ai grijă și de frontul de acasă. Mai sunt anumite țări pe care le putem numi în mod normal eurosceptice, adică și anumite guverne în care clar te poți concentra mai mult într-o ofensivă de șarm pe acele capitale care îți pot crea probleme. De exemplu, România și Bulgaria au avut, în parcursul lor de preaderare, mai multe state care au decalat, fie din lipsă de satisfacție față de calitatea reformelor, fie au insistat foarte mult pe anumite reforme și le-au dat urări de cap la București și la Sofia. Este normal să fie asta și cazul Moldovei. Moldova ca și proces de aderare, nu cred că poate fi comparat în primul rând cu România și mai degrabă aș compara Moldova și vă urez o aderare, mai degrabă ca și Croația. Croația a fost o țară care a avut avocați mari în Uniunea Europeană, mai multe state membre și, Croația care este o țară mai mică decât România, a intrat oarecum sub radar, în ciuda crizei economice care a avut loc între 2007, 2008 și 2013, a intrat pe sub radar fără o mare dezbatere publică. România și Bulgaria, de exemplu, au fost două state care, în ciuda faptului că și noi avem oameni extraordinari, muncitori, eu iubesc foarte mult și România și Bulgaria ca și Republica Moldova, noi am fost țări care nu au avut întotdeauna grijă de imaginea lor. De exemplu, în perioada preaderare, dar și un pic în perioada după aderare, au fost cazuri în care români sau bulgari, ca cetățeni individuali, au fost acuzați și au fost inclusiv campanii media care le-au afectat imaginea. Eu nu am văzut campanii media în ceea ce privește cetățenii din Moldova.
-Ce termen îl considerați realist pentru Republica Moldova? Termen realist pentru a îndeplini toate reformele necesare?
-Cred că unul este termenul realist pentru reforme și unul este termenul realist, care depinde de tine și de calendarul tău, dar și unul este aspirația națională. Eu am văzut că în alegerile dumneavoastră s-a ancorat foarte clar ideea de 2028. Acum, ceea ce poate face Republica Moldova este, pe de-o parte, să fie pregătită, pentru că noi trebuie să ne facem în primul rând temele, să fim siguri că deschidem toate capitolele de negociere, le închidem și trecem cu bine peste acest proces, și pe de altă parte trebuie să încercăm să evităm dureri de cap raportate la prioritățile unor capitale, adică să nu avem blocaje în capitatele cheie. Eu sunt sigur că pentru Republica Moldova putem avea surprize plăcute și, în primul rând, cu o pregătire bună a reformelor, dar și cu un lobby bun în capitalele țărilor din Europa, putem merge înainte inclusiv cu o dată generoasă cum este cea ancorată de către conducerea dumneavoastră.
-Implementarea reformelor deseori este legată de capacitatea autorităților locale și centrale de a efectua aceste reforme. Ce obstacole majore pot întâlni în acest proces?
-În primul rând, obstacolele țin de calendarul de reformă, de trecerea prin guvern-parlament a reformelor. Pentru că, până la urmă, ai un proces formal și o realitate pe fond. Ce vreau să spun cu asta? În primul rând trebuie să adopți aceste reguli europene, după aceea trebuie să încerci să faci implementarea respectivelor legi, astfel încât să schimbi realitatea mai bine. De exemplu, noi în România am vorbit atât în primul nostru proces de modernizare de la finalul secolului al XIX-lea, cât și ulterior, despre riscul formelor fără fond. Ce vreau să spun cu chestia asta? Uitați, eu, teoretic, sunt cu dumneavoastră la masă și sunt în etapa, să spunem, de mic dejun. Practic, dacă eu nu iau și micul dejun, noi, de fapt, nu luăm micul dejun împreună. Avem reguli, avem cadru pentru a lua micul dejun, dar iată că nu este micul dejun. Deci este foarte important să și implementeze reformele. De ce? Pentru că legile europene, reformele acestea, nu sunt făcute de dragul de a fi făcute. Ele sunt menite a crea un cadru pentru schimbarea societății în bine. Deci scopul nostru este să schimbăm societatea în bine, să o modernizăm pe o rețetă deja cunoscută. Pentru că este foarte ușor, și am văzut asta de-a lungul timpului, inclusiv în ultimul deceniu, câteodată, ca apucături a ceea ce experții au spus de multe ori, a narativelor propagandei rusești. Este foarte ușor să spui: „vai, Europa face nu știu ce, sau nu face nu știu ce”. Pe de altă parte, această rețetă, această legislație europeană, este o rețetă sigură. Ea a creat prosperitate. România a crescut, gândiți-vă că România este o țară care la nivel de 2007 avea un produs intern brut, adică un fel de bogăție economică a țării, dacă ar fi să simplific în termen foarte ușor, de 50 de miliarde de euro. Ne apropiem aproape de șapte ori, șase-șapte ori ca PIB. Noi am devenit de vreo șase-șapte ori mai bogați ca țară decât înainte, pe parcursul a 17-18 ani. Asta spune foarte mult. Și e foarte ușor să încerci să vii să frustrezi oamenii, să spui, vai, era mai bine înainte. Nu, nu era mai bine înainte, din potrivă, în Uniunea Europeană este mai bine. În Europa suntem mai liberi, putem călători, putem munci unde vrem, avem opțiuni. Sigur că poți încerca să ataci un proiect care a livrat, dar nu poți contesta realitatea. Realitatea este că această floare, odată ce o pui în Uniunea Europa, crește mult mai mult. Soarele Uniunii Europene este mult mai puternic decât un soare normal național.
-De-ați vorbit despre creșterea economică a României, cred că se putea și mai bine dacă avea România o rată de absorbție a fondurilor europene, mai bună.
-Așa este, dar asta ține de competența noastră. Interesul nostru este să fim noi, la rândul ăsta, competenți. Aș recomanda cu căldură celor care, din simț istoric, patriotic, dar și din relațiuni profesionale, ca profesioniști și ca experți în valoare, să se alăture procesului reformelor, că vorbim de la stat, sau într-un ecosistem care să ajute reformele în perioada următoare. Pentru că este momentul prielnic istoric pentru un salt al Moldovei și nu este un salt în gol, este un salt spre prosperitate. E ca și cum în portul nostru, la Giurgiulești, vine un super iaht. E foarte important să ne suim pe iahtul respectiv, pe vaporul respectiv și să mergem mai departe, pentru că este un moment istoric în care acel vapor vine în portul dumneavoastră.
-Domnule Magdin, vă mulțumesc mult!
-Eu vă mulțumesc!
