Parlamentul francez a votat, aseară, pentru doborârea guvernului printr-un vot de cenzură, pentru prima dată în mai bine de şaizeci de ani.
Înlăturarea prim-ministrului Michel Barnier a venit ca o alianță de stânga, iar extrema dreaptă a promis să-l răstoarne după ce a forțat un proiect de lege bugetar nepopular să treacă prin parlament fără vot. Președintele Emmanuel Macron se va adresa națiunii joi seară, a anunțat Palatul Elysée.
Parlamentarii francezi au votat miercuri înlăturarea guvernului premierului Michel Barnier după doar trei luni de mandat, o mișcare istorică care a aruncat țara și mai mult în haos politic.
Prim-ministrul Michel Barnier va părăsi funcţia după ce a deţinut cel mai scurt mandat din istoria modernă a Franţei.
Colapsul guvernului Franţei, survenit miercuri seară, îl obligă acum pe preşedintele Emmanuel Macron să facă faţă unei crize politice şi economice în expansiune. După un vot marcat de huiduieli şi proteste în Adunarea Naţională, 331 din cei 577 de parlamentari francezi au votat pentru demiterea prim-ministrului, într-un vot de neîncredere, după ce acesta a încercat să impună un buget auster pentru a reduce deficitul enorm al ţării, potrivit Ziarului Financiar.
Odată ce Barnier va demisiona oficial, el va deveni prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Republicii Franceze moderne şi primul care a fost destituit de parlament din 1962 încoace.
Haosul politic a determinat un număr tot mai mare de parlamentari să ceară demisia lui Macron, ale cărui mandat se încheie în 2027. O asemenea mişcare ar fi aproape fără precedent în politica franceză modernă.
Într-un discurs înainte de vot, liderul extremei drepte Marine Le Pen a declarat, potrivit Politico, că Macron „va sacrifica soarta Franţei din cauza vanităţii sale” dacă nu va face un pas înapoi.
„Emmanuel Macron a atacat fundaţiile naţiunii în ultimii şapte ani”, a spus Le Pen, stârnind aplauze din partea susţinătorilor săi, care încercau să acopere huiduielile venite din partea susţinătorilor lui Barnier.
„Numai el poate scoate ţara din criza în care se află [prin demisia sa].”
Vorbind în numele Frontului Popular de Stânga, Éric Coquerel, preşedintele comisiei de finanţe din Adunarea Naţională, a spus că Macron „trebuie să asculte apelurile pentru demisia sa care vin din toate colţurile.” „Astăzi votăm pentru a condamna guvernul dumneavoastră, dar mai presus de toate, tragem clopotul de înmormântare al unui mandat: cel al preşedintelui,” a adăugat Coquerel.
Pe măsură ce criza, generată în mare parte de apelul pripit al lui Macron pentru alegeri anticipate în această vară, a atins apogeul, preşedintele a rămas pe margine. El a sosit înapoi la Palatul Élysée din Arabia Saudită doar înainte de colapsul guvernului său şi acum va trebui să preia el însuşi conducerea, începând cu propunerea unui nou prim-ministru care să salveze situaţia şi să demonstreze că a doua mare economie a UE nu a devenit neguvernabilă.
Barnier însă a acuzat parlamentarii de iresponsabilitate pentru că au adus guvernul său la colaps.
„Nu pot accepta ideea că destabilizarea instituţională ar putea fi obiectivul care reuneşte o majoritate de parlamentari într-un moment în care ţara noastră se află într-o criză morală, economică, financiară şi civică profundă,” a spus Barnier înainte de vot.
Totuşi, nu există nimic care să sugereze că va fi mai uşor să formezi un guvern capabil să câştige sprijinul unui parlament divizat pe trei părţi decât acum trei luni. Dizolvarea parlamentului nu este, de asemenea, o opţiune, deoarece Macron nu poate convoca alegeri noi până în vara anului 2025.
Pe termen scurt, Franţa se pregăteşte pentru teritoriu necunoscut, scrie Politico. Ţara va intra aproape cu siguranţă în noul an fără un buget, iar în timp ce Barnier ar putea fi solicitat să rămână în funcţia de interimar şi să pună în aplicare legi de urgenţă, astfel de măsuri nu vor face nimic pentru a reduce deficitul – în prezent estimat la 6,1% din PIB – care a îngrijorat pieţele financiare şi a atras critici din partea Bruxelles-ului.
