Decizia guvernării de la Chișinău de a lichida Universitatea din Cahul prin absorbirea sa de Universitatea Tehnică provoacă valuri de nemulțumire în România. Fostul președinte Constantinescu a declarat, într-un comentariu pentru Edupedu.RO, că se pronunţă împotriva desfiinţării Universităţii de Stat ”Bogdan Petriceicu Haşdeu” și a explicat cum a fost creată această instituție de învățământ.
”Înfiinţarea Universităţii din Cahul, ca filială a Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, a fost rezultatul protocolului de colaborare dintre Ministerul Educaţiei Naţionale din România şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova pentru anul de învăţământ 1999/2000, semnat la 6 mai 1999. Desfiinţarea Universităţii din Cahul nu este o problemă unilaterală, ea este a tuturor celor implicaţi. Ea implică responsabilitatea partenerilor statali, întrucât are la bază angajamente internaţionale bi şi trilaterale, asumate în 1997 de preşedinţii României, Republicii Moldova şi Ucrainei, în cadrul colaborării euroregionale la Dunărea de Jos, consultările reciproce fiind esenţiale” notează Constantinescu.
Acesta a subliniat că înființarea Universităţii din Cahul a avut loc în timpul mandatului său prezidenţial, ca o consecinţă directă a Trilateralei România-Republica Moldova-Ucraina.
”Acest angajament strategic trilateral, salutat imediat de vicepreşedintele SUA, Al Gore, şi de liderii Uniunii Europene viza asigurarea unei zone de securitate şi stabilitate; consolidarea unităţii statale şi a suveranităţii Republicii Moldova, susţinerea culturală şi umanitară a comunităţilor româneşti, prin respectarea standardelor europene în materie” afirmă fostul lider de la Cotroceni.
Constantinescu a mai anunțat că se alătură apelului lansat de Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rectorului Universităţii din Bucureşti, Marian Preda, și consilierului de stat pentru Românii de pretutindeni în perioada 1998-2000, Antonie Popescu, ”de a identifica, prin dialog şi cooperare instituţională, soluţii constructive şi eficiente pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare sustenabilă şi a autonomiei Universităţii de Stat ”Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul”.
La rândul său, Cristian Hrițuc, analist politic din România și fost consilier al președintelui Traian Băsescu, a declarat, referindu-se la subiect, că ”nu este prima dată când PAS acționează într-un mod total neprincipial, deși clamează sus și tare că respectă valorile”.
”Ministrul Perciun este cunoscut că nu iubește el foarte mult România, dar ce se întâmplă acum, vine și subliniază foarte bine acțiunea duplicitară pe care o au unii din guvernare. Știu foarte bine politicile PAS pentru acapararea mediului universitar. Știu și presiunile la care a fost supus rectorul Șarov, care a dorit să țină Universitatea de Stat din Moldova într-o zonă de independență politică, așa cum prevede și legea, dar, în același timp promovând valorile europene și drumul spre vest al statului. Nu vei câștiga mai multe voturi dacă acaparezi tot, din contră” a subliniat Hrițuc.
Potrivit lui, aceste derapaje ale Chișinăului trebuie sancționate de România și de la nivel politic.
”În momentele în care se sare calul și fratele mai mic îți spune că ”brânza e pe bani”, trebuie să îi aduci aminte că și reciproca poate fi valabilă. Trebuie spus că nu poți să te folosești de România când îți convine, nu poți să te ascunzi sub ”fusta României”, dar să nu îi respecți interesele. Desigur, nu public, dar pe canalele diplomatice, trebuie arătat obrazul” a conchis Hrițuc.
Amintim că, ieri, 4 februarie, Guvernul R. Moldova a adoptat hotărârea prin care Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este absorbită în structura Universității Tehnice a Moldovei (UTM), urmând să fie instituit Centrul Universitar ”Bogdan Petriceicu Hașdeu”. În urma deciziei, ministrul Educației, Dan Perciun, care este și autorul inițiativei, a făcut declarații pentru presă, în cadrul cărora a lansat o remarcă nefericită:
”N-aș prezenta Universitatea din Cahul ca o extensie a celor din Galați, cred că o asemenea catalogare i-ar deranja destul de mult pe cei din Cahul” a declarat Perciun.
Încă din luna ianuarie, când subiectul absorbției a apărut în spațiul public, mai mulți reprezentanți ai mediului academic din România au avut luări de poziție. Referitor la subiect, rectorul Universității din București, Marian Preda, se întreba atunci, într-o postare făcută pe Facebook:
”a) De ce a apărut urgența comasării acum și nu mai devreme? și b) De ce cu Universitatea Tehnică din Moldova și nu cu cea din Galați, mai apropiată ca domenii, deja implicată prin istoric și prin prezent cu profesori (pe modelul Taraclia – Ruse) sau, dacă se dorea o mare universitate din Chișinău, de exemplu, cu Universitatea de Stat din Moldova, care este comprehensivă și are deja profesori specializați pe domeniile de la Cahul?”.
Potrivit lui, decizia Chișinăului de a comasa cele două universități dă impresia că îl recompensează pe rectorul UTM, Viorel Bostan, pentru cedarea mandatului de deputat obținut la alegerile din 28 septembrie 2025.
De asemenea, Preda a subliniat că absorbția de către UTM a Universității din Cahul ”ar mai mai asigura un avantaj enorm pentru UTM: includerea fără acreditare în lista de specializări a unor domenii din zona științelor socio-umane care sunt deja acreditate la Cahul și vor putea fi, ulterior, deschise și la Chișinău în cadrul noii universități”.
Astfel, potrivit rectorului UB, interesul mai redus pentru unele domenii inginerești va fi compensat la UTM prin programe de Drept, de Economie/Contabilitate, Istorie, Administratie Publică, Business, Pedagogie, Limba și Literatura Română sau de Limba Engleză care, însă, vor dubla sau tripla programe similare deja existente la Chișinău în cadrul USM și ASEM.
La rândul său, președintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, susținea atunci că desființarea Universității din Cahul va însemna și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului.
”Desființarea ei, sub o formă voalată, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav, și nu anunță un viitor așa cum s-ar cuveni, în privința integrării românilor de pe cele două maluri ale Prutului și în privința unirii pe care o visăm cu toții”, a declarat Ioan-Aurel Pop în cadrul unui interviu pentru Libertatea.ro.
