Exporturile de miere vor fi, în acest an, sub așteptări, spun reprezentanții Asociației Exportatorilor de Produse Apicole. Potrivit estimărilor acestora, țara va exporta cel mult trei mii de tone de miere. Prin comparație, în 2025 au fost exportate peste 4 500 de tone. Apicultorii explică scăderea producției prin ploile din perioada înfloririi salcâmului, care au afectat calitatea florilor și, implicit, producția de miere. Pentru a face față schimbărilor climatice, albinarii au solicitat sprijin extern. Recent, Guvernul Japoniei a donat aproximativ 190 de mii de dolari pentru susținerea și dezvoltarea sectorului apicol. Fondurile vor fi folosite pentru instruirea apicultorilor și pentru cercetarea unor rase de albine mai rezistente la schimbările climatice.
Grigore Popa și familia sa se ocupă de apicultură încă din anul 1960. În 2004, împreună cu fiul său, au înființat o companie apicolă. În prezent administrează trei stupine, cu aproximativ 300 de familii de albine. Cel mai bun an a fost 2019, când au obținut 32 de tone de miere. Acum însă, spune apicultorul, producția este în continuă scădere.
,,Un apicultor profesionist ca sa fie la nivel, trebuie să-i iasă cam 50 kg la familie, atunci afacerea prospera, acoperă cheltuielile, spre exemplu anul trecut am fost în pierdere, cheltuielile într-adevăr sunt mari. Daca cu doi ani in urma media a fost 82 kg la familie, anul trecut doar 30 de kilograme”, a relatat apicultorul Grigore Popa.
Vladimir Miron practică apicultura de aproape zece ani. El spune că vremea tot mai imprevizibilă l-a obligat să-și diversifice activitatea. Pe lângă producerea mierii, crește și regine.
,, Cum a fost anul trecut, un an foarte dificil, am fost nevoiți să aplicăm la credite ca să putem pregăti albinele pentru iarnă. Pentru producerea mierii avem nevoie de camioane, de remorci, de oameni mai mulți. Pentru regine avem deja practic toată infrastructura și este mai ușor și atâta timp cat este și cererea la regine bune, mergem pe regine”, a adăugat Vladimir Miron, apicultor din raionul Nisporeni.
Iar apicultorul Gheorghe Moisa deține aproximativ 300 de stupi și gestionează alte aproape 4 000 de familii de albine. El spune că apicultorii din sudul țării încă resimt pierderile înregistrate începând cu anul 2020. În acest an, spune el, lipsa nectarului a schimbat culoarea mierii, iar produsul nu mai îndeplinește criteriile necesare pentru export.
,,Prețul de comercializare a fost de 40 de lei, noi am avut 900 de lei venituri la un stup, din acei 900 de lei s-au dat taxe la stat 10 procente și din 800 de lei trebuia întreținut stupii pe când a întreține un stup pe an ajunge la 500-600 de lei, respectiv marja de profit foarte mică, nu putem vorbi de profit”, a explicat Gheorghe Moisa, apicultor din raionul Cantemir.
În multe stupine, producția de miere de salcâm a ajuns în acest an la doar cinci kilograme pe familia de albine, iar cea de tei nu a depășit șapte kilograme.
,,Chiar si daca consideram ca este o miere din salcâm ea nu corespunde polenului și analizelor deoarece ploaia din perioada salcâmului a spălat floarea și a spălat polenul și în mierea de salcâm monofloră nu se conține polenul necesar”, a menționat Vitalie Popa, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole.
Guvernul Japoniei a donat recent aproximativ 190 de mii de dolari pentru sprijinirea sectorului apicol din Republica Moldova și identificarea unor soluții noi și durabile, astfel încât familiile de albine să reziste la schimbările climatice.
,,Ne orientam ca sa eficientizam utilizarea banilor respectivi, ei sunt prea putini ca noi să-i repartizam pur și simplu o singură dată la un număr cât mai mare de apicultori, și cu asta să încheiem, este foarte simplu dar nu este util”, a detaliat Vasile Șarban, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
,, Mulți apicultori nu au fost pregătiți sau instruiți cum să pregătească familiile sănătoase pentru iernare și au intrat cu multe familii slabe și iată rezultatul au fost peste 40 de procente pierderi ale familiilor de albine. Vom facilita instruirile, acele școli de câmp pe care le-am practicat și vrem să le intensificăm”, a subliniat Ion Maxim, director executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor.
Beneficiarii acestor fonduri vor fi apicultorii mici și mijlocii afectați de schimbările climatice, precum și fermierii care cultivă plante melifere, pentru a asigura hrana albinelor și a sprijini polenizarea culturilor agricole.
,,Cealaltă parte va fi acordată pentru instruiri și transmiterea de cunoștințe în adresa apicultorilor și horticultorilor, în așa fel încât vom putea să creăm școli de fermieri și prin aceste școli să transmitem instruiri comune cat și separate”, a conchis Tudor Robu, reprezentant FAO în Republica Moldova.
În Republica Moldova sunt peste 8500 de apicultori, potrivit datelor Asociației Naționale a Apicultorilor.
