Anul 2023 a marcat un capitol important în istoria Republicii Moldova. Relațiile țării noastre cu Uniunea Europeană au ajuns la cel mai înalt nivel de la obținerea independenței încoace, prin decizia Consiliului European de a deschide negocierile cu Republica Moldova de aderare la UE. Astfel, la 14 decembrie, a fost deschis un drum dificil de parcurs, dar ferm și deja ireversibil. Pe ce se ține relația Chișinău-Bruxelles? De ce e important să ne legăm viitorul nostru de cel al familiei europene? Și la ce să ne așteptăm în 2024 în relația cu UE? Sunt câteva dintre întrebările pe care le-am adresat lui Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului petru Politici și Reforme Europene, și lui Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, în cadrul unui interviu colectiv de bilanț.
„Deschiderea negocierilor pentru aderarea la UE a Republicii Moldova, cred că a fost cel mai marcant eveniment al anului și unul pozitiv”, a declarat Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice.
„Cu siguranță un eveniment marcant pentru Uniunea Europeană, cât și pentru RM în acest an a fost summitul Consiliului European din luna decembrie, în cadrul căruia atât statele europene cât și cele din vecinătate și aici mă refer la Moldova Ucraina, Bosnia și Georgia și-au reconfirmat împreună angajamentul pentru a avansa procesul de extindere a Uniunii Europene și de Integrare Europeană a acestor țări”, a spus Mihai Mogîldea, director adjunct al Institutului petru Politici și Reforme Europene.
Conform Raportului Comisiei Europene, Moldova a depus eforturi considerabile în 2023, obținând performanța de a fi înaintea celorlalți canidați pentru aderare la UE și devenind țara cu cea mai bună dinamică în procesul de implementare a recomandărilor de la Bruxelles. Deși Războiul din Ucraina a impulsionat procesul de extindere a Uniunii Europene în Republica Moldova, țara nostră și-a făcut temele pentru acasă într-o manieră responsabilă, susțin experții.
„Noi știm foarte bine că, statul de drept, independența justiției, sunt condiții fundamentale pentru ca acest proces să cunoască progrese sesizabile. Același lucru se referă și la Republica Moldova, care în mod prioritar va trebui să acorde o atenție pe tot parcursul procesului de negociere asupra reformei justiției, lupta împotriva corupției și asigurarea unor condiții prielnice pentru ca instituțiile să funcționeze într-un mod democratic”, a mai spus Mogîldea.
„Evenimentele tragice de după 14 februarie 2022, i-au făcut și pe europeni să înțeleagă că care este adevărate menire a acestor conflicte încghețate pe tot spațiul post sovietic. Păi acum au înțeles foarte bine că aceste conflicte înghețate au fost generate de Federația Rusă pentru a ancora statele ca să nu poată să meargă într-o atlă direcție de dezvoltare și civilizație” , a menționat Vadim Pistrinciuc.
„Aceste implicații de ordin geopolitic își au întradevăr rostul, dar este de datoria statelor care doresc să adere la UE și aici vorbim de RM să îndeplinească condițiile de ordin tehnic și să implementeze reformele necesare, să armonizeze legislația națională și aici războiul din vecinătatea noastră nu poate avea efecte directe asupra capacității noastre de a lucra pe această dimensiune”, a declarat Mihai Mogîldea.
Decizia Consiliului European a fost precedată de un alt eveniment istoric. Summitul Comunității Politice Europene, care a adunat, la 1 iunie, 48 de lideri de pe întregul continent european, la Castelul Mimi din satul moldovenesc Bulboaca.
„Eu cred că a fost și un eveniment istoric, fiindcă pentru foarte multe state și foarte mulți politicieni din aceste state Republica Moldova era practic necunoscută, deci acest eveniment a pus a pus Republica Moldova, a conturat-o pe harta Europei din punct de vedere politic”, spune Vadim Pistrinciuc.
Pe de altă parte, alegerile controversate din regiunea autonomă Găgăuzia, în urma cărora a devenit bașcan un om al grupării lui Ilan Șor, controlat de Federația Rusă, a determinat instituțiile de drept să reclame corupție electorală, în timp ce conducerea Moldovei a acuzat Moscova de deturnare a proceselor democratice din țara noastră.
„S-ar putea să ne afecteze, fiindcă este o sursă de instabilitate. Autoritățile de la Chișinău ar trebuie pe de o parte să fie mult mai deschise față de inițiativele de acolo, pe de altă parte și mult mai atente fiindcă este clar că Federația Rusă va exploata această vulnerabilitate a Republicii Moldova și anume că populația este intens expusă acolo propagandei și faptul că ei controlează anumite personalități politice din regiune”, a spus Pistrinciuc.
În rezultat, Kremlinul a reușit să izoleze autonomia găgăuză de interacțiuni cu partenerii europeni, iar victima acestei situații nu este doar Comratul, dar întreaga țară.
„Ele au afectat și părerea partenerilor noștri externi despre cecea ce se întâmplă în Găgăuzia. În ultimul timp nu prea merg reprezentanți ai corpului diplomatic acolo, sau reprezentanți ai diferitor proiecte europene, deși înainte mergeau foarte des. Deci era o comunicare pe marginea căreia câștigau oamenii de rând, fiindcă erau proiecte. Era Guvernul României care finanța reparația grădinițelor, liceul din Comrat. Multe multe proiecte erau, acum numărul proiectelor este mult mai mic, ca și contactul cu partenerii noștri externi”.
Expertul Vadim Pistrinciuc consideră că 2024 va marca începutul relațiilor mai puțin festive dintre Chișinău și Bruxelles, așa cum din primăvară ar urma să înceapă negocierile de aderare a Moldovei la UE, iar acesta este un proces anevoios și determinant pentru dezvoltarea țării noastre.
„Cu Uniunea Europeană vom avea relații deja mult mai, mai puțin festive. Nu vom așa de multe summituri și alte evenimente, dar vom avea relațiii foaret lucrative. Deci vor începe negocierile undeva în martie, acesta este un proces extrem de dificil. Vom primi și ajutor mult, dar nu vor fi relții festive. Nunțile și cumătriile s-au terminat. Noi trecem acum într-o fază de muncă foarte asiduă”.
„Statele occidentale au încredere în Republica Moldova și capacitatea noastră de a ne mișca cu pași rapizi în implimentarea reformelor neccesare iar noi trebuie să profităm de acest lucru. Vom face parte din rândul statelor mici care care nu vor crea anumite schimbări majore în interiorul UE prin intermendiul populației fluxului de bunuri produse și așa mai departe. Cred eu că la ora actuală sunte favorizați de toți acești parametri pentru a obține mai repede și a dinaminza prcatic acest proces de aderare, de a obține practic o decizie favorabilă din partea Uniuniii Europene ”.
„Față de Republica Moldova nu sunt pretenții. Nici de migrație, că am fi o sursă imigranți ilegali. La noi deja oamenii care sau dus în Europa sunt deja de mult integrați și cu acte în regulă. Ei nu au anumite pretenții față de noi, că am fi o sursă de instabilitate sau nesiguranță, chiar și partidele acestea mai naționaliste din Europa, care vedem că cresc astăzi în unele state. Noi nu suntem văzuți pentru ei ca ceva străin, ca un pericol și asta este o chestiune pozitivă”
Expertul Mihai Mogîldea consideră că procesul de negocieri privind aderarea țării noastre la UE nu va fi afectat de diferendul transnistrean, însă aderarea propriu-zisă ar putea fi blocată dacă până atunci autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu vor reuși să obțină controlul asupra teritoriului regiunii separatiste.
„În următorii 5-6 ani de zile dacă Republica Moldova va atinge progresele necesare în procesul de negocieri cu UE și vom putea dsicuta cu subiect și predicat despre un potențial an de aderare la UE, atunci cu siguranță problema Transnistreană va reprezenta un impediment pentru integrarea Europeană a țării noastre. Până la acea etapă, care cel mai probabil nu va fi mai devreme de 5 ani de zile, nu există nici-un obstacol”.
