Trei țări europene – România, Polonia și Portugalia – se pregătesc pentru un weekend electoral cu mize uriașe. În joc sunt direcția politică internă, stabilitatea guvernelor și echilibrul dintre curentele proeuropene și cele populist-naționaliste. Scrutinul este urmărit cu atenție de Uniunea Europeană, într-un context regional tensionat.
Românii sunt chemați din nou la urne pentru al doilea tur al celui de-al doilea scrutin prezidențial organizat în doar șase luni. După ce alegerile din noiembrie 2024 au fost anulate.
De data aceasta, un ultranaţionalist, admirator al lui Trump, care critică UE, George Simon se află în turul doi împotriva unui independent centrist, Nicușor Dan.
Scrutinul este urmărit îndeaproape de UE, care s-ar putea trezi cu încă un perturbator în regiune, alături de Ungaria şi Slovacia.
Miză importantă și în Polonia
De asemenea, o miză importantă este şi în Polonia, cel puţin pentru Guvernul lui Donald Tusk. Votul de duminică va restrânge lista candidaţilor la funcţia de viitor preşedinte al ţării, un rol care implică o anumită influenţă asupra politicii externe şi de apărare. Din 2023, ţara este guvernată de Coaliţia Civică (KO) a lui Tusk.
Câştigarea cursei prezidenţiale ar consolida poziţia Guvernului şi l-ar putea ajuta să îşi îndeplinească unele dintre promisiunile liberale. Rafał Trzaskowski, primarul centrist al Varşoviei, în vârstă de 53 de ani, este candidatul favorit. Principalul său rival este un conservator în vârstă de 42 de ani, Karol Nawrocki, care oficial este independent, dar este susţinut de PiS.
Ce se întâmplă în Portugalia
În Portugalia, în schimb, se aşteaptă mai puţine focuri de artificii. Portugalia se îndreaptă spre urne pentru a treia oară în ultimii trei ani pentru alegeri generale anticipate. Premierul de centru-dreapta, Luís Montenegro, a declanşat votul de duminică. A venit ca răspuns la dubiile tot mai numeroase în legătură cu activităţile de afaceri ale familiei sale.
Montenegro a organizat un vot de încredere în administraţia sa în martie. Dar a pierdut votul în Parlament şi au fost convocate noi alegeri. Sondajele recente sugerează un rezultat similar cu cel de data trecută. Aproximativ 33% pentru AD, 26% pentru Partidul Socialist (PS) din opoziţie şi 17% pentru partidul de extremă dreapta Chega.
