“Avem toată stima și respectul pentru Academia de Știință și rolul său important în societatea noastră. Nu este vorba de dislocarea Academiei din clădirea Academiei de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, unde două etaje sunt libere și nefolosite. Trecerea bunurilor imobile de proprietate publică a statului din gestiunea unei instituții în gestiunea alteia ține de competența Guvernului. (…) până în prezent nu este o decizie finală în acest sens cu privire la sediul Procuraturii Anticorupție. Dar suntem siguri că vom ajunge la o decizie care folosește bugetul și proprietatea publică a statului în mod eficient și necesar”, precizează Procuratura Anticorupție, care ne-a oferit detalii despre criteriile după care își caută sediu.
Una dintre condițiile pe care ar trebui să le întrunească clădirea ține amplasare în centrul Capitalei în apropierea sediului Procuraturii Generale de pe bulevardul central și al Judecătoriei Chișinău, cu sediul la Buiucani, dar și al Curții de Apel Chișinău din sectorul Botanica, unde procurorii anticorupție reprezintă acuzarea. De asemenea, clădirea pe care o caută Veronica Dragalin și colegii săi ar trebui să aibă suprafața de minim 1500 m2, pentru ca să încapă aproximativ 200 de angajați și trebuie să aibă locuri de parcare și o intrare separate, care să poată fi securizată.
În ultimele luni, procurorii spun că au analizat cel puțin alte două clădiri care aparțin Procuraturii Generale, dar care nu ar corespunde necesităților. Este vorba despre clădirea aflată în construcții pe bulevardul Alaxendru cel Bun, despre care Procuratura Anticorupție afirmă că “ar necesita cheltuieli considerabile și timp pentru finalizare”. În ceea ce privește sediul Procuraturii Generale, care găzduiește și Consiliul Superior al Procuraturii, ar fi neîncăpătoare pentru încă 200 de angajați ai Procuraturii Anticorupție.
În răspunsul la întrebările expediate de ONE TV, instituția condusă de Dragalin amintește că Guvernul este obligat de o lege adoptată încă în 2016 să asigure Procuratura Anticorupție cu sediu, dar acest lucru nu s-a întâmplat. O altă lege adoptată anul trecut obligă Executivul și Procuratura Anticorupție să întreprindă măsurile necesare pentru a dota și a capacita instituția de drept.
“Acest lucru nu s-a întâmplat și Procuratura Anticorupție continuă până astăzi să fie găzduită pe două etaje în clădirea Centrului Național Anticorupție și unde ocupă aproximativ 40 de birouri și 950 m2”, se mai precizează în răspunsul oferit pentru ONE TV.
Deocamdată Ministerul Justiției și Guvernul evită să ofere comentarii la aceste subiect, însă președintele Parlamentului, Igor Grosu, care este și președintele partidului de guvernare a îndemnat ironic procurorii să lucreze în loc să caute sediu.
“Ceea ce aștept eu de la procuratoră, dar nu numai eu, dar nu numai eu, dar toți cetățenii – lucru! Să se apuce de treabă, eu asta aștept. Noi toți așteptăm. Pe dosarele de rezonanță. Toată lumea și copiii știu care sunt dosarele de rezonanță. Nu mai umblăm și ne plângem că nu avem sediu, că nu avem ceea, că nu ave ceilaltă. Voință să avem și să ne apucăm să facem treabă, să-i punem la respect pe bandiți”, a spus Igor Grosu
Procuratura Anticorupție a raportat că în 2023 a trimis în judecată 300 de dosare, dintre care o sută au vizat infracțiuni de corupție în sfera publică. Procurorul-șef a declarat că Republica Moldova a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, pe parcursul anului trecut, dar a atestat că dosarele se examinează lent, pentru că angajații instituției pe care o conduce au un volum mare de muncă, iar o soluție ar fi suplinirea personalului și un sediu încăpător.
