Economia moldovenească a intrat în declin. Produsul Intern Brut este în scădere, iar decalajul balanței comerciale este în creștere. Asta arată datele Biroului Național de Statistică. Fenomenul este cauzat de o serie de factori, inclusiv seceta din 2024. În urma căreia, produsele agricole moldovenești și industria responsabilă de prelucrarea acestora au avut de suferit. În același timp, potrivit autorităților, creșterea importurilor și scăderea exporturilor afectează direct PIB-ul.
În primul trimestru al anului 2025, PIB-ul Republicii Moldova a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă din 2024. Potrivit Biroului Național de Statistică, cea mai mare scădere a PIB-ului a fost cauzată de industria prelucrătoare – cu 0,7%, a activităților profesionale, științifice și tehnice – cu 0,6% și agriculturii – cu 0,2%.
La rândul său, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a identificat o serie de factori cheie, pozitivi și negativi, care au influențat economia în primul trimestru al anului curent. Evoluția PIB-ului a fost influențată de modificările în balanța comercială.
Exporturile de bunuri au înregistrat o diminuare de 19%, în timp ce importurile au crescut cu 21%. Această tendință reflectă atât reducerea cererii externe, cât și impactul secetei din vara anului 2024 asupra agriculturii și industriei. Un aspect pozitiv important este reprezentat de exporturile de servicii. Acestea au crescut cu 9,5% față de trimestrul I al anului 2024. În prezent, au ajuns să reprezinte 47,3% din totalul exporturilor.
Cu toate acestea, Ministerul nu renunță la prognoza sa pentru acest an care indică o creștere a PIB-ului cu 2-3%. Autoritățile își justifică optimismul prin creșterea activității agricole în perioada următoare, precum și prin investițiile prin „Planul de creștere economică” anunțat de Guvern.
La rândul său, analistul economic Marin Gospodarenco consideră că Executivul trebuie să ia măsuri urgente. Efectele scăderii PIB-ului se resimt deja, sune el.
”Pentru noi cetățenii efectele se le simt direct, salariile stagnează, inflația mușcă, locurile de muncă devin instabile, pericolul unor concedieri apare la orizont. Toate sunt într-un context care nu dă semne de redresare. Avem nevoie totuși de o strategie națională de relansare, care să stimuleze exporturile. Să sprijine mediul de afaceri, să ajute agricultorii, să creeze locuri de muncă, dar fără a ignora vulnerabilitățile. Scăderea PIB-ului cu 1,2% nu este doar un număr, este un semnal de alarmă, viitorul nostru de deciziile care se vor lua chiar acum”, a declarat exportul economic Marin Gospodarenco.
Trebuie menționat că, conform datelor BNS, în ciuda faptului că PIB-ul a fost mai mare în primul trimestru al lui 2024, acesta a scăzut semnificativ până la sfârșit de an. La finele anului trecut, creșterea totală a PIB-ului fiind de doar 0,1%.
