Referendumul pe tema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a fost solicitat de președintele Maia Sandu, poate fi organizat concomitent cu scrutinul prezidențial, acest lucru fiind permis de Constituția Republicii Moldova, subliniază Veronica Roșca, deputata Partidului Acțiune și Solidaritatea, după ce în spațiul public a fost vehiculat faptul că acest lucru este imposibil. Unii experți susțin că cererea are tentă electorală, subliniind că un șef de stat care susține integrarea europeană poate să facă în paralel campanie pentru plebiscit și pentru propria campanie electorală.
Deputata formațiunii puterii, Veronica Roșca, a făcut explicațiile pe pagina sa de Facebook, menționând că a decis să o facă după ce a văzut mai multe comentarii cu privire la problema organizării alegerilor prezidențiale concomitent cu referendumul republican solicitat de președintele Maia Sandu.
,,Constituția interzice comasarea doar a alegerilor prezidențiale si celor parlamentare. Curtea Constituțională a interpretat Constituția precum că un scrutin prezidențial și un referendum republican pot fi desfășurate concomitent. Legea care a permis în 2018 organizarea concomitentă a referendumului si a alegerilor parlamentare nu a fost declarată neconstituțională. Mai mult decat atat, Curtea Constituțională a validat rezultatele acelui referendum – ceea ce clar denotă că, în sensul Constituției, nu există nici o problemă de constituționalitate dacă comasezi aceste 2 scrutine. Codul electoral trebuie modificat așa, încât sa fie conform prevederilor Constițutiei și jurisprudenței Curții Constituționale. Și acest lucru va fi făcut foarte repede”, a scris parlamentara pe pagina sa de Facebook.
Andrei Curăraru, expert în cadrul asociației WhatchDog, susține că Maia Sandu trebuie să ofere în primul rând detalii despre natura referendumului.
,,Dacă este un referendum constituțional vorbim cred de introducerea unui articol privind integrarea europeană a Republicii Moldova și aici ar fi o procedură mult mai complicată decât un referendum consultativ, dar nu este unul legislativ, cu siguranță, dar cred că avem oportunitatea să aflăm aceasta mai târziu în momentul în care se va definitiva”.
Totodată, Andrei Curăraru susține că ideea privind organizarea referendumului este una bună, afirmând că plebiscite privind integrarea europeană au fost desfășurate în mai multe state europene, scopul lor fiind, de exemplu, transformarea căii europene în una ireversibilă.
,,Putem lua și exemplul Elveției în care referendumurile au loc practic lunar, orice problemă majoră în societate poate să fie consultată prin referendum și această mișcare cumva îi dă legimitate, îi dă credibilitate în ochii cetățenilor”.
Dar precizează că solicitarea președintelului are legătură cu scrutinul prezidențial de anul viitor, unul la care va candida și Maia Sandu.
”Ideea de integrare europeană poate fi o locomotivă pentru campania doamnei Sandu și până la urmă nu văd o mare problemă în acest sens, sunt multe situații în care integrarea europeană, lupta cu corupția sau alte probleme stringente ale societății sunt puse în capul listei în programele electorale. Conflictul dintre aceste două procese este unul neexistend or un președinte care susține integrarea europeană poate să facă o campanie bazată pe acest subiect în paralel pentru un referendum și pentru propria campanie electorală”.
La câteva zile după ce Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, Maia Sandu a solicitat Parlamentului să inițieze toamna viitoare un referendum pe tema aderării la UE, menționând că va continua să realizeze reformele necesare dacă cetățenii îi vor oferi votul pentru un al doilea mandat de președinte și a anunțat pentru prima dată că va candida la alegerile prezidențiale din 2024. Iar în luna aprilie, tot la inițiativa liderei de la Chișinău a fost convocată Adunarea Națională ,,Moldova Europeană” , eveniment în timpul căruia cetățenii au susținut calea europeană pe care au ales-o pentru Republica Moldova. Potrivit datelor oferite de poliție, la Adunarea din Capitală au participat aproximativ 80.000 de oameni.
