Aproximativ 50 de mii de moldoveni activează în prezent în domeniul public, însă 15 la sută din numărul total de funcții publice din țara noastră sunt vacante. Directorul Institutului de Administrare Publică din Republica Moldova, Serghei Palihovici, consideră că deficitul de cadre este cauzat de volumul mare de muncă și de nivelul scăzut de salarizare a funcționarilor publici. În același timp, Serghei Palihovici consideră că aderarea Moldovei la Uniunea Europeană va profesionaliza serviciul public din țara noastră și îl va apropia de nevoile cetățenilor.
Ce lecții ar trebui să învățăm despre absorbția fondurilor europene și ce rol are reforma administrativ-teritorială în parcursul european al Republicii Moldova, aflați într-un interviu realizat de jurnalistul ONE TV, Cătălin Murzac, cu ocazia Zilei funcționarului public.
Serghei Palihovici: Unul dintre factorii care contribuie la o mare fluctuație în sectorul public, noi apreciem astăzi între 10-15 % raportat la întregul corp al funcționarilor publici, punem acest nivel mare de fluctuații în primul rând pe volumul extraordinar de mare de muncă care există într-o funcție publică și pe de altă parte respectiv gradul de remunerare pentru această muncă, care este unul insuficient. Când încercăm să contrapunem aceste lucruri, ajungem la concluzia că activitatea într-o funcție publică nu este tocmai atractivă și în mod special pentru tineri. Pe pozițiile funcțiilor publice cu statut general, o mare parte din aceste funcții, în jur de 70% sunt ocupate de femei, deci dacă vorbim despre funcțiile cu statut special, statistica este cumva inversă.
Cătălin Murzac: Care este rolul Institutului de Administrare Publică în formarea funcționarilor publici și cum sprijină institutul funcționarii publici aflați deja în activitate?
Serghei Palihovici: Deci, în primul rând noi pornim de la dreptul, dar în același timp și de la obligația pe care o are un funcționar public, atunci când vorbim despre perfecționarea sau dezvoltarea sa profesională într-un mod continuu. În același timp vorbim și despre obligația autorității publice, unde este angajat acest funcționar public, care are obligația de a asigura acestui funcționar, realizarea acestui drept și acestei obligații. Aici intervine Institutul de Administrație Publică, în calitate de furnizor principal național de servicii privind dezvoltarea profesională a funcționarului public. Prin activitățile și programele noastre de instruire, pe care le desfășurăm, noi contribuim la dezvoltarea unui corp profesionist de funcționari publici capabili să facă față tuturor provocărilor, atunci când vine vorba despre activitatea administrației publice în general în Republica Moldova.
Cătălin Murzac: Care ar fi principalele provocări, dar și perspective pe care le-ar putea întâlni funcționarii publici din Republica Moldova în armonizarea legislației în procesul de integrare europeană?
Serghei Palihovici: Atunci când vorbim despre viitor, vorbim în primul rând despre condițiile pe care putem noi să le creăm și să le asigurăm pentru cei care muncesc în acest sector. Aceste condiții trebuie să facă funcția publică atractivă. Aici vorbim despre condițiile de muncă bineînțeles, despre gestionarea relațiilor cu funcționarii publicii pe baza principiilor meritocratice, atunci când vorbim despre dezvoltarea și promovarea lor în carieră, dezvoltarea. Aici bineînțeles că vorbim despre partea materială a lucrurilor, de sistemul de salarizare. Asta este ceea ce descurajează foarte mult, în special pe tineri pentru a merge și a într-o funcție publică. Odată ajunși membri cu drepturi depline în UE, vom face parte din spațiul administrativ european. Această calitate pe lângă obligații bineînțeles că prevede și drepturi. Calitatea noastră de membru a UE este acel asigurator de viitor, pentru serviciul public din Republica Moldova.
Cătălin Murzac: Ce rol joacă descentralizarea și reforma administrației publice locale în contextul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană ?
”Descentralizarea este în primul rând o condiție de bază atunci când vorbim de reformarea administrației publice în general și în special atunci când vorbim de a administrația publică locală. Descentralizarea înseamnă nu altceva decât un transfer de resurse, de putere administrativă de la centru către extensiunile puterii administrative în teritoriu. Dacă vom putea să asigurăm o descentralizare pe bune și vom institui la nivel local instituții administrative capabile ca să realizeze misiunea lor de bază, precum prestarea serviciilor către cetățeni, noi vom atinge ceea ce ne propunem atunci când vorbim un sistem al administrației publice, bine conturat, bine stabilit, aproape de cetățean”, Serghei Palihovici, directorul Institutului de Administrare Publică.
Cătălin Murzac: Există unele țări care au trecut printr-un proces similar de aderarea la UE și de la care am putea prelua unele bune practici ?
Serghei Palihovici: Noi ne propunem să preluăm aceste bune practici. Evident că studiem foarte atent, tot parcursul de aderare a acestor țări pentru a nu repeta greșelile partenerilor noștri și pentru a ne descurca cu acest proces cu minim de efort și pentru a asigura un succes maxim.Cel mai mult noi ne axăm pe experiența fraților noștri de peste Prut, experiența României în procesul de aderare la UE ținând cont și de lucrurile mai puțin fericite care s-au întâmplat în această perioadă, în mod special vorbim despre asimilarea fondurilor de preaderare. Ulterior, celorlalte fonduri care țin de statutul de membru a UE, pentru că anume aici au existat în România mai multe probleme. Trebuie să ne aducem aminte că în perioadele respective, gradul de absorbție era extrem de mic. Prin acest exemplu vreau să subliniez că noi trebuie să ținem cont de aceste lecții și cu ajutorul colegilor noștri din România, trebuie să facem tot posibilul ca să nu repetăm acele greșeli.
Cătălin Murzac: Care sunt domeniile principale în care administrația publică locală ar trebui să se îmbunătățească, pentru a se racorda la standardele Uniunii Europene?
Serghei Palihovici: Deci, în primul rând noi trebuie să răspundem la întrebarea ce facem atunci când vorbim despre structura administrativ-teritorială pe care o avem astăzi în Republica Moldova. În situația în care noi avem 895 de primării, avem localități unde avem primării și avem câteva sute de locuitori, evident că noi nu putem vorbi despre o eficiență administrativă. După mine, cea mai mare provocare pe care o are astăzi administrația publică locală, dacă să vorbim despre administrația publică locală doar, deci, ține de reforma administrativă teritorială. Fără o reformă care să cuprindă întreg teritoriul administrativ teritorial al Republicii Moldova noi nu ne vom putea mișca înainte. Am putea să așteptăm până la sfârșitul acestui an, 2024 câteva exemple, câteva procese de amalgamare voluntară în unele localități care după mine ar putea în principiu să declanșeze un proces care să cuprindă întreg teritoriul Republicii Moldova și este foarte important ca aceste prime exemple de amalgamare voluntară să fie susținute corespunzător de autorități în așa fel încât ele să devină exemple de bune practici.
