Dacă Israelul vrea să semnaleze Kremlinului că sprijinul său pentru Hamas are consecințe, are un instrument pregătit: extrădarea lui Ilan Șor, omul de afaceri și politicianul care a fugit din Moldova în timp ce acesta era condamnat într-un caz de fraudă bancară de 1 miliard de dolari. De atunci, el are susținerea Rusiei pentru a răsturna guvernul pro-european al Republicii Moldova. Susținerea acestuia își are temelia încă de pe timpurile când actuala guvernare a preluat puterea, scrie Bloomberg.
Pentru majoritatea țărilor care acuză Rusia că intervine în alegerile lor, problema este atât greu de dovedit, cât și în primul rând diplomatică: încercările de manipulare a voturilor constituie acte ostile grave, dar Moscova nu are puterea de a schimba rezultatele. Nu și în Moldova, a cărei vulnerabilitate a fost expusă în scrutinul municipal de duminică, văzut ca un plebiscit privind decizia țării de a candida pentru aderarea la Uniunea Europeană și un test pentru alegerile prezidențiale de anul viitor.
Moldova este un stat mic ex-sovietic înghesuit între România (care este membră a UE) și Ucraina. Ea se află în sfera de influență pentru care Putin a mers la război pentru a o restabili. A găzduit o enclavă separatistă pro-rusă, protejată de trupele ruse, de la începutul anilor 1990 și și-a pierdut o mare parte din tinerețea mai ambițioasă din cauza migrației de atunci. Răsturnarea guvernului pro-occidental al președintelui Maia Sandu a fost un al doilea obiectiv al planurilor Kremlinului atunci când a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Frustrată de pierderile de pe câmpul de luptă înainte de a ajunge la granița moldovenească și înfuriată de decizia Sandu de a solicita aderarea la UE, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale și electricitate a Moldovei. Măsura a forțat o trecere brutală la energie mai costisitoare și o prăbușire a creșterii economice a Moldovei de la o lovitură post-Covid-19 de 14% în 2021, la o contracție de 5% anul trecut.
Șor a încercat să răstoarne guvernarea prin finanțarea protestelor regulate, cerând demisia guvernului, răspândind dezinformare prin activele sale media și promițând o revenire la energia ieftină și sfera de influență a Rusiei odată ce „regimul” Sandu va dispărea. A existat chiar și un presupus complot de lovitură de stat susținut de Rusia. Deși s-a născut în Israel, Shor s-a mutat înapoi în Moldova cu părinții săi în copilărie și și-a urmat tatăl în afaceri.
Duminică, Partidul Acțiune și Solidaritate al lui Sandu a pierdut alegerile în orașe, unde oamenii trebuie să cumpere gaz pentru a-și încălzi casele, dar s-a descurcat mai bine în zonele rurale pentru a câștiga o pluralitate de 40% din totalul voturilor. Pentru a obține această susținere mixtă, guvernul Sandu a recurs la măsuri pe care ea însăși a spus că le regretă, într-un discurs adresat parlamentarilor UE în ajunul votului. Printre acestea se numără închiderea site-urilor web, suspendarea licențelor posturilor de televiziune deținute sau afiliate lui Șor și, în ultimul moment, interzicerea partidului său, ,,Șansă”.
„Niciunei democrații nu-i place să ia astfel de măsuri, dar nici nu putem permite Rusiei să ne amenințe securitatea”, a spus șefa statului.
Guvernul a făcut publice rezultatele unei investigații privind modul în care a declarat că Șor a cumpărat voturi și a finanțat activități politice cu fonduri aduse ilegal în Moldova. Aproximativ 600.000 de euro (642.000 de dolari) pe săptămână erau transportați din Rusia în numerar, 50.000 de euro pe zi pe carduri bancare și sume nespecificate prin criptomonede și suprafacturare de către companiile lui Shor, potrivit unui raport guvernamental, asta tot fără să specificăm promisiunea de gaze naturale ieftine orașelor care l-au votat pe Șor. Pe pagina sa de Facebook, Ilan Șor a negat că ar fi făcut transferuri ilegale. El a spus că guvernul încearcă să oprească oamenii de afaceri cu legături rusești să adauge la pensii și plăți sociale, deoarece dorește să mențină națiunea săracă și dependentă de împrumuturile Uniunii Europene (UE și-a dublat în mai ajutorul pentru Moldova la 295 milioane de euro, din care 75 de milioane de euro au fost sub formă de granturi și restul credite). În octombrie 2022, Trezoreria SUA l-a sancționat pe Șor și alte 11 persoane – inclusiv pe soția sa, o vedetă pop rusă cunoscută sub numele de Jasmin – pentru „campanii persistente de influență și corupție sistemică în Moldova”.
Toate acestea sunt un motiv suficient pentru a trimite acasă un infractor condamnat și pentru a pune capăt folosirii Israelului ca refugiu din care să submineze o democrație colegată. Dar procurorii israelieni au întârziat să acționeze. Prima dată li s-a cerut să ia în considerare extrădarea lui Șor în februarie 2020. Acesta tocmai a fugit din Moldova, după ce Partidul Acțiune și Solidaritate a Maiei Sandu a câștigat alegerile prezidențiale și parlamentare. El se temea că va fi condamnat, în legătură cu o fraudă bancară din 2014, care a costat Moldova 12% din produsul intern brut anual. Atunci a pierdut recursul în lipsă, iar în aprilie a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru partea sa de 254 de milioane de dolari din fraudă.
Procurorii israelieni au început să ceară informații despre cazul său în apelurile prin aplicația Zoom și prin e-mailuri anul acesta, când Moldova și-a modificat cererea de extrădare în consecință, dar au rămas tăcuți după 7 octombrie, conform spuselor Veronicăi Dragalin, procurorul-șef anticorupție al Republicii Moldova. Acest lucru este de înțeles în circumstanțe, spune ea. Totuși, după aproape patru ani, Ministerul Justiției din Israel nu a decis încă dacă va transmite extrădarea lui Șor către instanțe pentru o decizie. Ministerul nu comentează cazuri individuale, așa că nu se poate explica.
O finalitate în cazul lui Șor nu pare a fi aproape. În schema lui Șor au fost implicate 3 banci a țării, iar alte două persoane au făcut împrumuturi negarantate de 750 de milioane de dolari companiilor, inclusiv ale lui Șor, banii fiind adesea trimiși în conturi offshore, fără a fi rambursați vreodată. Inclusiv dobânda neplătită la presupusele împrumuturi – asta a adus furtul la 1 miliard de dolari. Șor a cumpărat acțiuni la Banca de Economii în 2013 și a devenit președinte al consiliului de administrație. Când schema a început să se desprindă, un autobuz plin cu documentele băncii a fost găsită ars. Automobilul aparținea unei companii a lui Șor.
Șor neagă acuzațiile din adresa lui. El descrie în mod obișnuit guvernul lui Sandu drept „fără lege”. Cazurile de extrădare sunt, de asemenea, foarte dificile și politizate, cu atât mai mult că între Israel și Moldova nu există un tratat care să faciliteze procesul. Asta lasă decizia în întregime la latitudinea guvernului israelian, dar acesta are capacitatea de a-l extrăda pe Șor pentru a se confrunta cu justiția și pentru a-și elimina banii și mass-media din politica Moldovei, dacă s-ar dori. În acest proces, ar putea influența o operațiune într-un loc care contează pentru Kremlin. Nu ar trebui să fie o decizie atât de grea.
