Alaska – departe de Ucraina, incomodă pentru ambele delegații, dar „absolut logică” în viziunea Moscovei. Alegerea acestui stat american pentru summitul de vineri ridică semne de întrebare: este vorba doar despre geografie sau și despre un calcul politic atent? Potrivit unei analize The Guardian, locul întâlnirii ar putea avantaja strategia lui Vladimir Putin, interesat de discuții directe cu Donald Trump, departe de presiunea aliaților europeni ai Kievului.
Consilierul lui Putin pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, a descris Alaska drept „un loc absolut logic” pentru întâlnirea ruso-americană. Distanța continentală dintre SUA și Rusia în acea zonă este sub 100 de kilometri. Zborul de la Moscova la Anchorage durează aproximativ nouă ore, iar din Washington, cu Air Force One, aproape opt ore.
Alegerea pare neconfortabilă pentru ambele părți, însă poate ascunde mize mai mari. Alaska, cel de-al 49-lea stat american, a fost vândută în 1867 de țarul Alexandru al II-lea Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari. Astăzi, Putin ar urmări o altă „tranzacție”: convingerea lui Trump să accepte cedarea unor teritorii ucrainene în schimbul unui posibil armistițiu.
Pe lângă simbolistică, locația oferă și un avantaj de securitate liderului rus. Putin este vizat de un mandat de arest emis de Curtea Penală Internațională pentru crime de război. Însă nici SUA, nici Rusia nu recunosc această jurisdicție. De asemenea, ruta prin apropierea Polului Nord evită survolarea unor state ostile, spre deosebire de opțiuni precum Turcia.
Istoric, întâlnirile la vârf dintre SUA și Rusia – sau, anterior, URSS – au avut loc în locații nordice. În 2018, Helsinki a găzduit ultima întrevedere Trump–Putin. În perioada Războiului Rece, Reykjavik a fost scena discuțiilor din 1986 dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov privind eliminarea armelor nucleare. Atunci nu s-a ajuns la un acord.
