Republica Moldova votează săptămâna aceasta într-un referendum esențial privind viitoarea aderare la UE, care va decide viitorul statului. Țara noastră se confruntă cu o serie de provocări. De la economie la reformele judiciare lente și la depopularea rapidă, statul se confruntă cu dificultăți pe care nu le poate depăși singur, scrie jurnalistul Cristian Gherasim într-o analiză pentru Emerging Europe, preluată de deschide.md. Deși nu există o soluție miraculoasă pentru a depăși aceste obstacole, un vot pro-UE la referendum ar pune cu siguranță statul pe drumul cel bun.
Moldovenii sunt întrebați o simplă întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Președintele în funcție, Maia Sandu, face campanie pentru un vot favorabil.
Sondajele de opinie sugerează că moldovenii vor vota într-adevăr pentru un viitor în UE și pentru ca Sandu să obțină un al doilea mandat.
Economia
R.Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 7.000 de euro, adică aproximativ o treime din cel al vecinului său, România, membră a UE.
Astfel, potențialul de progres economic adus de aderarea la Uniunea Europeană este incontestabil. De la aderarea la UE în 2007, puterea de cumpărare a României a crescut de la 43% la 78% din media UE.
Economia Moldovei depinde puternic de agricultură. Sectorul angajează mai mult de un sfert din forța de muncă și generează 12% din PIB-ul țării. Deoarece Moldova ar trebui să investească masiv în acest sector pentru a-l alinia la standardele europene, fondurile vor fi disponibile prin politica agricolă comună a UE odată ce Moldova devine stat membru. În plus, așa cum a subliniat recent ministrul Economiei din Moldova, statutul de candidat UE ar semnala investitorilor că Moldova este un partener de afaceri viabil.
UE este cel mai mare partener comercial al Moldovei, reprezentând 53,7% din comerțul său total în 2023. Pentru o economie axată pe export, cum este cea a Moldovei, accesul rapid și ieftin la piețele UE este crucial.
Infrastructura
Moldova are cele mai proaste drumuri din Europa, ceea ce duce la pierderi economice din cauza infrastructurii proaste. Aderarea la UE ar însemna că țara poate accesa mai multe fonduri pentru a-și îmbunătăți infrastructura.
O infrastructură mai bună ajută la conectarea lanțurilor de aprovizionare și la mutarea eficientă a bunurilor și serviciilor peste granițe. De asemenea, îmbunătățește calitatea vieții, creând oportunități de angajare și facilitând accesul la servicii de sănătate și educație.
Demografia
Cercetările Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” au dezvăluit că, în mod uimitor, Republica Moldova revine la niveluri de populație care nu au mai fost văzute din 1950—populația sa a scăzut cu 1,5 milioane de oameni în ultimii 30 de ani.
Ultimul recensământ, din 2014, estimează populația țării la 2,8 milioane, în scădere față de cele 4,3 milioane înregistrate la recensământul din 1989.
Moldova și-a pierdut populația rapid, mai repede decât oricare altă țară din fosta Uniune Sovietică. Aproape o treime din populație a plecat în ultimele trei decenii în căutarea unor perspective mai bune de muncă în străinătate.
Deoarece economia lentă și piața locurilor de muncă s-au dovedit a fi principalii factori care determină moldovenii să plece în străinătate, crearea unor condiții economice mai bune acasă, prin investiții UE, ar putea ajuta la stoparea sau chiar inversarea acestei tendințe.
Instituții mai puternice
Maia Sandu a promis toleranță zero față de corupție, iar sprijinul din partea Bruxelles-ului este esențial pentru atingerea acestui obiectiv. Ca membru al UE, Moldova va beneficia de mecanisme pentru a asigura respectarea statului de drept, garantând că instituțiile țării rămân puternice și susțin standardele democratice.
Aderarea la UE ar oferi, de asemenea, Moldovei mai multe opțiuni pentru a combate orice interferență externă. Recent, șeful Poliției din Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că există dovezi semnificative că Rusia mituiește, dar și folosește războiul hibrid și dezinformarea, tactici pe care Moldova nu le-a mai văzut până acum, pentru a influența opinia publică în timpul referendumului.
Mai mult, vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a declarat că Rusia încearcă acum să falsifice percepția că nu ar exista sprijin popular pentru integrarea europeană. Parlamentul European a condamnat ferm interferența Rusiei în referendum și a luat măsuri pentru a combate dezinformarea.
Un membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular European, Rareș Bogdan, a introdus un amendament care a asigurat 45 de milioane de euro pentru a ajuta la contracararea răspândirii știrilor false în Moldova.
Aderarea la UE este biletul Moldovei către dezvoltare. Acest drum va fi la fel de provocator pe cât este de necesar. Totuși, fără sprijin popular și o participare substanțială la referendum, această călătorie s-ar putea opri brusc — cu efecte devastatoare pentru viitorul Republicii Moldova.
