Produsele ultraprocesate sunt tot mai prezente în alimentația zilnică a moldovenilor, iar studiile arată că ele pot afecta serios sănătatea. Potrivit medicilor, acestea pot provoca tulburări metabolice și pot avea impact asupra creierului chiar de la vârste fragede. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra acestui fenomen, în timp ce experții în tehnologia alimentară garantează, că procesarea alimentelor și includerea ingredientelor indicate pe etichetă sunt verificate conform standardelor internaționale de calitate.
Echipa ONE TV a întrebat oamenii de rând ce cred despre alimentele ultraprocesate. Majoritatea recunosc că sunt periculoase și le consumă rar, iar alții spun că au încredere că toate produsele care ajung pe rafturi sunt verificate minuțios.
,, Noi, în familie, ne străduim să folosim mai puține produse procesate. Pe etichetă atragem atenția să fie certificatul de calitate sau gramajul amprentei E”, a spus un bărbat.
,,Nu prea folosim produse procesate, mai mult pregătim. Eu, de când nu mai folosesc maioneză și ulei rafinat, ci doar ulei presat la rece sau de măsline, mă simt mult mai bine. Cu ficatul meu era ceva, am avut o problemă la ficat”, a subliniat un bărbat.
,,Eu mănânc mai mult acasă, e mai sănătos; produsele procesate – așa și așa”, a adăugat un alt bărbat.
,,-Toate produsele sunt cumpărate. Verific întotdeauna termenul de valabilitate.
– Și compoziția?
– Nu, fiindcă nu sunt expert. Mă încred în calitatea produsului, care cred că este verificată de organele competente”, a afirmat o altă femeie.
Potrivit specialiștilor în Sănătate, alimentele ultraprocesate sunt sărace în substanțe nutritive și fibre și conțin numeroși aditivi, cum ar fi conservanți, îndulcitori, arome sau coloranți artificiali.
,, Atunci când consumăm produsele procesate, acolo se conțin foarte mulți emulgatori, care intervin în stratul de mucus protector, bacteriile patogene au drum liber către colonul nostru, inițiază o cascadă imensă de procese inflamatorii și anume la acești pacienți crește riscul de dezvoltarea blorilor inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn, colita ulceroasă nespecifică sau sindromul colonului irritabil. De asemenea, crește incidența bolilor gastrice, al sistemului digestiv: gastrite cronice, eroziuni, ulcerații sau bolă de reflux, care este destul de desîntâlnită în această perioadă”, a relatat Cristina Bîscal, medic gastroenterolog-hepatolog.
Roman Smolnițchi, medic neurolog intervenționist la Institutul de Medicină Urgentă (IMU), afirmă că aceste produse influențează tot mai mult sistemul nervos. Efectele sunt vizibile chiar de la vârste fragede, sub formă de nervozitate, anxietate și tulburări cognitive pe termen lung.
,,Toate mâncărurile procesate și inclusiv zaharurile rafinate, toate favorezează schimbări metabolici în organism, urma cărora crește nivelul de glicemie pentru zaharurile ratinate, provoacă hiperinsulinemie, din urma cărora se dezvoltă diabetesul zahărat, la o vârstă destul de fragedă, tânără, plus acele care sunt în utilizare, adică de uleiuri prăjite, de snack-uri, de mezieluri procesate, toate favorezează schimbări metabolici în organism cu creșterea nivelului de trigliceride și lipidelor cu densitate joasă, care direct influențează și creează acea inflamație ale vaselor sangvine arteriale cu influența supraelasticității și cu timpul dezvoltării aterosclerozii generalizate”, a explicat reprezentantul IMU.
Experții în tehnologia produselor alimentare menționează că scopul procesării produselor este îmbunătățirea calității acestora, prelungirea termenului de valabilitate sau creșterea biodisponibilității anumitor compuși.
,,Aceeași măcinare, zdrobire crește gradul de asimilare, disponibilitatea nutrimentelor din produse. În procesul de tratare termică a vegetalelor, dar nu numai a vegetalilor, anumiți compuși sunt mai disponibili, mai digeribili. Digestibilitatea crește. Procesarea nu a fost inventată, introdusă, de fapt, în general, nu a fost pentru a face produsele mai nesănătoase. Doar că orice proces poate să aibă și anumite laturi mai puțin dorite și orice proces necesită monitorizare”, a concluzionat Rodica Siminiuc, expert în tehnologia produselor alimentare.
Printre produsele ultraprocesate se numără băuturi carbogazoase, chipsurile, mezelurile, dulciurile ambalate, fast-food-ul și mesele gata preparate. Pentru a reduce numărul de boli asociate consumului de alimente ultraprocesate, Organizația Mondială a Sănătății recomandă restricții la nivel de țară așa ca limitarea reclamelor pentru copii, interzicerea lor în școli și spitale, reducerea spațiului de vânzare în supermarketuri și promovarea dietelor sănătoase.
