Au luptat pentru pace, patrie și neam. 37 de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial mai sunt în viață în Republica Moldova, iar Constantin Cojocari, în vârstă de 105 ani, este singurul veteran care a ajuns la această vârstă. De Ziua Victoriei şi a comemorării eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei, primarul satului Sofia, raionul Hîncești, și sătenii au venit să îi mulțumească pentru puterea și curajul de care a dat dovadă. Și echipa One TV l-a vizitat pe 9 mai pe cel mai vârstnic veteran.
”-Domnule Cojocari, echipa ONE TV vă aduce un omagiu de recunoștință și respect că ați luptat cu curaj, cu onoare cu prețul vieții pentru viața noastră și ați adus pacea la noi în țară, să fiți sănătos.
-Vă mulțumesc”.
La vârsta de 21 de ani, Constantin Cojocari a fost trimis să lupte în Armata Română, sub conducerea generalului Ion Antonescu.
”În armată, am fost în cazarmă și au început să ne instruiască. Trei luni ne-au instruit, iar după aceea ne-au trimis pe front. Săpam o groapă și făceam ca un beci și puneam stația radio acolo și am început să lucrez și transmiteam toate ordinele. Pe malul râului Don, la 7000 de km de patria mea Moldova”, Constantin Cojocari, veteran al celui de-al doilea război mondial.
Veteranul spune că își dorește să vadă și Unirea Moldovei cu România.
”Câte bombe au dat, scăpam cu zile. A murit comandantul, doi savanți, dar eu am scăpat cu zile. Aș mai dori să mai trăiesc ca să se unească toate provinciile acestea: Moldova, Muntenia, Oltenia, zece provincii. Să se unească cum a fost înainte”, Constantin Cojocari, veteran al celui de-al doilea război mondial.
Bărbatul spune că după ce Rusia a atacat Ucraina, a început să-l bântuie trecutul, ororile pe care le-a trăit pe câmpul de luptă. Mai mult, veteranul spune că luptele sunt mult mai dramatice acum, din cauza arsenalului de arme din prezent.
”Războiul aduce numai moarte, foc, pagubă. Nu aduce nimic bun. Acum dacă o să dea tot o să omoare toată populația. Înainte era altfel, iar acum vine o bombă de la mii de km și omoară. Poate le-a veni mintea la cap să nu mai omoare oameni”, Constantin Cojocari, veteran al celui de-al doilea război mondial.
După război, în 1951 a fost deportat în Siberia, unde a trăit 9 ani. Fiica cea mare a veteranului, Ludmila Lozan ne-a spus că tatăl său îi povestește deseori despre acele momentele trăite pe vremea războiului.
”Amintirea cea mai spectaculoasă este aceea că la 23 august 1944 când s-a întors armele în partea opusă, le-a spus că armata se desființează și fiecare pe cont propriu se salvează cum poate. Și-a făcut din diferite resturi de pe câmpul de luptă o bicicletă și a luat-o spre Slatina 600 km”, Ludmila Lozan, fiica veteranului.
În fiecare an, pe 9 mai, primarul localității Sofia, împreună cu sătenii, vin să-i aducă un omagiu și să-i transmită un mesaj de mulțumire.
”Știi ce zi e astăzi? Ziua Victoriei și ziua Europei și matale ne-ai rugat să îți facem cadou un radio să auzi știrile”.
”Felicitări cu ziua biruinței și ziua Europei, matale ai contribuit la aceea să fie pace pe pământ îți mulțumim din suflet, sănătate, ani câți va da Dzeu, important sănătate”.
Primarul localității susține că, Constantin Cojocari este un exemplu pentru tânăra generație.
”Ar fi unicul exemplu pentru toți noi și cei care vin din urmă. Cu părere de rău se uită aceste personalități din punct de vedere fizic ei nu mai pot dar noi nu trebuie să uităm niciodată și să spunem la toți că avem așa eroi. Cum îl ajută primăria pe dul Constantin? Noi am făcut diferite eforturi și i-am acordat lemne pe timp de iarnă, i-am acordat un premiu bănesc”, Constantin Cojocari, primarul salutului Sofia.
”Este pentru satul nostru, al trecutului glorios aș spune, pentru neamul nostru. Noi suntem mândrii de el că e cetățean de-al nostru și e din satul nostru și îi mulțumim foarte mult pentru ce a făcut. Noi tot timpul l-am văzut ca un om muncitor. Noi am luat de la dânsul exemplu că numai așa prin muncă, prin sârguință, devotament poți să ajungi departe”
În martie 2024, veteranul a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios”, clasa a III-a. Pe 2 mai, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a oferit o diplomă de gradul întâi în semn de înaltă recunoștință și apreciere pentru meritele deosebite în apărarea țării. O distincție i-a fost oferită și de Mitropoliei Basarabiei.
În Capitală, am întâlnit un alt veteran al celui de-al doilea Război Mondial. Vasilii Litvinov s-a născut în 1925 în Zaporojie, Ucraina. La vârsta de 18 ani a plecat pe front. A fost rănit de două ori și a obținut mai multe medalii, printre care și Ordinul Steaua Roșie.
”Pe 25 septembrie 1943, peste 4 zile după ce am fost eliberați, am fost înrolat în armată. Pe front am fost țintaș, și am fost trăgător la mitraliera Maxim”, Vasilii Litvinov, veteran al celui de-al doilea război mondial.
Veteranul susține că îi este greu să-și amintească de acei ani, mai ales de cei cuprinși între 1941 și 1943, când nu era încă pe front. Litvinov a trăit doi ani într-un oraș ocupat de naziști. Potrivit veteranului, după o serie de înfrângeri devastatoare ale trupelor sovietice la începutul războiului, mulți oameni au trăit în frică.
”Sute de orașe și sate distruse. Dezastru și suferință pentru milioane de oameni. Și toate acestea trebuiau depășite, orice ar fi. A fost nevoie de un mare efort al întregului popor sovietic, atât pe front, cât și în spatele frontului”, Vasilii Litvinov, veteran al celui de-al doilea război mondial.
Litvinov crede că anume curajul și dăruirea poporului i-au ajutat să creadă în victorie, iar apoi chiar să o obțină.
