Un document de peste 500 de ani din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, un dicționar greco-latin din 1541 și cea mai veche lucrare în limba română din Moldova, care datează din 1641.
Sunt doar câteva lucrări dintr-o colecție de excepție păstrată la Agenția Națională a Arhivelor din Chișinău. Istoricul și cercetătorul științific, Ion Gumenîi afirmă că această colecție de cărți rare are mai bine de patru secole și cuprinde peste două mii de unități care au fost aduse de la mănăstirea Noul Neamț.
„Este vorba de carte, de manuscrise, este vorba de documente, este vorba de planuri. O serie întreagă de surse istorice care sunt cuprinse în această colecție. Este o mănăstire înființată la 1864 și probabil dumneavoastră aveți un spirit istoric, fiincă pe 13 ianuarie a fost inființată mănăstirea. Anul acesta mănăstirea va avea 160 de ani”, comunică Ion Gumenîi, doctor habilitat, cercetător științific, Agenția Națională a Arhivelor.
Istoricul spune că Agenția Națională a Arhivelor a intrat în posesia colecției atunci când a început procesul de destrămare a Uniunii Sovietice și lăcășurile sfinte erau închise, iar unele chiar distruse.
„În momentul în care se închideau mănăstirile, o parte puteau fi readuse și au fost aduse la mănăstirea Noul Neamț, dar în mai 1962 a fost închisă și mănăstirea Noul Neamț. Puterea de atunci a considerat că nu mai are nevoie de biblioteca mănăstirii. A scos în aer liber tot ce avea atunci mănăstirea, unele din lucrări au fost stricate din cauza condițiilor meteorologice, altele au fost utilizate barbar în foc pentru a se încălzi. Dar voia divină a făcut ca colegii de la Agenția Națională a Arhivelor de atunci, fiind în vizită tocmai în perioada respectivă în zonă, să demonstreze valoarea istorică a documentelor care conținea biblioteca mănăstirii Noul Neamț din care cauză au fost aduse la păstrare aici, la noi. Arhiva este cea care păstrează memoria poporului”, a menționat Ion Gumenîi.
Una dintre cele mai vechi cărți păstrate în Fondurile Agenției Naționale a Arhivelor datează din 1541.
„Este un dicționar greco-latin. Avem cea mai veche lucrare în limba română, 1641, Mica Pravilă de la Govora, care se păstrează la noi. Și deja avem o serie întreagă de diversitate. Avem un abecedar din perioada aproximativ a anilor 70-80 al secolului XVIII scris de Andronic Popovici”, a povestit cercetătorul.
Cercetătărul științific mai spune că unele cărți din această colecție au coperți realizate cu aur.
„Aveți lucrată coperta. Avem material, pe cotorul de lemn s-a suprapus materialul, după care s-a suprapus metalul aurit. Este o carte de ordin religios, are diferite descrieri din viața lui Isus sau din viața sfinților”, a mai relatat Ion Gumenîi.
Irina Ciobor, jurnalist ONE TV, a aflat că cel mai vechi document de pe rafturile Agenției Naționale a Arhivelor este hrisovul lui Ștefan cel Mare și Sfânt.
„Acesta a fost redactat în slavo-română în anul 1479. Este un document scris pe pergament și întărește proprietățile familiei Camarin”, relatează Irina Ciobor.
„Aveți din secolul XV și este de peste 500 de ani a existenței unui document. Și este cel mai vechi instrument pe care se păstrează la noi la Arhivă”, afirmă Ion Gumenîi.
Colecția este inspectată periodic de către angajații Agenției, care respectă mai multe etape de întreținere a cărților. De mai bine de 40 de ani, Galina Boreț restaurează manuscrisele care ajung la Agenția Națională a Arhivelor. Femeia spune că a pierdut numărul filelor reabilitate.
„Procesul în sterilizator este de dezinfectare și dezinsectare. Starea documentelor fizică a documentelor este deteriorată de mai mulți factori așa cum este lumina, mucegai, insecte. Sunt documente unde necesită spălarea, deoarece sunt nmurdare de glod, de ciment și durează mai mult timp”, spune Galina Boreț, restaurator, Agenția Națională a Arhivelor.
Angajații spun că materialele pentru restaurarea cărților sunt cumpărate peste hotatre.
„Acesta este valul japonez și este făcut din fibre de orez”.
„ Cărțile ajung la noi în așa stare. Restauratorul îi face analiza la fiecare filă și sunt montate o parte și o aduce la forma lui inițială”.
Ecaterina Tcacenco a venit acum un an în vizită la Agenția Națională a Arhivelor și a înțeles că această este menirea ei.
„Totul îmi place, începând cu prima etapă până la ultima și primesc o satisfacție enormă când văd că lucrul este frumos calitativ”, afirmă Ecaterina Tcacenco, restaurator, Agenția Națională a Arhivelor.
„L-am desfăcut fiecare filă, observăm găurele toate. Le acoperim cu valul japonez, după care o dăm la sectorul de coasere”.
La Agenția Națională a Arhivelor sunt peste un milion de unități de păstrare. Instituția are 70 de angajați.
