Un sfert din fondul locativ al Republicii Moldova, care depășește un milion de locuințe, este concentrat în municipiul Chișinău. Asta arată datele oferite de Biroul Național de Statistică. În Capitală, numărul locuințelor e mai mare decât totalul caselor și apartamentelor din mai multe regiuni ale țării luate împreună.
Experții subliniază că o astfel de densitate a fondului locativ necesită și o infrastructură adecvată. Locuitorii Chișinăului spun că un oraș mare oferă anumite avantaje, însă consideră că suprafața municipiului este prea mică pentru numărul mare de locuitori, care continuă să crească.
În total, în Republica Moldova sunt înregistrate peste 1.330.000 de locuințe. Doar în Chișinău se află aproape 25% din fondul locativ al țării. Asta înseamnă mai mult decât în toată Găgăuzia și regiunea de sud la un loc, unde sunt concentrate doar 17% dintre locuințele țării. Regiunea de nord deține puțin peste 30% din fondul locativ, iar în centrul țării se află 28% din toate locuințele.
Majoritatea locuitorilor din Chișinău consideră că densitatea mare a populației are beneficii, precum accesul facil la servicii și produse în apropierea locuinței. Totuși, aceștia subliniază că infrastructura rutieră nu este suficient de bine dezvoltată pentru a face față numărului mare de locuitori și de clădiri.
”În Uniunea Sovietică orașul a fost preconizat și proiectat pentru mult mai puțini oameni, suntem pur și simplu prea mult și vedeți după trafic mașini, cultura de a avea o mașină per fiecare familie. Eu cred că ar fi benefic să extindă, deoarece prea multă populația concentrată într-un loc prea mic”.
”Între orele de dimineața și de la ora 16 seara e aglomerație, în rest îi destul de Ok pentru mine. E avantajos, infrastructura dezvoltată fața de sate.”
”Sunt foarte multe mașini, dar nu sunt locuri de parcare. Totuși, orașul se dezvoltă și ne place”.
Fostul viceprimar Victor Chironda afirmă că o astfel de distribuție a fondului locativ este o problemă comună în țările mici. Totodată, el atrage atenția asupra faptului că multe blocuri de locuințe noi sunt construite haotic. Ele nu au plan urbanistic aprobat. Asta face ca infrastructura orașului să nu poată face față unei asemenea presiuni.
”Orașul locuiește și beneficiază de infrastructura construită încă în perioada sovietică. Noi infrastructura nouă nu avem. În asta nu se investește. Nu se ține cont de necesitățile respective și de asta noi avem ce avem. Este o suproaglomerare și supraconcentrare în centru în zonele centrale din sectoare. Calitatea vieții scade din cauza asta”, a declarat Chironda.
În opinia lui Chironda, sunt necesare schimbări radicale. Acestea ar trebui realizate prin cooperarea autorităților locale și centrale. Chironda susține că este necesară construcția unor parcări etajate sau a unei centuri de ocolire a orașului, pentru a reduce traficul din capitală.
”Trebuie să existe o dezvoltare planificată și reglementată. Trebuie să existe un plan urbanistic general. Trebuie să existe mecanisme și fonduri speciale de colectare a banilor și direcționarea lor în fonduri destinate infrastructurii. La moment, noi avem așa – reparații – schimbări de asfalt, schimbări de trotuare. Niciun pod nou n-a fost construit în mai bine de 30 de ani. Nu a fost construit un drum nou.”, a mai spus fostul viceprimar.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în data de 1 ianuarie 2025, suprafața totală a fondului locativ din Republica Moldova era de peste 91.000 de metri pătrați.
