După discuțiile cu președinta Irlandei, Maia Sandu a avut o întâlnire oficială și cu prim-ministrul Micheál Martin. Șeful executivului irlandez a subliniat importanța diasporei moldovenești pentru economia țării și a declarat că recunoașterea permiselor de conducere reprezintă un pas important pentru moldovenii care și-au stabilit viața în Irlanda. De asemenea, Micheál Martin a dat asigurări că avansarea negocierilor de aderare ale Moldovei va constitui o prioritate a președinției irlandeze a UE.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că contează pe sprijinul Irlandei.

„În 2004, sub o Președinție irlandeză, Europa a realizat cea mai mare extindere din istoria sa. Ne dorim ca Irlanda să manifeste aceeași viziune și solidaritate pentru cauza Moldovei de astăzi, pentru a putea face pași decisivi înainte”, a spus Maia Sandu.

În prezent, în Irlanda locuiesc aproximativ 30 de mii de moldoveni. Vizita Maiei Sandu la Dublin are loc înainte ca Irlanda să preia, de la 1 iulie, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, instituție care gestionează agenda negocierilor de aderare. Este pentru a doua oară când Sandu efectuează o vizită oficială în Irlanda în calitate de președinte.

Articolul Permisele de conducere din Republica Moldova și Irlanda vor fi recunoscute reciproc apare prima dată în INFO1.

După discuții, cei doi șefi de stat au susținut o conferință de presă comună. Președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a declarat că susține deschiderea imediată a negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și oferă expertiză tehnică în acest proces.

„Ministerul nostru al Agriculturii sprijină Ministerul Agriculturii din Moldova în transpunerea actelor legislative ale Uniunii Europene. Ministerul nostru al Justiției susține Moldova în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală și în consolidarea acestui sistem”, a declarat Edgars Rinkevics, președintele Letoniei.

Letonia oferă sprijin și pentru ajustarea instituțiilor moldovenești la standardele europene. Liderul de la Riga a mai declarat că poliției noastre de frontieră i-au fost transmise tehnologii de supraveghere și monitorizare necesare consolidării granițelor.

„În notițele mele am inclus și un fapt special. Deși este 1 aprilie, nu este o glumă: polițiștii noștri de frontieră au oferit și un câine special colegilor moldoveni”, a mai spus președintele leton.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că o Moldovă ancorată în UE va întări securitatea regiunii. În procesul de aderare țara noastră mizează pe vocea Letoniei în instituțiile europene.

 „Relația noastră bilaterală este solidă și simțim sprijinul dumneavoastră. Profesioniștii moldoveni fac studii de drept european aici, la Riga. Companii letone ne ajută la proiectarea infrastructurii noastre digitale. Susțineți modernizarea forțelor noastre armate. Există un zbor direct între capitalele noastre. Pe drumul nostru către Uniunea Europeană, Moldova, inspirată de parcursul Letoniei, muncește din greu”, a spus Maia Sandu, președinta Republicii Moldova.

Șefa statului a susținut un discurs în Parlamentul Letoniei, unde aleșii au întâmpinat-o cu aplauze. Maia Sandu a recitat un fragment din poezia „În limba ta” de Grigore Vieru, ale cărei versuri sunt bine cunoscute în țara baltică datorită unei piese rock din anii 80, inspirată din creația poetului.

„În limba ta ți-e dor de mama, și vinul e mai vin, și prânzul e mai prânz. și doar în limba ta poţi râde singur, și doar în limba ta te poţi opri din plâns”, a recitat Maia Sandu.

Ultima dată un președinte al Republicii Moldova a efectuat o vizită oficială în Letonia, în anul 2015.

Articolul Letonia susține aderarea rapidă a Moldovei la UE și oferă sprijin tehnic pentru reforme-cheie apare prima dată în INFO1.

Semnatarii declarații sunt delegațiile din parlamentele Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Suediei, Finlandei, Poloniei și Germaniei. La finalul unei ședinței comune de lucru cu Comisia pentru integrare europeană a Moldovei, parlamentarii europeni au menționat că declarația semnată apreciază reformele înregistrate de țara noastră în procesul de aderare la UE în condițiile presiunilor externe. Totodată, semnatarii fac apel la deputați și la toți actorii politici din Republica Moldova să dea dovadă de responsabilitate, unitate și determinare în avansarea agendei de reforme europene.

„Scopul acestei declarații comune este de a încuraja toți prietenii noștri din Europa să sprijine acest proces de integrare europeană”, a declarat Peeter Tali, președintele Comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene din Estonia.

 „Am sosit aici drept prieteni ai Moldovei, pentru a confirma susținerea noastră de neclintit pentru parcursul european al Moldovei”, a spus și Tomas Grodzki, președintele Comisiei parlamentare pentru Afaceri Europene din Polonia.

Președintele Comisiei pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Marcel Spatari, a precizat că Moldova va valorifica potențialul partenerilor europeni pentru a se integra în UE.

 „Salutăm dinamica pozitivă a relațiilor noastre bilaterale, pe parcursul ultimilor ani. Salutăm de asemenea intensificarea dialogului parlamentar și pledăm pentru valorificarea potențialului oferit de acesta. Republica Moldova este foarte hotărâtă în continuarea parcursului său european”, a declarat Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru Integrare Europeană din Republica Moldova.

Declarația de sprijin al celor 7 țări vine în contextul în care Consiliul Uniunii Europene încă nu a deschis negocierile de aderare pentru Moldova și Ucraina, din cauza vetoului Ungariei.

Articolul Șapte state UE cer deschiderea a negocierilor de aderare pentru Moldova apare prima dată în INFO1.

Comisara Europeană pentru extindere, Marta Kos, a participat online la conferință. Ea a punctat că susținerea Moldovei în fața amenințărilor externe, are scopul de a spori și securitate Uniunii Europene.

„Investim în reziliența țărilor noastre partenere, inclusiv a țării gazdă, Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride și presiuni externe. În acest sens, extinderea UE reprezintă o investiție strategică în securitate. Integrarea Ucrainei și a Moldovei în UE contribuie în mod direct la stabilitatea regională, la guvernanța democratică și la capacitatea de a face față șocurilor viitoare”, a declarat Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas a vorbit, la rândul ei, despre importanța creării unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră. Acesta ar contribui la protejarea infrastructurii critice, precum și la instalațiile offshore și cablurile submarine.

„Suntem pregătiți să oferim tot sprijinul necesar României și Bulgariei pentru a duce mai departe această inițiativă. Aceasta reprezintă, de asemenea, o contribuție la securitatea regională, ceea ce înseamnă că și Ucraina, Turcia și Republica Moldova ar trebui implicate în acest proiect”, a spus Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate

Ministrul de Externe al Ucrainei a subliniat că sprijinul partenerilor occidentali pentru Kiev ar trebui să continue.

„Este important ca în condițiile evenimentelor din Orientul Mijlociu, aliații noștri apropiați să rămână concentrați pe Ucraina și pe regiunea Mării Negre, pentru că aici se decide securitatea noastră”, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei.

La rândul său, ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a enumerat sprijinul acordat de țara noastră în 4 ani de agresiune rusă și a dat asigurări că acesta va continua.

 „Înțelegem că supraviețuirea Ucrainei este inseparabilă de propria noastră securitate. Profit de această ocazie pentru a reafirma determinarea neclintită a Republicii Moldova de a continua să ofere sprijinul necesar atât timp cât va fi nevoie”, a pus ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi,

Conferința este organizată sub egida Platformei Internaționale Crimeea, și este la a treia ediție.

Articolul Marta Kos: Integrarea Moldovei și Ucrainei în UE va întări stabilitatea regională apare prima dată în INFO1.

La o conferință de presă susținută la bordul avionului său, Donald Trump a îndemnat duminică mai multe țări să intervină în Strâmtoarea Ormuz și să apere navele cu petrol de atacurile Iranului.

 „Cerem ca aceste țări să intervină și să-și apere propriul teritoriu, pentru că este teritoriul lor. Este locul de unde aceste țări își primesc energia. Ar trebui să vină și să ne ajute să protejăm acest teritoriu”, a declarat președintele SUA.

Trump a mai afirmat că una dintre cele mai interesate țări ar fi China, care își procură aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare. El a refuzat să spună dacă a propus Republicii Populare Chineze să participe la coaliție. Anterior, Donald Trump a făcut apel și la Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit să participe la această inițiativă. Potrivit publicației The Wall Street Journal, majoritatea dintre aceste țări au refuzat oferta. Guvernul Japoniei a declarat public că nu are, deocamdată, vreun plan de a trimite nave de escortă, chiar dacă importă prin Ormuz aproape 90 la sută din petrolul necesar țării.

 „Întrucât nu am primit încă o astfel de solicitare de trimitere a navelor de escortă, ne este dificil să ne pronunțăm asupra unor chestiuni ipotetice. Guvernul Japoniei examinează care ce măsuri trebui întreprinse”, a spus în plenul Parlamentului de luni, prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi.

Miniștrii energiei din Uniune Europeană s-au reunit luni la Bruxelles pentru a discuta despre măsurile care pot fi luate pentru a asigura navigarea în siguranță prin strâmtoarea Ormuz.

 „Este în interesul nostru să păstrăm deschisă strâmtoarea Ormuz, de aceea discutăm ce putem face noi, Europa, în acest sens. Am fost în contact, la diferite niveluri, cu colegii noștri americani pe acest subiect, însă situația este foarte instabilă”, a spus Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Ministrul de Externe al Iranului a declarat, duminică, într-un interviu că țara sa este gata să negocieze cu fiecare stat în parte în ceea ce privește tranzitarea în siguranță a navelor cu petrol.

 „Nu pot da numele țărilor, dar am fost abordați de mai multe state care vor să asigure o traversare în siguranță pentru navele lor. Este o decizie care va aparține militarilor noștri. Ei au decis deja să permită unui grup de nave din mai multe țări să traverseze strâmtoarea”, a declarat Abbas Araghchi, ministrul de Externe al Iranului.

Iranul nu este însă dispus să discute cu Statele Unite despre o eventuală încetare a focului.

„Nu am cerut niciodată o încetare a focului. Nu am cerut niciodată, chiar și să începem negocierile. Suntem gata să ne apărăm atât timp cât va trebui.” 00:43 MUSCA 02:21 „Nu vedem vreun motiv de ce ar trebui să discutăm cu americanii”, a mai spus Abbas Araghchi.

Prin strâmtoarea Ormuz trece aproximativ o cincime din consumul global de petrol. Luni se împlinesc 17 zile de când SUA și Israel au atacat Iranul după mai multe runde de negocieri eșuate.

Articolul Donald Trump cere sprijinul militar internațional pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, dar apelul este ignorat apare prima dată în INFO1.

Potrivit europarlamentarului, în raport se menționează că în contextul geopolitic actual, extinderea blocului comunitar reprezintă una dintre cele mai importante instrumente pentru garantarea siguranței Uniunii Europene. În același timp, raportul subliniază că procesul de aderare trebuie să fie unul bazat pe merit.

„Dacă un stat a îndeplinit condițiile de aderare, nu trebuie ținut pe loc din motive politice. Doar cu Moldova și Ucraina stabile și ancorate în parcursul european putem garanta siguranța flancului estic al UE pe termen lung”, a subliniat Siegfried Mureșan.

Documentul a fost adoptat cu 385 de voturi pentru, 147 împotrivă și 98 de abțineri. Pentru ca negocierile oficiale de aderare cu Republica Moldova și Ucraina să fie începute, este necesar votul unanim al celor 27 de state membre. În prezent, doar Ungaria se opune deschiderii negocierilor. Din acest motiv, la sfârșitul anului 2025, Comisia Europeană a deschis negocierile cu Republica Moldova și Ucraina, într-un alt format, la nivel tehnic.

Articolul Parlamentul European solicită accelerarea aderării Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană apare prima dată în INFO1.

Discuțiile din 26 februarie dintre Chișinău și Tiraspol au fost dominate de subiectul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, în contextul în care este așteptată deschiderea negocierilor de aderare. Procesul presupune alinierea la standardele europene, inclusiv în economie, pensii, salarii și regim fiscal. Totodată, aderarea implică alinierea regiunii transnistrene la aceste norme, chiar dacă nu se află sub controlul autorităților constituționale. În acest context, Valeriu Chiveri a anunțat că Chișinăul va crea un fond de convergență economică pentru investiții în localitățile de pe malul stâng.

„Pentru a stimula procesul de reintegrare, se creează fondul „Convergență”, adică un fond de apropiere. Se preconizează ca aceste resurse să fie direcționate către proiecte sociale și de infrastructură pe malul stâng. În domeniul economic au fost instituite și funcționează mecanisme care le permit agenților economici din raioanele din stânga Nistrului să desfășoare activitate în cadrul legal al Republicii Moldova”,  a declarat Valeriu Chiveri.

În cadrul întrevederii, Chiveri a declarat că, pentru a sprijini reintegrarea, Chișinăul intenționează să creeze un fond de convergență economică, destinat finanțării proiectelor sociale și de infrastructură în localitățile din stânga Nistrului.  Fondul de convergență va fi alimentat din taxele colectate pe ambele maluri, dar și din donațiile partenerilor externi. Totodată, joi, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că a fost înregistrat un proiect de lege privind reintegrarea. Documentul prevede reducerea treptată a facilităților fiscale și vamale de care a beneficiat stânga Nistrului din anul 2000.

„Spre exemplu, scutiri de taxe la importul de mărfuri, nu neapărat cele mai stringente, cum ar fi alcoolul. Ei beneficiau de din 2000 de aceste lucruri și alte beneficii, scutiri fiscale, vamale, ele vor fi gradual eliminat”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

La rândul său, reprezentantul administrației separatiste, Vitalii Ignatiev, responsabil de negocieri, a îndemnat la discuții concrete, despre interesele oamenilor. Anterior, liderul nerecunoscut de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a menționat că inițiativa de crearea a fondului de convergență nu a fost discutată cu ei. Vicepremierul pentru reintegrare a mai precizat că următoarea discuție în formatul unul 1+1 ar putea avea loc în luna martie. Potrivit lui Chiveri, Tiraspolul a refuzat însă să vină la Chișinău pentru aceste discuții.

Ultima întâlnire oficială în formatul 1+1 a avut loc în luna noiembrie, 2024. Reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului s-au mai întâlnit într-un format asemănător pe 8 aprilie 2025 în orașul Tighina, după mai multe luni de încercări eșuate de reluare a dialogului în contextul crizei energetice din stânga Nistrului. Negocierile în formatul 1+1 vin ca o alternativă a formatul 5+2, la care drept observatori participă inclusiv reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei. Formatul nu mai este considerat viabil după războiul declanșat de Rusia în 2022 și totodată din cauza trupelor militare ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană.

Articolul Negocierile 1+1, reluate la Tiraspol: Chișinăul pune pe masă un fond de „convergență” apare prima dată în INFO1.

Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană simultan cu România, în anul 2007. Odată ce o țară devine membră a Uniunii Europene, ea este obligată, conform tratatului de aderare, să adopte moneda euro, însă numai după îndeplinirea unor criterii și standarde economice de aliniere la economia blocului comunitar. Principala provocare pentru Bulgaria a fost inflația ridicată.

„Ca urmare a evenimentelor din 2022–2023, a războiului, a prețurilor la petrol și a creșterii costurilor cu forța de muncă, Bulgaria a înregistrat o inflație foarte ridicată, de până la 17–18% în unele luni, calculată anual. Aceasta a însemnat că, de fapt, eram foarte departe de criteriu. Abia la începutul anului 2024 am reușit să-l îndeplinim”, a declarat Adrina Nikolov, cercetptor economic din Bulgaria.

Chiar și așa, Bulgaria rămâne cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. În 2024, aproape unul din cinci cetățeni trăia sub pragul sărăciei, estimat la aproximativ 380 de euro pe lună. Pentru mulți, în special în orașele mici și în regiunile mai defavorizate, prețurile produselor de bază rămân cea mai mare grijă.

„Cu două-trei luni înainte de aderarea la zona euro, unele prețuri au crescut. Odată cu pensionarea, mi-e foarte greu să mă descurc”, a spus o femeie.

În iunie 2025, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au publicat rapoartele de convergență economică, în care au constatat că Bulgaria a îndeplinit condițiile necesare.

Articolul Bulgaria trece oficial la euro: leva a fost retrasă din circulație începând cu 1 februarie apare prima dată în INFO1.

În cadrul unei conferințe de presă de la Casa Albă, Donald Trump a sugerat că Ucraina și-a pierdut teritoriile, iar accentul în negocieri este pe împiedicare Rusiei de a declanșa o nouă invazie.

„-Dacă se oferă o astfel de garanție de securitate, ce motiv ar avea Ucraina să renunțe la vreun teritoriu?
– Păi, uite, ei bine, să fim sinceri, ei au pierdut deja teritoriul. Adică, ei au… teritoriul este pierdut. Dar în ceea ce privește garanția de securitate, colaborăm cu Europa în acest sens. Europa ar avea un rol important în acest sens. Și lucrăm la garanția de securitate, astfel încât războiul să nu reînceapă”, a răspuns Donald Trump la întrebarea jurnaliștilor.

Declarația vine după ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat în weekend la Berlin planul de pace cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff. Detaliile discuțiilor cu delegația americană nu au fost făcute publice. Totuși, într-un chat comun cu jurnaliști străini, Zelenski a transmis că Ucraina merge la un compromis și acceptă renunțarea la aderarea la NATO, cu condiția obținerii unor garanții de securitate solide, echivalente celor oferite de apartenența la Alianță.

„Garanții similare articolului 5, oferite Ucrainei de către SUA, precum și garanțiile de securitate din partea colegilor europeni și a altor state — Canada, Japonia — reprezintă o posibilitate de a preveni o nouă invazie rusă. Iar acesta este deja un compromis din partea noastră”, a scris Volodimir Zelenski.

Liderul de la Kiev a subliniat că garanțiile de securitate oferite Ucrainei trebuie să aibă un caracter juridic clar. Cu condiția că aceste garanții sun într-adevăr echivalente cu articolul 5 al NATO, astfel de garanții de securitate pentru Ucraina sunt o noutate bună și pentru Moldova, susține analistul politic Ion Tăbârță.

 „Pentru state precum Republica Moldova ar fi o noutate foarte bună, pentru că noi acum că trăim într-o relativă liniște, apărați de o invazie rusă de genul celui asupra Ucrainei, anume pentru că statul Ucrainean rezistă, armata, poporul ucrainean. Dacă Ucraina va avea astfel de garanții, ea va ține departe Rusia de teritoriul Republicii Moldova”,  spune directorul executiv al Centrului de informare și documentare NATO.

Deoarece deocamdată nu se cunosc toate detaliile, analistul politic Mihai Isac nu exclude că garanțiile de securitate promise Ucrainei ar putea reprezenta și o vulnerabilitate.

 „Este prea devreme să înțelegem dacă aceste garanții vor reuși să substituie pe deplin articolul 5. Este important să înțelegem și pe ce perioadă sunt acordate aceste garanții de securitate. Pentru Republica Moldova este o vulnerabilitate desigur. Orice concesie făcută Federației Ruse, reprezintă o vulnerabilitate”,  consideră Mihai Isac.

Articolul 5 al NATO stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru în Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor statelor membre, obligând fiecare membru să ia măsuri necesare, inclusiv folosirea forței armate.

Articolul Trump: Ucraina a pierdut deja teritoriile. Lucrăm la garanții de securitate apare prima dată în INFO1.

Potrivit Cristinei Gherasimov, începerea discuțiilor la nivel tehnic cu Comisia Europeană, înseamnă că Moldova va primi clarificări, ghidare și monitorizare în procesul implementării reformelor în cadrul negocierilor de aderare. Vicepremierul pentru Integrare mai spune că mai întâi au fost deschie spre discuții cele mai importante grupuri de capitole.

 „Aș spune că toate cele trei clustere sunt nucleul Uniunii Europene. Este vorba despre „piața internă”, „valori fundamentale” și „relații externe”. La aceste grupuri de capitole Moldova a înregistrat progres semnificativ”,  a spus Cristina Gherasimov, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Koss, a declarat că acest proces de discuții tehnice cu Comisia Europeană demonstrează că procesul de aderare al Moldovei la UE nu este blocat.

„Acest lucru ne permite să demarăm procesul tehnic de negociere. Deci, nu este adevărat când unii spun că aderarea Republicii Moldova la UE este blocată. Acum facem un pas înainte cu partea tehnică, iar la începutul anului viitor o vom face și cu celelalte 3 clustere”, a adăugat Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere.

Mai multe detalii a oferit președinția daneză a Consiliului UE. Ministra Afacerilor Externe a Danemarcei susține că astfel Republica Moldova va avansa spre UE chiar și fără deschiderea formală a negocierilor.

„Deoarece Moldova și Ucraina sunt cuplate, deschiderea formală a negocierilor pe clustere este blocată. Noi, Danemarca, în calitate de deținători ai președinției UE, ne dorim ca negocierile să meargă mai departe. Și, de fapt, ele merg mai departe, deoarece avem o abordare nouă. În loc să așteptăm deschiderea formală a clusterelor pentru a face toată munca tehnică, realizăm pur și simplu toate lucrările tehnice în avans”, a menționat Marie Bjerre, ministra Afacerilor Europene a Danemarcei.

Mandatul de șase luni al Danemarcei la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene se încheie pe 31 decembrie și va fi preluat, pentru aceeași perioadă, de Cipru. La sfârșitul săptămânii trecute, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat o vizită de stat în Cipru, în timpul căreia președintele Nikos Christodoulides a dat asigurări că țara sa va continua agenda Danemarcei de a avansa negocierile de aderare a Chișinăului. O astfel de procedură tehnică, Uniunea Europeană a inițiat și pentru Ucraina.

Articolul Chișinăul începe discuțiile tehnice cu UE pe trei capitole privind negocierile de aderare: ,,Un pas înainte” apare prima dată în INFO1.