Cătălin Murzac: Domnule Wiechel, bun venit la Chișinău!

Markus Wiechel: Mulțumesc pentru invitație.

Cătălin Murzac: Știu că sunteți una dintre puținele voci din Parlamentul Suediei, din politica suedeză, care acordă atât de multă atenție Republicii Moldova. Întrebarea mea este: cum a început acest interes al dumneavoastră pentru Republica Moldova și ce v-a convins că țara noastră merită o atenție deosebită?

Markus Wiechel: În primul rând, sunt deputat de aproape 14 ani și m-am ocupat în principal de relații externe și afaceri internaționale. La început, Republica Moldova era o țară despre care nu știam foarte multe. Ulterior, am ajuns să o cunosc pe ambasadoarea Republicii Moldova în Suedia de la acea vreme, Liliana Guțan. A fost o persoană extraordinară, care a promovat Republica Moldova în numeroase moduri, iar datorită ei, Moldova a devenit mult mai cunoscută, nu doar pentru mine, dar și pentru mulți politicieni suedezi. Ea a prezentat în Parlament inițiativa „De la ajutor la comerț” și a reușit să aducă Republica Moldova în atenția noastră.

Cătălin Murzac: Ați fost unul dintre fondatorii celui mai mare grup de prietenie Republica Moldova–Suedia din istoria acestei țări. Ce i-a convins pe 25 de deputați din șase partide diferite că Republica Moldova merită această atenție deosebită?

Markus Wiechel: Ei bine, cred că este datorită ei, de fapt, ambasadoarei, pentru că ea a discutat cu noi, deputații, despre acest lucru și, datorită ei, am văzut un potențial mare. Pentru mine a fost esențial să punem în funcțiune acest grup de prietenie și, ei bine, cred că acesta este răspunsul simplu. Am văzut mult potențial și încă văd mult potențial.

Cătălin Murzac: Dacă ar fi să descrieți cum este văzută, la ora actuală, Republica Moldova în Suedia, care sunt primele trei lucruri care vin în mintea unui politician și a unui investitor suedez?

Markus Wiechel: În primul rând, cred că mulți suedezi privesc Republica Moldova ca pe o țară care a primit refugiați ucraineni și ca pe un stat care se dezvoltă rapid. Consider că există numeroase oportunități de investiții aici. În timpul șederii mele, am reușit să vizitez o întreprindere de succes din industria siderurgică și sunt foarte optimist în ceea ce privește potențialul de a atrage investiții din alte țări, dar și de a dezvolta rute comerciale, în special către Europa, și poate chiar de a contribui, în viitor, la reconstrucția Ucrainei.

Cătălin Murzac: În ultimii ani, se pare că percepția suedezilor asupra Republicii Moldova s-a schimbat semnificativ. Care sunt, în opinia dumneavoastră, actorii, poate factorii, care au contribuit la acest lucru?

Markus Wiechel: În Suedia, trebuie să spun că Liliana Guțan este cea care a făcut, de fapt, cea mai mare parte a acestui lucru, pentru că a fost foarte activă în calitate de ambasador. În activitatea mea în domeniul relațiilor externe întâlnesc frecvent ambasadori, însă ea a fost, trebuie să recunosc, extraordinară. Și cred că acesta este principalul motiv pentru care politicienii suedezi au ajuns să privească Republica Moldova într-un mod nou. La nivelul societății, desigur, este uneori dificil să aduci țări mai mici în atenția publică și să-i faci pe oameni să citească despre ele. Dar parcursul ales de Republica Moldova, de apropiere de Uniunea Europeană, este unul foarte pozitiv și contribuie la o apreciere mai mare a țării în Suedia.

Cătălin Murzac: Ați susținut că ajutorul extern pentru o țară trebuie să producă rezultate măsurabile. În acest sens, să luăm ca exemplu Suedia, care a investit în ultimii 30 de ani milioane și milioane de euro. Din acest punct de vedere, este, la ora actuală, Republica Moldova un exemplu de succes pentru contribuabilul suedez, după aceste trei decenii de sprijin?

Markus Wiechel: Da, cu siguranță. Asta vedem chiar acum și asta am avut și eu privilegiul să observ când am vizitat acea întreprindere. Trecerea de la un beneficiar de asistență la un posibil partener comercial ar trebui să fie obiectivul oricărei țări care primește ajutor. Deci, desigur, este o poveste de succes.

Cătălin Murzac: De asemenea, în relația dintre Republica Moldova și Suedia se vorbește tot mai des despre trecerea de la o susținere la un parteneriat. Ce înseamnă concret acest lucru și care sunt argumentele care au convins că este necesar un astfel de parteneriat? De ce Republica Moldova devine un partener economic credibil pentru statele nordice?

Markus Wiechel: Ei bine, așa cum am spus, vedem că potențialul de aici este valorificat în prezent și cred că multe țări europene, sau state din Uniunea Europeană, vor considera că acesta poate fi și un mod de a facilita parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Nu știu exact cum să formulez, dar cred că acest traseu este foarte posibil. Și acesta este, de asemenea, un obiectiv declarat al ministerului nostru. Mai exact, ministerul nostru responsabil de ajutorul extern este, în același timp, și ministerul comerțului. De aceea, obiectivul său principal este să ajute alte țări să urmeze același parcurs ca Republica Moldova.

Cătălin Murzac: De asemenea, în ultimii câțiva ani, Suedia a trecut printr-o transformare profundă în ceea ce privește securitatea. Este probabil cea mai semnificativă transformare din ultimele câteva secole în Suedia. Această transformare a culminat cu aderarea la NATO. Cum a schimbat războiul din Ucraina această percepție în Suedia și percepția Suediei asupra securității în Europa de Est și asupra securității din zona extinsă a Mării Negre?

Markus Wiechel: Din cauza invaziei Ucrainei, Suedia și Finlanda au aderat la NATO, deoarece, brusc, situația de securitate s-a schimbat. Ordinea globală echilibrată a fost destabilizată. Acesta este motivul principal. De aceea, încercăm să fim un partener foarte bun în cadrul Alianței NATO. Astfel, depunem eforturi pentru a aloca resursele care ni se cer, chiar și mai multe, și încercăm să ajutăm în diverse moduri, fiind unul dintre cele mai active state din NATO.

Cătălin Murzac: În ceea ce privește aderarea la UE, Republica Moldova este instituțional legată de Ucraina. În acest sens, este aceasta un avantaj sau, mai degrabă, o povară pentru Republica Moldova?

Markus Wiechel: Cred că este un avantaj. Este important să vedem prieteni buni acționând împreună și consider că acest lucru va conta în viitor, mai ales dacă Ucraina va avea nevoie de sprijin pentru reconstrucție și pentru alte procese. În acest context, Republica Moldova ar putea juca un rol important, datorită legăturilor naturale care există deja între cele două țări.

Cătălin Murzac: Care este percepția în Parlamentul Suediei privind integrarea europeană a Republicii Moldova? Câte forțe politice susțin acest proces?

Markus Wiechel: Avem Grupul de Prietenie din Parlament, care include aproape toate partidele politice – cred că șase din opt. Apoi, desigur, avem și unii deputați care sunt activi în moduri diferite. Cred că, în ultimii câțiva ani, mai exact în ultimii zece ani, situația a fost complet diferită față de perioada anterioară. Înainte, Republica Moldova nu era cu adevărat pe agendă, dar acum lucrurile stau altfel. Și cred că acest proces de aderare la UE a contribuit, de asemenea, la această schimbare, deoarece este un subiect discutat frecvent, în special în cadrul Comitetului pentru Afaceri Europene, din care am făcut și eu parte.

Cătălin Murzac: De ce, acum, Republica Moldova este pe agenda extinderii Uniunii Europene?

Markus Wiechel: Din cauza situației din Ucraina, încercăm să sprijinim Republica Moldova să obțină tot ceea ce are nevoie pentru a deveni membru.

Cătălin Murzac: Din poziția dumneavoastră de vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cât de aproape considerați că este Republica Moldova de standardele europene în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale?

Markus Wiechel: Cred că Republica Moldova este un participant activ în cadrul Consiliului Europei, ceea ce este un lucru bun. Este un forum foarte util pentru a cunoaște politicieni din alte țări europene. Și, din perspectiva mea, Republica Moldova pare a fi o parte firească a acestei familii. Cred că majoritatea oamenilor împărtășesc aceeași opinie.

Cătălin Murzac: În acest sens, în ultimele luni, v-ați implicat activ în sprijinirea unor femei diplomat, ambasadoare ale Republicii Moldova, și ați adresat întrebări instituțiilor europene privind respectarea principiilor egalității și ale statului de drept. Unul dintre cazuri se referă la Liliana Guțan, fostă ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, cu care ați colaborat anterior. Într-un articol de opinie, ați abordat acest subiect, inclusiv la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De ce ați luat decizia de a vă implica personal și de a aduce acest dosar în spațiul de dezbatere al Adunării Parlamentare?

Markus Wiechel: În primul rând, am fost șocat de faptul că o ambasadoare care își îndeplinea sarcinile într-un mod excepțional a fost nevoită să plece, deoarece, în mod normal, atunci când un ambasador este rechemat, trebuie să existe o problemă, iar aici nu a existat nicio problemă. Ea a fost un ambasador excelent, așa că atunci am început să investighez acest caz și am considerat că trebuie să acționăm. Un alt aspect foarte important pentru majoritatea suedezilor este promovarea egalității de gen. În acest caz, am observat un tipar, nu doar un incident izolat. Am văzut mai multe situații similare. Și, desigur, contribuabilii suedezi au sprijinit financiar Republica Moldova timp de aproximativ 30 de ani. Avem, firește, un interes ca banii investiți, mai ales în domenii precum egalitatea, să fie utilizați în mod corect.

Cătălin Murzac: Totodată, în contextul audierilor parlamentare recente, președintele Consiliului pentru Egalitate, Jan Feldman, a pus sub semnul întrebării intervențiile dumneavoastră și ale colegului Björn Söder în dosarele privind presupuse cazuri de discriminare. Cum interpretați această reacție și ce înseamnă ea pentru partenerii europeni care urmăresc evoluțiile din Republica Moldova?

Markus Wiechel: Ei bine, în primul rând, am fost puțin surprins și, sincer, șocat când am auzit despre acest lucru. Am crescut parțial în Statele Unite. Am folosit limba engleză ca limbă principală atunci când am urmărit evoluțiile din Republica Moldova. Același lucru este valabil și pentru Björn Söder – engleza este limba sa principală de lucru. De aceea, consider că este, dacă îmi permiteți, destul de deplasat faptul că cineva ne atacă în acest mod. Iar minimul pe care l-am putea aștepta este o scuză publică.

Cătălin Murzac: Care este astăzi principalul atu al țării noastre și care ar fi cea mai mare vulnerabilitate?

Markus Wiechel: Cel mai mare atu este voința poporului moldovean. Cred că oamenii chiar își doresc să facă schimbări și să se apropie de Uniunea Europeană și de familia noastră europeană. Și ceea ce mai vedem este că sunt oameni muncitori. Moldovenii vor să se bazeze pe propriile forțe. Nu vor să depindă de ajutorul altor țări, ci vor să poată produce și să facă comerț. Acesta este cel mai mare atu. Și cred că Republica Moldova va fi un partener foarte bun în viitor, chiar mai bun decât este astăzi.

Cătălin Murzac: În ce domenii ar fi un partener bun? Ce poate aduce, de fapt, Republica Moldova Uniunii Europene? Unele voci vorbesc despre războiul hibrid și despre experiența Republicii Moldova în combaterea propagandei ruse. Care este opinia dumneavoastră despre acest lucru?

Markus Wiechel: Ați menționat, de fapt, câteva dintre aceste exemple, inclusiv amenințarea hibridă. Rusia este, desigur, pe agenda întregii Europe în acest moment. Și cred că Republica Moldova ne poate învăța foarte multe despre modul în care putem gestiona acest tip de provocări. Dar și în ceea ce privește diverse industrii. Am avut privilegiul să văd acest lucru personal atunci când am fost aici. Totuși, situația din Rusia este, desigur, un subiect extrem de important în acest moment pentru întreaga regiune.

Cătălin Murzac: La final, ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, într-un moment în care țara noastră aspiră să adere la Uniunea Europeană?

Markus Wiechel: Cred că oamenii din Republica Moldova ar trebui să fie mândri de realizările lor. Și cred că oamenii din Republica Moldova ar trebui să știe că există mulți oameni buni în țară care pot conduce acest stat și îi pot continua parcursul pozitiv. Am și un mesaj, în contextul situației actuale: atunci când ai ambasadori excelenți, trebuie să-i păstrezi. Datorită Lilianei Guțan, am ajuns să mă implic în subiectul Republicii Moldova și, la fel, și mulți alții. Datorită ei, am văzut posibilități de viitor pe care înainte nu le vedeam. De aceea, este foarte important ca liderii politici să fie pe drumul corect. Și cred că există mulți oameni buni aici. Trebuie să-i păstrați și să-i valorificați.

Cătălin Murzac: Credeți că obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene până în 2030 este realizabil?

Markus Wiechel: Cred că este un obiectiv pe deplin realizabil.

Cătălin Murzac: Domnule Wiechel, vă mulțumesc!

Markus Wiechel: Și eu vă mulțumesc. A fost un privilegiu.

Articolul Interviu ONE TV: Deputatul suedez Markus Wiechel: ”Republica Moldova este o parte firească a familiei europene” apare prima dată în INFO1.

Prezența la vot la alegerile parlamentare din Armenia a fost una dintre cele mai ridicate din istoria țării. Aproximativ 59% dintre alegători s-au prezentat la urne, cu aproape 10 la sută mai mult decât la alegerile anticipate din 2021. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea voturilor, partidul pro-european al premierului Nikol Pașinian a obținut majoritatea în Parlament. Astfel, Partidul „Contractul Civic” a obținut 49,8% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat blocul „Armenia Puternică”, cu 23,3% din sufragii, condus de oligarhul ruso-armean Samvel Karapetian. În Parlament vor mai intra partidul „Armenia”, condus de fostul președinte Robert Kocharian, cu 9,9% din voturi, și partidul „Armenia Prosperă”, care a obținut peste 4%.

Premierul Nikol Pașinian și-a revendicat victoria încă din momentul în care erau procesate doar 10% din voturi. Liderul de la Erevan a calificat rezultatul drept o victorie istorică și a declarat că Armenia își va continua parcursul către Uniunea Europeană, dar va încerca, în același timp, să mențină relații funcționale cu Rusia.

 „Armenia va urma strategia consolidării independenței, a statalității, a democrației și a statului de drept. Vom continua, desigur, parcursul reformelor democratice, cu sprijinul partenerilor noștri europeni. Vom reforma Armenia astfel încât să o aliniem standardelor Uniunii Europene”, a declarat Nikol Pașinian.

Oligarhul pro-rus Samvel Karapetian, al cărui bloc politic s-a clasat pe locul al doilea, nu a recunoscut rezultatul alegerilor. El a invocat pretinse fraude și persecuții politice. De altfel, acesta se află în arest la domiciliu, fiind acuzat că ar fi îndemnat la răsturnarea guvernului.

„Dragi compatrioți, în acest moment vreau să vă spun despre contextul acestor alegeri rușinoase. Ați văzut și singuri ce s-a întâmplat în ultima lună. Ați văzut prin ce fel de persecuții am trecut, prin ce tip de violențe am trecut”, a declarat oligarhul pro-rus Samvel Karapetian.

Rezultatul alegerilor a fost salutat de liderii europeni. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Armenia democratică este mai aproape ca niciodată de Uniunea Europeană. La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat intenția de a consolida cooperarea cu Armenia pe drumul acesteia către blocul comunitar.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis, de asemenea, un mesaj în care și-a exprimat dorința de a aprofunda relațiile cu Armenia în anii următori.

„Felicitări sincere pentru victoria electorală, obținută în pofida unei ingerințe externe masive. Moldova și Armenia împărtășesc un angajament pentru pace și stabilitate în Europa”, a scris Maia Sandu.

Apropierea Erevanului de Europa a stârnit nemulțumirea Moscovei. Potrivit presei occidentale, campania electorală din Armenia s-a desfășurat într-un context de război hibrid fără precedent, în care Rusia ar fi încercat să influențeze scrutinul prin cumpărarea voturilor, manipularea electoratului și provocarea unor acțiuni de destabilizare. Situația a fost comparată cu alegerile recente din Republica Moldova, România și Ungaria.

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a lansat avertismente privind eventuale consecințe economice negative în cazul unei îndepărtări de Moscova. De altfel, cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor, Rusia a impus restricții asupra importurilor de mărfuri din Armenia. În aceste condiții, Comisia Europeană a promis țării sprijin de 50 de milioane de euro pentru a face față presiunilor economice și condiții comerciale mai flexibile. Relațiile dintre Erevan și Moscova au început să se deterioreze în 2023, după ce Rusia nu a oferit sprijinul așteptat Armeniei în războiul cu Azerbaidjan privind regiunea Nagorno-Karabah.

Articolul Armenia întoarce spatele Rusiei. Partidul pro-european al lui Nikol Pașinian a câștigat detașat alegerile parlamentare apare prima dată în INFO1.

La ceremonia de deschidere au participat oficiali de rang înalt, printre care comisara europeană Marta Kos, prim-ministrul Alexandru Munteanu și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmocescu. La inițiativa Martei Kos, după discursurile inaugurale, cei trei au încins o horă moldovenească.

Comisara europeană a declarat că, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții sectorului IT înaintea summitului, s-a convins că Republica Moldova a făcut progrese remarcabile în domeniul digitalizării, iar în unele aspecte a depășit chiar și statele Uniunii Europene.

,,Provocarea Republicii Moldova nu este lipsa de talent, ci accesul la aceleași oportunități și la aceleași șanse. Iar aceasta este, în esență, promisiunea Uniunii noastre și promisiunea pe care deja o transformăm în realitate împreună”, a afirmat Marta Kos, comisar european pentru Extindere.

Marta Kos a evidențiat în mod special performanțele dezvoltatorilor moldoveni de jocuri video, despre care spune că au obținut rezultate impresionante.

Am reușit și noi să discutăm cu acești dezvoltatori. În studioul condus de Andrei Masalski lucrează o echipă de 45 de oameni. Compania a creat jocuri care au fost premiate doi ani consecutiv în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții din industria gamingului. Unul dintre proiecte a fost vândut în peste 600 de mii de exemplare, iar, potrivit estimărilor lui Masalski, în următoarele luni va depăși pragul de 800 de mii de copii comercializate. Astfel, jocul ar putea intra în topul celor mai bine vândute 1% jocuri video din lume. Cu toate acestea, faptul că Republica Moldova este încă puțin cunoscută în industria gamingului continuă să reprezinte o provocare.

,,Cea mai mare problemă constă în faptul că Moldova nu este luată în serios pe această piață. Când trimiți un mesaj către Nintendo, de exemplu, ți se răspunde: Moldova? Maldive? Iar tu trebuie să explici că nu, este Moldova și să demonstrezi constant că avem dezvoltatori, o comunitate activă și capacitatea de a crea produse competitive”, a adăugat Andrei Masalski, fondator al unei companii.

Un alt dezvoltator, Nikita Hodakovski, afirmă că mulți gameri nici măcar nu știu că joacă în jocuri create în Republica Moldova. Cu toate acestea, unele dintre proiectele locale se bucură deja de un interes considerabil în comunitatea internațională a pasionaților de jocuri video.

,,Jocul nostru va fi lansat în curând și vom face anunțul printr-un trailer de amploare. Avem peste 9.000 de recenzii pozitive și ne aflăm în top 3 cele mai apreciate demo-uri și în top 15 cele mai bune lansări ale anului 2025”, a relatat Nichita Hodacovschi, fondator al unei firme.

La rândul său, premierul Alexandru Munteanu vede Republica Moldova drept o viitoare „Silicon valley” a Europei, însă subliniază că atingerea acestui obiectiv necesită investiții constante și eforturi susținute.

,,De ce să nu reușim și noi în această parte a lumii? Trebuie să ne dezvoltăm infrastructura, trebuie să ne ridicăm universitățile la nivel european și să le facem mai dinamice și, evident, trebuie să aducem investiții în aceste domenii. Investim deja foarte mult și ar trebui să investim și mai mult. Așadar, haideți să construim viitorul și să-l construim împreună”, a subliniat premierul Alexandru Munteanu.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmocescu, a declarat în cadrul forumului că, datorită ultimului val de digitalizare, statul a reușit să economisească pentru mediul de afaceri sute de milioane de lei.

,,-264 de mln erau doar în baza unui pachet de modificări din decembrie 2025, după debirocratizarea serviciilor care sânt prestate de câtre stat mediului de afaceri în 2026 vom avea și mai mult. 

– Cum dvs credeți, ce a mai rămas de digitalizat în RM?

– Cum spuneam, serviciile critice pentru antreprenori, motiv pentru care accent punem pe antreprenor, deci așa numitul antreprenor-centric, dar nu ce ne este interesant nouă doar ca stat”, a adăugat Eugeniu Osmochescu.

Totodată, directorul proiectelor strategice din cadrul Asociației Naționale a Companiilor IT, Ana Chirița, atrage atenția că industria tehnologiilor informaționale se transformă continuu, mai ales în contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale. Potrivit acesteia, atât viitorii specialiști, cât și cadrele didactice trebuie să se adapteze permanent la noile realități tehnologice.

,,Dacă câțiva ani în urmă discutam despre profesii cum ar fi dezvoltator, designer sau anumite roluri în companii, astăzi vorbim cum utilizăm eficient AI și cum pregătim inclusiv elevii, studenții, profesorii, ca ei să fie gata să predea aceste lucruri”, a afirmat Ana Chirița.

Moldova Digital Summit 2026 se desfășoară la Chișinău Arena în perioada 5–6 iunie și reunește peste 90 de vorbitori, inclusiv experți și invitați internaționali.

Articolul Kos: Nivelul de digitalizare al Moldovei și dezvoltarea sectorului IT au depășit, în anumite privințe, chiar și Uniunea apare prima dată în INFO1.

„În drum spre Chișinău, am primit vestea bună că acest lucru se va întâmpla în curând. Contăm pe faptul că, în timpul președinției cipriote, vom deschide primul grup de negocieri la mijlocul lunii iunie. Aceasta este și opinia Comisiei Europene: Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să deschidă toate grupurile de negocieri. Sper că acest lucru se va întâmpla înainte de vacanța de vară”, a afirmat Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere.

La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova este pregătită pentru următorii pași în procesul de aderare.

„Salut noii pași întreprinși de președinția cipriotă a consiliului uniunii europene de a începe pregătirea pentru deschidere oficială a primului grup de capitole pentru Moldova ș Ucraina. E un semn de unitate și hotărâre. Noi suntem gata pentru pasul următor”, a menționat lidera de la Chișinău.

La aceeași conferință, Marta Kos a subliniat că Moldova are cea mai înaltă rată de implementare a reformelor, din toate țările candidate la aderare. Potrivit oficialului, continuarea angajamentelor ar putea atrage în Republica Moldova investiții europene suplimentare.

 „Dintre toate țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană care beneficiază de un Plan de Creștere, niciuna nu a atins rata de 93% de implementare a reformelor înregistrată de Republica Moldova. Felicitări pentru acest rezultat. Acest progres a permis deblocarea unor investiții de peste 600 de milioane de euro, aflate în prezent în proces de debursare”, a relatat Marta Kos.

Marta Kos a îndemnat autoritățile de la Chișinău să accelereze în special schimbările din domeniul justiției, pentru a putea finaliza negocierile până în anul 2028.

 „Apelul meu către Guvernului dumneavoastră și echipei de negociere este să continuați implementarea reformelor, să lucrați la îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept și, în mod deosebit, să mențineți un dialog activ cu statele membre, care reprezintă o componentă esențială a întregului proces de aderare la Uniunea Europeană”, a subliniat oficialul european.

Șefa statului Maia Sandu a dat asigurări că reformele vor continua.

 „Ne-am transformat economia, am transformat vulnerabilitatea energetică în forță. Cred că nu există nicio altă țară, în perioada recentă, care să fi înregistrat o schimbare atât de semnificativă în ceea ce privește diversificarea și securitatea energetică. Suntem cu adevărat serioși și autentici în eforturile noastre de a face reforme”, a conchis președinta Republicii Moldova,

Deblocarea procesului de aderare la UE pentru Republica Moldova are loc în contextul în care Ungaria nu se mai opune deschiderii negocierilor. Acest lucru se întâmplă după ce Kievul a promis mai multe drepturi minorității maghiare din vestul Ucrainei, iar Bruxellesul a promis Ungariei deblocarea a peste 16 miliarde de euro din fondurile Uniunii Europene care erau înghețate.

Articolul Chișinăul, pregătit să deschidă negocierile de aderare la UE pe toate capitolele. Marta Kos: ,,Se va întâmpla curând” apare prima dată în INFO1.

În cadrul conferinței au fost prezentate peste 75 de proiecte investiționale. Primele opt companii sunt pregătite să semneze scrisori de intenție în valoare de aproximativ 208 milioane de euro. Totodată, instituțiile financiare internaționale au anunțat investiții planificate de până la 443 de milioane de euro.

„În total, sprijinul Uniunii Europene va genera investiții planificate de până la 640 de milioane de euro. Împreună cu investițiile din sectorul privat, în valoare de 364 de milioane de euro, anunțate de Guvernul Republicii Moldova, suma totală depășește un miliard de euro. Acesta este rezultatul muncii dumneavoastră”, a afirmat Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere.

Președinta Maia Sandu le-a transmis investitorilor că țara noastră oferă oportunități reale de dezvoltare.

„Reducem birocrația și susținem investițiile prin măsuri reale, inclusiv prin ajutoare de stat pentru companiile care construiesc unități de producție aici. Construim parcuri industriale, unde vă puteți începe activitatea rapid, și deschidem ușa către piața unică europeană, unde puteți produce în Moldova și vinde către 450 de milioane de consumatori sau către Ucraina”, a subliniat Maia Sandu.

Autoritățile spun că interesul mediului de afaceri pentru Republica Moldova este în creștere.

,,Pentru noi toți este foarte important, că ponderea sectorului privat crește. Adică noi deja am câștigat încrederea sectorului privat, este foarte important, nu doar a partenerilor noștri bilaterali, nu numai instituțiilor financiare internaționale dar și a sectorului privat”, a adăugat prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Managerul BERD pentru Republica Moldova și Ucraina a anunțat că țara noastră va beneficia în acest an de numeroase proiecte finanțate de instituția pe care o reprezintă.

,,În acest an planificăm investiții semnificative în Republica Moldova, în valoare de până la 500 de milioane de euro. MUSCA De asemenea, anunțăm un acord de garantare împreună cu Uniunea Europeană și ne exprimăm intenția de a colabora cu Guvernul la dezvoltarea Moldova High-Tech Park”, a relatat Arvid Tuerkner, manager BERD pentru Moldova și Ucraina.

La rândul lor, antreprenori din Germania și Belgia spun că analizează deja proiecte în Republica Moldova, în domenii precum construcțiile, infrastructura și aviația.

„Cred că Republica Moldova poate deveni un hub pentru Europa de Est, având o poziție aproape ideală pentru extinderea afacerilor în regiune. Sper că, odată cu încheierea războiului, vor exista oportunități importante de afaceri cu Ucraina. De asemenea, noi ne concentrăm în mare măsură și pe proiectele de reconstrucție din Ucraina”, a adăugat Denis Steiner, ceo al companiei din Germania.

„Prin intermediul companiilor din Uniunea Europeană, precum a noastră, care reprezintă coloana vertebrală a industriei aviatice și aeronautice, putem veni cu expertiza acumulată în peste 75 de ani de activitate. Această experiență poate fi valorificată în proiecte precum modernizarea aeroportului, care urmează să beneficieze de aproximativ 10 milioane de euro, dar și în dezvoltarea aeroportului Mărculești, pentru care sunt preconizate investiții importante”, a menționat Alex Tolomey, antreprenor din Belgia.

Conferința de Investiții Republica Moldova – Uniunea Europeană a reunit peste 500 de investitori din întreaga Europă.

Articolul Investiții de peste un miliard de euro pentru Moldova. Anunț la Conferința Republica Moldova–UE apare prima dată în INFO1.

Într-o postare pe Facebook, viceprim-ministra petru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a menționat că scrisoarea Președinției cipriote este un semnal important. Gherasimov a mai precizat că în zilele următoare, discuțiile vor continua la nivelul Consiliului UE pentru finalizarea procesului care să permită deschiderea primului cluster.

,,Pentru noi, acest moment înseamnă continuarea muncii începute acasă: reforme, aliniere la standardele europene și pregătirea pentru deschiderea oficială a tuturor clusterelor de negocieri”, a scris Cristina Gherasimov pe internet.

Un semnal pozitiv a venit și de la Budapesta. Premierul Ungariei, Peter Magyar, a confirmat într-un mesaj video publicat pe Facebook deblocarea negocierilor de aderare pentru Ucraina, ceea ce va deschide calea și pentru țara noastră. Acesta a declarat că decizia a fost luată după ce autoritățile de la Kiev au promis să extindă drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei.

 „Pot anunța că am obținut un progres major în negocierile cu partenerii ucraineni în ceea ce privește drepturile lingvistice, educaționale și culturale ale compatrioților noștri maghiari din Transcarpatia. Dacă acest lucru se va realiza, Guvernul maghiar își va da acordul pentru deschiderea primului grup de capitole de negociere privind aderarea la Uniunea Europeană”, a subliniat Peter Magyar, prim-ministrul Ungariei.

Potrivit publicațiilor occidentale, deschiderea formală a negocierilor pe capitole va avea loc la o conferință interguvernamentală care s-ar putea desfășura la Luxemburg în perioada pe 15 sau 16 iunie. Ulterior, pe 18 iunie, la Bruxelles va avea loc summitul Consiliului European, care ar putea confirma deschiderea negocierilor. Potrivit raportului UE, Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite să deschidă negocierile pe primul grup de capitole de mai bine de jumătate de an, după finalizarea procesului de screening al legislației. Negocierile propriu-zise nu au mai
început din cauza opoziției fostului premier pro-rus al Ungariei Victor Orban.

Articolul Chișinăul începe pregătirile pentru deschiderea negocierilor pe capitole de aderare la UE: ,,Continuarea muncii” apare prima dată în INFO1.

,,Cel mai probabil, negocierile vor începe cu primul cluster, cel privind drepturile fundamentale. Vom vedea cum vor evolua acestea. Problema nu este atât deschiderea negocierilor, mai ales că, din punct de vedere tehnic, ele au început deja, ci modul în care vor fi închise cât mai rapid, astfel încât să ajungem la obiectivul stabilit pentru anul 2030”, a adăugat Andrei Curăraru, expert al Comunității Watchdog.md.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici Europene, Daniel Vodă, a menționat că deschiderea oficială a negocierilor de aderare încă din luna iunie reprezintă un semnal pozitiv din partea Uniunii Europene în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

,,Mi se pare o veste bună faptul că Republica Moldova va putea să deschidă procesul oficial de negocieri la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie. Este foarte important să existe acest pas politic din partea statelor membre ale Uniunii Europene, care să demonstreze încă odată că mai multe țări în Uniunea Europeană înseamnă o Uniune mai puternică și mai multe oportunități pentru statele care pot adera”, a adăugat Daniel Vodă, expert politic.

Informația privind posibila deschidere a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe 18 iunie a fost publicată de Euractiv, care citează un înalt oficial al Comisiei Europene. Ulterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că Comisia Europeană va propune, pe 16 iunie, deschiderea primului grup de capitole de negociere privind aderarea Moldovei la UE.

Articolul Moldova se apropie de deschiderea negocierilor de aderare la UE: experții vorbesc despre miza anului 2030 apare prima dată în INFO1.

Într-o postare pe Facebook, ambasadorul României la ONU, a scris că România a solicitat intervenția Consiliului de Securitate al ONU chiar imediat ce drona rusească s-a prăbușit la Galați. Solicitarea a fost făcută în baza articolelor 34 şi 35 din Carta Naţiunilor Unite, care reglementează rolul Consiliului în situaţii care pun în pericol menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. Între timp, luni, Consulul rus la Constanța Andrei Cosilin a părăsit România, după ce Ministerul Afacerilor Externe de la București l-a declarat persona non grata, a închis Consulatul de la Constanța și i-a cerut acestuia să părăsească țara în termen de 72 de ore. Într-un interviu audio pentru BBC, Nicușor Dan a declarat că dacă astfel de incidente se vor mai produce, ar putea fi expulzat Ambasadorul rus de la București.

 „Aceasta este o măsură de avertizare adresată părții ruse și sper că se vor opri. Dacă nu, există și alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor. De exemplu, expulzarea ambasadorului. Există o ierarhie a măsurilor diplomatice care pot fi luate”, a afirmat președintele României, Nicușor Dan.

Duminică, președintele român a scris într-o postare pe Facebook că nu mai există niciun dubiu că drona care a căzut peste un bloc de locuințe din Galați este de proveniență rusească. Afirmația a fost făcută după ce specialiștii români au analizat fragmentele de dronă și au prezent raportul tehnic. Liderul de la Cotroceni a spus că ancheta a stabilit originea dronei pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice.

„Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАНЬ-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă”, a afirmat președintele român.

Amintim că, în noaptea de 29 mai, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din orașul Galați. În urma impactulul, la etajul 10 a izbucnit un incendiu, iar două persoane au fost rănite și transportate la spital cu arsuri ușoare. Ministerul Apărării de la București a anunțat că aparatul a survolat spațiul aerian românesc timp de patru minute, un interval considerat prea scurt pentru a fi doborât în siguranță deasupra unei zone populate. Nicușor Dan a admis că drona rusească ar fi fost deviată de apărarea antiaeriană a Ucrainei.

Articolul Bucureștiul cere intervenția Consiliului de Securitate al ONU după ce o dronă rusească s-a prăbușit la Galați apare prima dată în INFO1.

Potrivit Euractiv, Comisia Europeană urmează să propună, pe 16 iunie, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, la care participă miniștrii de externe ai statelor membre, includerea pe agenda Consiliului European a subiectului privind deschiderea negocierilor de aderare. Reuniunea liderilor europeni va avea loc două zile mai târziu.

Pentru adoptarea deciziei este necesar votul unanim al tuturor celor 27 de state membre. Comisia Europeană a constatat încă din toamna anului trecut că Republica Moldova și Ucraina sunt pregătite pentru deschiderea negocierilor și a cerut în repetate rânduri Consiliului să aprobe acest pas.

Până în prezent, negocierile nu au fost deschise din cauza opoziției fostului premier pro-rus al Ungaria, Viktor Orbán, față de Ucraina. Întrucât Kievul și Chișinăul sunt tratate la pachet de către Uniunea Europeană, blocajul impus Ucrainei a afectat automat și Republica Moldova.

Actuala reuniune a Consiliului European are loc însă într-un context politic diferit. La începutul lunii, în Ungaria a fost instalat un nou guvern, condus de premierul Péter Magyar [Mogher n.r]. Noua conducere de la Budapesta este considerată mai apropiată de politica externă a Uniunii Europene și ar putea să nu blocheze deschiderea negocierilor.

Potrivit Euractiv, Péter Magyar urmează să efectueze o vizită la Bruxelles în această săptămână și ar putea solicita, în schimbul susținerii negocierilor, deblocarea fondurilor europene destinate Ungariei.

Articolul UE are un calendar pentru deschiderea negocierilor de aderare. Consiliul European ar putea lua decizia pe 18 iunie apare prima dată în INFO1.

„Moldova este cu siguranță pregătită de mai multă vreme pentru deschiderea negocierilor pe toate capitolele. Sperăm că în câteva săptămâni vom vedea o decizie formală. Cunoaștem că există discuții cu noul șef al Guvernului Ungariei și sperăm că va fi găsită o soluție, astfel încât negocierile pe toate capitolele să fie deschise în curând”, a declarat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Maia Sandu a comentat și propunerea recentă a cancelarului german Friedrich Merz de a acorda Ucrainei un statut de membru asociat al UE. Acest lucru îi va permite țării vecine să devină membră UE, dar fără drepturi depline. Întrebată dacă Moldova și-ar dori un astfel de statut, Maia Sandu a declarat că nu este împotrivă, atât timp cât acesta nu blochează aderarea la UE.

„Suntem pregătiți să discutăm aceste subiecte, dar obiectivul final rămâne aderarea deplină. Speranța noastră este ca această propunere să nu întârzie procesul și să nu înlocuiască ideea de aderare completă. Dar, din câte am înțeles, [propunerea cancelarului Merz n.r] nu înlocuiește conceptul de aderare deplină”, a mai spus Maia Sandu.

La aceeași conferință a participat și Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Ea a îndemnat cele 27 de state să accelereze procesului de aderare la UE atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.

„Ar putea Europa să includă până în 2030 Moldova și Ucraina ? -Vom milita pentru acest lucru. În doar câteva zile de la invazia rusă în Ucraina, o mare majoritate a Parlamentului European, a votat o declarație. Țin să menționez că puține lucruri în Parlamentul European sun adoptate cu atâtea voturi. Am declarat atunci că Ucraina și Moldova trebuie să fie membre ale UE”,  a apus președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Ucraina și Republica Moldova au depus cererea de aderare la UE în 2022, la scurt timp după ce Putin a declanșat războiul împotriva Kievului.

Articolul Sandu: Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea fi deschise în câteva săptămâni apare prima dată în INFO1.