Incidentul s-a produs în noaptea de 28 spre 29 mai, în timpul unui nou atac lansat de Federația Rusă asupra unor obiective din Ucraina aflate în apropierea frontierei cu România. Potrivit Ministerului Apărării de la București, una dintre drone a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc cu zece etaje din Galați. Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu la un apartament de la etajul 10.

Înainte de producerea incidentului, autoritățile au emis mesaje RO-Alert pentru județele Galați, Brăila și Tulcea. De asemenea, două avioane F-16 au decolat de la baza aeriană Fetești pentru monitorizarea situației.

Potrivit autorităților, două persoane au fost transportate la spital cu răni ușoare, iar alte două au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au suferit atacuri de panică. Aproximativ 70 de locatari au fost evacuați temporar din clădire.

Specialiștii Serviciului Român de Informații au stabilit că întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat în urma impactului. În zonă au intervenit echipe ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării și SRI, care continuă cercetările.

Autoritățile române au restricționat traficul în zona afectată, iar verificările privind cauzele și circumstanțele exacte ale incidentului sunt în desfășurare.

Articolul Alertă de securitate în România. O dronă s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați apare prima dată în INFO1.

Principele Radu a aterizat la Aeroportul Internațional Chișinău, pe 18 mai. Acesta a fost întâmpinat de ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu. Programul vizitei a debutat cu o întrevedere cu șeful legislativului moldovenesc, Igor Grosu. Discuțiile s-au axat pe modalitățile de susținere, în Republica Moldova, în România și în capitalele europene, a parcursului european al țării, în domenii precum dezvoltarea economică, educația, cultura, știința, mediul înconjurător și consolidarea cooperării instituționale. Într-un mesaj pe Facebook, Igor Grosu i-a mulțumit Principelui român pentru sprijinul acordat.

„Am avut o discuție bună și prietenoasă cu Alteța Sa Regală Principele Radu. L-am felicitat pentru evenimentul frumos, organizat împreună cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, dedicat a 160 de ani de la fondarea Casei Regale și a Statului Român modern”, a declarat Igor Grosu.

Principele Radu s-a întâlnit și cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, Alteța Sa Regală a anunțat intenția de a institui o bursă de studii regală pentru doi tineri studenți de la Universitatea din Comrat, UTA Găgăuzia. Marți, Principele Radu a vizitat la Chișinău Colegiul Militar „Alexandru cel Bun” și Brigada de Infanterie Motorizată „Ștefan cel Mare”. Este a 24-a vizită a Familiei Regale în Republica Moldova din ultimele două decenii.

Articolul Principele Radu al României, vizită la Chișinău: întrevederi cu mai mulți oficiali, inclusiv președintele Parlamentului apare prima dată în INFO1.

Într-un mesaj postat pe Facebook, Igor Grosu subliniază că Republica Moldova și România sunt legate printr-o relație specială, dar și printr-un parteneriat puternic, construit pe încredere, respect reciproc și obiective comune.

”Moldova și România au nevoie una de cealaltă într-o Europă în care securitatea, stabilitatea și dezvoltarea nu mai pot fi privite separat. O Moldovă puternică, democratică și europeană înseamnă și o regiune mai stabilă și o Europă mai unită”, a scris Grosu după întrevederea cu președintele Nicușor Dan.

La București, președintele Parlamentului de la Chișinău a mai discutat cu președintele senatului României, Mircea Abrudean. Oficialul român a dat asigurări că România rămâne alături de Republica Moldova, așa cum a fost de fiecare dată. Tot marți, Igor Grosu a participat în capitala română la Forumul de Securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor. În cadrul discuțiilor el a subliniat că aderarea Moldovei la UE este o investiție în securitatea blocului comunitar. Grosu s-a declarat optimist că negocierile de aderare pe capitole vor fi deschise în luna iunie.

”Am să rămân optimist, pentru că altfel nu se validează laudele cu deciziile. Dar, evident că noi o să ne continuăm parcursul nostru european. Pentru că așa considerăm noi, așa credem noi. Cetățenii Republicii Moldova au demonstrat de nenumărate ori că sunt europeni”, Igor Grosu, președintele Parlamentului.

Forumul regional de securitate se desfășoară în perioada 12–13 mai 2026 și se află la cea de-a zecea ediție.

Articolul Întrevedere la Cotroceni: sprijinul României pentru Moldova, discutat de Grosu și Nicușor Dan apare prima dată în INFO1.

Articolul Guvernul României a căzut: premierul Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură apare prima dată în INFO1.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu potrivit ar fi formarea unui grup de experți de la București și de la Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state”, se arată în declarația comună a scriitorilor.

Recent, într-un interviu acordat publicației franceze Le Monde, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că poziția Bucureștiului rămâne neschimbată față de votul unanim al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită, în orice moment, pentru reunificare.

Articolul Scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului cer un plan clar pentru unirea Republicii Moldova cu România apare prima dată în INFO1.

Diana Șoșoacă este anchetată de către Parchetul General pentru 11 infracțiuni. Printre acestea se numără: promovarea simbolurilor legionare, promovarea în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și crime de război. Totodată, ea este cercetată pentru promovarea ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. După votul parlamentarilor de a-i retrage imunitatea, Diana Șoșoacă a declarat că ar putea fi reţinută de autoritățile române la revenirea în țară, direct de la aeroport.

„Să știți că ăștia, în general, ridică toate imunitățile, cu excepția celor care chiar fac crime. O avem pe un asilas care l-a omorât pe unul aproape în bătaie. L-a lăsat. O, doamna Ursula. Ia uite, bă, cine-i la ridicarea imunității mele. Ursula!”, a spus Șoșoacă din Parlamentul European.

Diana Șoșoacă a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024, fiind aleasă inițial pe listele AUR. Ulterior ea a devenit neafiliată, după care a fondat partidul SOS România. În 2024, ea a fost aleasă europarlamentar. Ea a promovat în repetate rânduri idei suveraniste, s-a pronunțat împotriva susținerii Ucrainei și este acuzată de poziții convenabile Rusiei.

Articolul Una dintre cele mai controversate apariții din Parlamentul European, Diana Șoșoacă, a rămas fără imunitate apare prima dată în INFO1.

După depunerea demisiilor, PSD a emis un comunicat de presă în care precizează că din acest moment „premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României”. PSD mai transmite că „este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat”. După demisii, portofoliile miniștrilor vor fi temporar preluate de candidați de la PNL, USR ori UDMR. Într-o conferință de presă, premierul Ilie Bolojan, a anunțat numele tuturor celor care vor prelua interimatul. Însuși Bolojan va prelua portofoliul de ministru al Energiei.

 „Așa cum știți, miniștrii demisionari pot fi înlocuiți de către miniștrii care sunt în cabinet. Propunerile pe care le-am făcut urmăresc ca cei care sunt propuși să aibă o experiență în așa fel încât imediat să poată prelua activitatea fără sincope”, a spus Bolojan.

Potrivit Euronews, premierul Ilie Bolojan are la dispoziție cel mult 5 zile pentru a trimite aceste demisii la Palatul Cotroceni, după care președintele Nicușor Dan trebuie să ia act de ele în cel mult 15 zile. Un Guvern cu miniștri interimari este posibil, însă, doar dacă Ilie Bolojan nu va fi demis printr-o moțiune de cenzură. Partidul Social Democrat, care are cel mai mare număr de deputați în Parlament, nu a exclus că ar putea recurge la o astfel de măsură.

Președintele României, Nicușor Dan, care a desfășurat miercuri consultări cu partidele la Palatul Cotroceni, a îndemnat la calm.

„Întrebarea este cum procedăm în continuare. Și în orice formulă politică, majoritară, vom avea nevoie de dialog între forțele politice pro-occidentale”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit legislației din România, pentru a putea demite premierul prin moțiune de cenzură, este nevoie de 230 de voturi. PSD are 128 de deputați în Parlament. Dacă partidul ar hotărî să facă alianță cu AUR, partidul numărul doi, care a declarat că ar vota pentru o moțiune, ar mai avea nevoie de doar 12 voturi. Coaliția de guvernare minoritară care s-ar putea forma din PNL, USR, UDMR și minorități are împreună 182 de locuri în Parlament. Mai rămân partidele POT, SOS, PACE și deputații neafiliați, care împreună adună 63 de deputați și cu care PSD ar putea negocia numărul voturilor necesare pentru demiterea lui Bolojan

Articolul Miniștrii PSD demisionează din Guvernul României. Bolojan anunță interimari apare prima dată în INFO1.

Potrivit surselor Euronews, președintele Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor PSD și PNL, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, că își dorește o soluție rapidă pentru detensionarea crizei politice și menținerea actualei coaliții de guvernare, cu respectarea protocolului care prevede un premier liberal. Potrivit acelorași surse, PSD și PNL au insistat în timpul discuțiilor pe propriile poziții. La Cotroceni președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reiterat că nu susține formarea unui guvern minoritar, dar ar accepta o coaliție pro-europeană în condițiile în care premierul Ilie Bolojan demisionează.

„Totodată, dacă nu se ajunge la o armonizare a punctelor de vedere, evident PSD-ul poate să treacă în opoziție. Noi, de asemenea, ne susținând un guvern minoritar sau făcând o altă majoritate decât cele pe care le-am anunțat”, a spus Sorin Grindeanu.

După o discuție cu grupul parlamentar UDMR, care face parte din coaliție, Ilie Boljan a declarat că, în cazul în care miniștrii PSD se retrag, aceștia vor fi înlocuiți.

Am discutat această situați ipotetică în care miniștrii PSD s-ar retrage și am convenit ca în această situație să înlocuim cât se poate de repede posturile vacante cu titularii portofoliilor care rămân în așa fel încât proiectele care sunt în derulare să poată fi promovate și derulate în continuare”, a declarat Ilie Bolojan.

După consultările de la Cotroceni, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că există varianta formării unui Guvern minoritar cu PNL și USR plus grupul minorităților naționale, susținut de parlamentari în mod individual. Tensiunile dintre partide vin după ce Partidul Social Democrat a retras susținerea politică pentru premierul Ilie Bolojan, în urma unui vot în care 97% dintre membrii formațiunii s-au pronunțat în acest sens. Decizia vine pe fondul nemulțumirilor PSD față de măsurile de austeritate luate de Guvernul condus de Bolojan pentru redresarea economiei și alinierea la cerințele Uniunii Europene.

Articolul Criză politică în România: PSD se retrage de la guvernare în timp ce premierul Bolojan anunță un guvern minoritar apare prima dată în INFO1.

”Beneficiile sunt evidente. Această decizie ne va permite să continuăm lucrările de construcție a podului de peste Prut și a drumului național R1, care va facilita accesul spre un nou punct de trecere a frontierei de stat. Astfel, Guvernul întreprinde alți pași necesari pentru construcția primului pod-autostradă, care va fi cea mai modernă și cea mai rapidă cale de acces către România și Uniunea Europeană”, Gheorghe Hajder, ministrul Mediului.

Șefa statului, Maia Sandu, a vizitat recent șantierul. Ea fost însoțită de reprezentanții instituțiilor implicate în proiect, inclusiv de conducerea Administrației Naționale a Drumurilor. Responsabilii au dat asigurări că lucrurile avansează conform graficului stabilit, iar echipele lucrează intens pentru a finaliza proiectul în luna iulie a acestui an.

Într-un mesaj postat recent pe pagina Ambasadei României în Republica Moldova se menționează că în timp ce unii distrug baraje și lovesc infrastructura energetică, România construiește poduri.

”Într-un context regional marcat de instabilitate, în care infrastructuri esențiale sunt afectate, iar presiunea se resimte direct asupra oamenilor, devine tot mai clar cine alege distrugerea și cine investește în viitor. Iar podul Ungheni, aflat în construcție, este un exemplu clar. Este un proiect care nu doar leagă două maluri de Prut, ci creează oportunități, susține dezvoltarea și apropie comunități.”, se precizează în comunicatul misiunii diplomatice.

Noul pod de la Ungheni va interconecta infrastructurile rutiere din Republica Moldova și România. Acesta va avea patru benzi de circulație și va face parte din Autostrada Unirii A8, Iași–Târgu Mureș, inclusă în rețeaua trans-europeană de transport, precum și din segmentul de autostradă care va lega Ungheni de Chișinău. Podul va facilita accesul din Republica Moldova către rețeaua de autostrăzi a Uniunii Europene. Proiectul, estimat la peste 30 de milioane de euro, va fi finanțat în mare parte din fonduri europene. Autoritățile estimează că noul punct de trecere va reduce semnificativ timpul de așteptare la frontieră și va stimula activitățile economice în zona de vest a Republicii Moldova.

Articolul Lucrările la „Podul Unirii” avansează: Guvernul deblochează proiectul prin cedarea unui teren apare prima dată în INFO1.

În ultimii doi ani, peste 100.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au rămas fără buletine românești. Situația a apărut după ce autoritățile de la București au aplicat prevederile unei legi adoptate în 2023. Documentul a schimbat regulile privind domiciliul, pe fondul creșterii solicitărilor din partea cetățenilor străini, inclusiv ruși. Noua lege limitează la 10 numărul persoanelor neînrudite înregistrate la aceeași adresă, pentru a combate adresele fictive. Ancheta arată că măsura a afectat cetățeni din Republica Moldova care și-au făcut buletine românești cu adresă de domiciliu la prieteni sau rude. Mulți și-au pierdut actele, deși acestea au fost emise legal, iar unele au fost reținute fără explicații.

Articolul Moldovenii cu buletine românești anulate vor primi acte noi, în format electronic, cu domiciliul în Republica Moldova apare prima dată în INFO1.