„În momentul de față ne-a reușit să împingem frontul cu 12 km mai departe de noi. S-au retras adânc în teritoriile ocupate. Iată rezultatele acestui război. Adică pentru ce au luptat? Pentru teritoriul pe care l-au obținut în primele zile ale războiului din 2022. Asta e tot ce le-a mai rămas. Nu au cucerit nimic în luptă.”, a declarat Oleg Buriak, șeful administrației prezidențial regionale din Zaporojie.

Potrivit lui Oleg Buriak, deși artileriile și tancurile încă mai sunt utilizate pe front, avantajul adevărat îl creează dronele, care sunt tot mai tehnologic avansate și pe Ucraina le produce în număr tot mai mare. Acestea sunt utilizate de la distanță pentru a distruge rutele de aprovizionare a armatei ruse.

„Nu trebuie să privim războiul doar ca pe o confruntare între doi soldați care se împușcă reciproc din tranșee, sau așa cum vedem la televizor. Nu, 80% din orice armată reprezintă logistica, iar doar 20% constă în confruntarea directă dintre doi adversari.”, a mai spus Oleg Buriak, șeful administrației prezidențial regionale din Zaporojie.

În ce privește încercările armatei ucrainene de a izola peninsula ocupată Crimeea, oficialul a declarat că măsura ar ajuta la recuperarea mai rapidă a regiunii Zaporojie, pe care armata rusă râvnește de patru ani să o cucerească.

 „Acolo se află o foarte mare parte a forțelor Federației Ruse. Din punct de vedere logistic, acestea își primesc rezervele de muniție și combustibil prin două coridoare. Este vorba de un coridor terestru – direcția Rostov – și de un alt coridor – direcția Crimeea. Prin urmare, dacă blocăm Chongar și podurile, către noi nu mai vine nimic din Crimeea. Nu mai pot livra nimic către subunitățile lor, care se află aici, la granița regiunii Zaporojie.”, a mai declarat acesta.

Regiunea Zaporojie este una dintre cele patru regiuni asupra cărora Rusia revendică controlul total în cadrul negocierilor de pace. Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a declarat că armata sa controlează aproximativ 80% din teritoriul regiunii Zaporojie. Autoritățile de la Kiev au respins însă aceste afirmații.

Articolul Ucraina revendică noi succese în Zaporojie după atacurile asupra logisticii ruse apare prima dată în INFO1.

”Nu mai are absolut niciun sens ca acest simulacru să mai continue, în condițiile în care CSP-ul nu dă doi bani pe rapoartele comisiei de vetting”, a scris. jurnalistul.

Alexandru Cozer a mai scris că deciziile comisiei vetting în cazul lui Vasile Plevan nuu produc efecte reale, dacă sunt ulterior respinse de Consiliul Superior al Procurorilor. În context, Cozer a aminitit și de cazul recent al altui procuror, AndreI Balan. Acuzatorul a picat de două ori evaluarea integrității etice și financiare, dar a reușit să rămână în sistem, după ce a fost promovat prin votul majorității membrilor CSP.

„În aceste condiții nu mai văd rostul continuării acestei proceduri de evaluare, mai ales că până acum practic toate rapoartele negative, foarte puține și alea, au fost respinse de CSP”, a mai scris Cozer.

Potrivit Consiliului Superior al Procurorilor, în cadrul ședinței de joi a consiliului au fost analizate probe suplimentare, care au demonstrat că procurorul Vasile Plevan nu a comis abateri. Deocamdată, conducerea țării nu a comentat solicitarea jurnalistului.

Prima evaluare vetting a lui Vasile Plevan a avut loc în ianuarie 2026, însă acesta nu a promovat-o. Atunci, Consiliul Superior al Procurorilor a respins raportul comisiei de evaluare externă și a dispus reluarea procedurii. În aprilie, Plevan a picat din nou evaluarea. CSP nu a luat o decizie finală în acel moment și a dispus audierea a două persoane în dosar: avocata Violeta Andriuța și procurorul Igor Eșanu. Cei doi au fost audiați joi, în ședință cu ușile închise. La final, cu 6 voturi pentru și 4 împotrivă, Consiliul Superior al Procurorilor a respins raportul comisiei de evaluare și a decis ca Vasile Plevan să rămână în funcția de procuror.

Articolul Scandal după cazul procurorului Vasile Plevan: Jurnalistul Alexandru Cozer cere încetarea procedurii de vetting apare prima dată în INFO1.

”Responsabilii de organizarea procesului electoral va trebui să treacă verificările așa cum trec toți funcționari electorali. Nu există excepții pentru cineva. De la sud, de la Nord, de la Vest, de la Est. Transparența de finanțare a procesului electoral, la fel aceeași regulă, acuratețea listelor electorale, la fel aceeași regulă. În rest sunt particularități pe care noi le înțelegem, le acceptăm cenzul de vârstă, sistemul uninominal, în rest regulele sunt comune pentru toată țara.”, a spus Igor Grosu, președintele Parlamentulului.

De cealaltă parte, deputatul socialist Ilia Uzun, care este și prim-vicepreședinte al Comitetului Executiv al Găgăuziei, susține că documentul elaborat împreună cu autoritățile de la Chișinău nu corespunde cerințelor celor din autonomie.

”Noi solicităm ca atribuțiile care au fost atribuite Autonomiei Găgăuze în 1994 să fie păstrate și respectate. Găgăuzia are dreptul să își organizeze propriile alegeri, inclusiv prin propriul său organ electoral.”, a spus Ilia Uzun, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv din Găgăuzia.

Unii experți afirmă că documentul negociat reprezintă deja un compromis din partea Chișinăului și că soluționarea blocajului ar putea veni doar din partea Curții Constituționale.

”Ne așteptăm ca Curtea Constituțională să fie cea care să vină cu un răspuns la solicitatea Ministerului Justiției și în felul acesta să deblocheze situația. Cei din găgăuzia insistă pe faptul că toate modificările care au loc la nivel național trebuie să țină cont de statutul special al UTA Găgăuzie. Pe când logica este că legile locale trebuie să fie racordate la legile naționale. Ea este o autonomie din cadrul Republicii Moldova. Disputa nu este legată de aceste consultări juridice, dar mai degrabă sunt indicații de la Kremlin ca alegerile să fie întinse cît mai mult timp pentru că Moscova are confruntare cu Chișinăul.”, a spus Ștefan Bejan, expert Watchdog.

La sfârșitul lunii trecute, Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, a fost în vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu reprezentanți ai conducerii locale. Mandatul Adunării Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie anul trecut, iar la începutul lunii aprilie Curtea de Apel Sud a suspendat deciziile privind data alegerilor, procedura de desfășurare a acestora și componența organului electoral al autonomiei.

Articolul Igor Grosu: Alegerile din Găgăuzia trebuie organizate conform legislației Republicii Moldova apare prima dată în INFO1.

Într-o postare pe Facebook, Renato Usatîi a anunțat că nu mai participă la ședințele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, în semn de protest față de refuzul majorității parlamentare de a permite opoziției să conducă comisiile de anchetă pe care aceasta le propune.  Declarația vizează, în principal, comisia de anchetă propusă pentru investigarea valului de escrocherii.

„Eu voi părăsi și comisia Securitatea națională, deoarece dreptul de a conduce această comisie trebuie să-i aparți celor care o inițiază. Că dacă o inițiază opoziție este logic că opoziție să o conducă, și nu contează care partid, altfel despre ce investigații putem vorbi”, a spus Usatîi.

Președintele Comisiei pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat că obiectivul comisiei este obținerea unor rezultate concrete. El a precizat că, după audierile programate privind schema de escrocherii, instituțiile vor prezenta propuneri de modificare a legislației.

„Eu am vrut că această comisie să aibă un rezultat, nu circ. Iar mâine când va avea loc, propriu zis, audierile, eu am solicitat instituțiilor să vină și cu propunerile modificări legislative care în urma acestei ședinței să putem avea deja un draft de proiect de lege pe care să-l mai registrăm și să-l votăm repede în Parlament”, a declarat președintele Comisiei pentru securitate națională, Lilian Carp.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a arătat nedumerit de comportamentul lui Renato Usatîi și a subliniat că regulamentul îl obligă să activeze în cadrul unei alte comisii parlamentare.

”Noi tot nu am înțeles ce-s cu gesturile acestea. El trebuie să meargă într-o altă comisie. Nu poți să fi deputat și să stai și să fii singur. Iaca strică aranjamentele și în alte comisii.”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Parlamentul urmează să adopte o hotărâre prin care va lua act de retragerea deputatului din această comisie.

Articolul Scandal în Parlament: Renato Usatîi își dă demisia din funcția de vicepreședinte al Comisiei securitate apare prima dată în INFO1.

Liliana Guțan a fost numită ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda în 2022, iar în 2025 a fost rechemată din funcție, când Mihai Popșoi deținea funcția de ministru de Externe. Anul trecut a fost trimisă în judecată pentru abuz de putere și abuz de serviciu. Ea a fost acuzată că ar fi folosit în interes personal aproape 276.000 de lei din bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru bunuri și deplasări. Guțan a respins atunci acuzațiile și a calificat dosarul drept unul politic. MAE nu a comentat cazul și a făcut trimitere la independența justiției.

În apărarea lui Guțan, Markus Wiechel a spus că aceasta și-a îndeplinit atribuțiile de ambasadoare într-un mod excelent. Deputatul suedez a spus despre Guțan că, prin activitatea sa, a reușit să schimbe percepția Suediei asupra Moldovei. De asemenea, Wiechel susține că Guțan a contribuit și la formarea celui mai mare grup de prietenie Suedia–Republica Moldova din Riksdag, cu 25 de deputați din șase partide.

 „Ambasadoarea Republicii Moldova în Suedia de la acea vreme, Liliana Guțan a fost o persoană extraordinară, care a promovat Republica Moldova în numeroase moduri și datorită ei Moldova a devenit mult mai cunoscută, nu doar pentru mine, ci și pentru mulți politicieni suedezi. În primul rând, am fost șocat de faptul că o ambasadoare care își îndeplinea sarcinile într-un mod excepțional a fost nevoită să plece, deoarece, în mod normal, atunci când un ambasador este rechemat, trebuie să existe o problemă. În acest caz nu a existat nicio problemă”, a spus deputatul suedez Markus Wiechel.

Demiterea Lilianei Guțan din funcția de ambasador nu este un caz izolat. La câteva luni după rechemarea acesteia, o măsură similară a vizat-o și pe Ana Taban, fostă ambasadoare în India. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat atunci că decizia a fost luată în contextul unui dosar ce vizează înstrăinarea ilegală a averii statului și delapidarea unor fonduri din conturile ambasadei, fapte care ar fi avut loc în perioada în care aceasta conducea misiunea diplomatică. Ana Taban a respins acuzațiile și l-a acționat în judecată pe ministru pentru declarațiile făcute. Procuratura Anticorupție a confirmat deschiderea unei cauze penale în urma unei sesizări depuse de Ministerul Afacerilor Externe în iulie anul trecut, însă a precizat că Taban nu are niciun statut în cadrul anchetei.

Markus Wiechel afirmă că aceste cazuri sunt îngrijorătoare și ridică semne de întrebare cu privire la modul în care funcționează instituțiile statului din Republica Moldova, în special în ceea ce privește respectarea statului de drept și a principiului egalității de gen. Din acest motiv, Markus Wiechel, care până de curând a deținut funcția de vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a elaborat un articol critic de opinie despre situația femeilor diplomat din Moldova. El a prezentat situația în plenul Adunării Parlamentare, în fața delegațiilor din peste 40 de țări.

„Când am început să investighez această problemă m-am gândit că trebuie de făcut ceva cu asta. Și ceea ce este, de asemenea, foarte important pentru majoritatea suedezilor este promovarea egalității de gen. Iar în acest caz, am observat o tendință care, știi, nu era doar o excepție, ci am întâlnit câteva cazuri [de ambasadori rechemați n.r]”, a spus deputatul suedez  Markus Wiechel,

Markus Wiechel afirmă că discriminarea femeilor ar putea pune în pericol programele de finanțare ale Suediei care sunt destinate promovării egalității de gen. De exemplu, doar pentru acest scop, și doar în 2023, Suedia a oferit Moldovei 9 milioane de euro.

Un alt caz de acest fel vizează și fosta ambasadoare în Irlanda, Jana Costachi. Ea a demisionat din funcție în mai anul curent, după ce a deținut un mandat de doar un an. Decizia a survenit la o lună după scandalul de la o întâlnire a președintei Maia Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul întrunirii, o cetățeană din diaspora a preluat microfonul și a acuzat instituțiile statului că au eșuat în investigarea cazului Ludmilei Vartic. Potrivit imaginilor publicate online, mai multe persoane din sală au cerut să îi fie luat microfonul, lucru care s-a întâmplat ulterior. După incident, organizatorii întâlnirii au fost acuzați de cenzură. Fosta ambasadoare în India, Ana Taban, a declarat că și Jana Costachi ar un dosar penal fabricat. La baza lui ar fi aceleași acuzații de ordin administrativ, precum în cazul său și al Lilianei Guțan. Am solicitat o confirmare de la Procuratura Anticorupție, dar deocamdată nu am primit un răspuns. Jana Costachi insistă că și-a dat de bună voie demisia.

Articolul Deputatul suedez Markus Wiechel: ”Ambasadoarea Liliana Guțan a fost rechemată pe nedrept din funcție” apare prima dată în INFO1.

Cătălin Murzac: Domnule Wiechel, bun venit la Chișinău!

Markus Wiechel: Mulțumesc pentru invitație.

Cătălin Murzac: Știu că sunteți una dintre puținele voci din Parlamentul Suediei, din politica suedeză, care acordă atât de multă atenție Republicii Moldova. Întrebarea mea este: cum a început acest interes al dumneavoastră pentru Republica Moldova și ce v-a convins că țara noastră merită o atenție deosebită?

Markus Wiechel: În primul rând, sunt deputat de aproape 14 ani și m-am ocupat în principal de relații externe și afaceri internaționale. La început, Republica Moldova era o țară despre care nu știam foarte multe. Ulterior, am ajuns să o cunosc pe ambasadoarea Republicii Moldova în Suedia de la acea vreme, Liliana Guțan. A fost o persoană extraordinară, care a promovat Republica Moldova în numeroase moduri, iar datorită ei, Moldova a devenit mult mai cunoscută, nu doar pentru mine, dar și pentru mulți politicieni suedezi. Ea a prezentat în Parlament inițiativa „De la ajutor la comerț” și a reușit să aducă Republica Moldova în atenția noastră.

Cătălin Murzac: Ați fost unul dintre fondatorii celui mai mare grup de prietenie Republica Moldova–Suedia din istoria acestei țări. Ce i-a convins pe 25 de deputați din șase partide diferite că Republica Moldova merită această atenție deosebită?

Markus Wiechel: Ei bine, cred că este datorită ei, de fapt, ambasadoarei, pentru că ea a discutat cu noi, deputații, despre acest lucru și, datorită ei, am văzut un potențial mare. Pentru mine a fost esențial să punem în funcțiune acest grup de prietenie și, ei bine, cred că acesta este răspunsul simplu. Am văzut mult potențial și încă văd mult potențial.

Cătălin Murzac: Dacă ar fi să descrieți cum este văzută, la ora actuală, Republica Moldova în Suedia, care sunt primele trei lucruri care vin în mintea unui politician și a unui investitor suedez?

Markus Wiechel: În primul rând, cred că mulți suedezi privesc Republica Moldova ca pe o țară care a primit refugiați ucraineni și ca pe un stat care se dezvoltă rapid. Consider că există numeroase oportunități de investiții aici. În timpul șederii mele, am reușit să vizitez o întreprindere de succes din industria siderurgică și sunt foarte optimist în ceea ce privește potențialul de a atrage investiții din alte țări, dar și de a dezvolta rute comerciale, în special către Europa, și poate chiar de a contribui, în viitor, la reconstrucția Ucrainei.

Cătălin Murzac: În ultimii ani, se pare că percepția suedezilor asupra Republicii Moldova s-a schimbat semnificativ. Care sunt, în opinia dumneavoastră, actorii, poate factorii, care au contribuit la acest lucru?

Markus Wiechel: În Suedia, trebuie să spun că Liliana Guțan este cea care a făcut, de fapt, cea mai mare parte a acestui lucru, pentru că a fost foarte activă în calitate de ambasador. În activitatea mea în domeniul relațiilor externe întâlnesc frecvent ambasadori, însă ea a fost, trebuie să recunosc, extraordinară. Și cred că acesta este principalul motiv pentru care politicienii suedezi au ajuns să privească Republica Moldova într-un mod nou. La nivelul societății, desigur, este uneori dificil să aduci țări mai mici în atenția publică și să-i faci pe oameni să citească despre ele. Dar parcursul ales de Republica Moldova, de apropiere de Uniunea Europeană, este unul foarte pozitiv și contribuie la o apreciere mai mare a țării în Suedia.

Cătălin Murzac: Ați susținut că ajutorul extern pentru o țară trebuie să producă rezultate măsurabile. În acest sens, să luăm ca exemplu Suedia, care a investit în ultimii 30 de ani milioane și milioane de euro. Din acest punct de vedere, este, la ora actuală, Republica Moldova un exemplu de succes pentru contribuabilul suedez, după aceste trei decenii de sprijin?

Markus Wiechel: Da, cu siguranță. Asta vedem chiar acum și asta am avut și eu privilegiul să observ când am vizitat acea întreprindere. Trecerea de la un beneficiar de asistență la un posibil partener comercial ar trebui să fie obiectivul oricărei țări care primește ajutor. Deci, desigur, este o poveste de succes.

Cătălin Murzac: De asemenea, în relația dintre Republica Moldova și Suedia se vorbește tot mai des despre trecerea de la o susținere la un parteneriat. Ce înseamnă concret acest lucru și care sunt argumentele care au convins că este necesar un astfel de parteneriat? De ce Republica Moldova devine un partener economic credibil pentru statele nordice?

Markus Wiechel: Ei bine, așa cum am spus, vedem că potențialul de aici este valorificat în prezent și cred că multe țări europene, sau state din Uniunea Europeană, vor considera că acesta poate fi și un mod de a facilita parcursul Republicii Moldova către Uniunea Europeană. Nu știu exact cum să formulez, dar cred că acest traseu este foarte posibil. Și acesta este, de asemenea, un obiectiv declarat al ministerului nostru. Mai exact, ministerul nostru responsabil de ajutorul extern este, în același timp, și ministerul comerțului. De aceea, obiectivul său principal este să ajute alte țări să urmeze același parcurs ca Republica Moldova.

Cătălin Murzac: De asemenea, în ultimii câțiva ani, Suedia a trecut printr-o transformare profundă în ceea ce privește securitatea. Este probabil cea mai semnificativă transformare din ultimele câteva secole în Suedia. Această transformare a culminat cu aderarea la NATO. Cum a schimbat războiul din Ucraina această percepție în Suedia și percepția Suediei asupra securității în Europa de Est și asupra securității din zona extinsă a Mării Negre?

Markus Wiechel: Din cauza invaziei Ucrainei, Suedia și Finlanda au aderat la NATO, deoarece, brusc, situația de securitate s-a schimbat. Ordinea globală echilibrată a fost destabilizată. Acesta este motivul principal. De aceea, încercăm să fim un partener foarte bun în cadrul Alianței NATO. Astfel, depunem eforturi pentru a aloca resursele care ni se cer, chiar și mai multe, și încercăm să ajutăm în diverse moduri, fiind unul dintre cele mai active state din NATO.

Cătălin Murzac: În ceea ce privește aderarea la UE, Republica Moldova este instituțional legată de Ucraina. În acest sens, este aceasta un avantaj sau, mai degrabă, o povară pentru Republica Moldova?

Markus Wiechel: Cred că este un avantaj. Este important să vedem prieteni buni acționând împreună și consider că acest lucru va conta în viitor, mai ales dacă Ucraina va avea nevoie de sprijin pentru reconstrucție și pentru alte procese. În acest context, Republica Moldova ar putea juca un rol important, datorită legăturilor naturale care există deja între cele două țări.

Cătălin Murzac: Care este percepția în Parlamentul Suediei privind integrarea europeană a Republicii Moldova? Câte forțe politice susțin acest proces?

Markus Wiechel: Avem Grupul de Prietenie din Parlament, care include aproape toate partidele politice – cred că șase din opt. Apoi, desigur, avem și unii deputați care sunt activi în moduri diferite. Cred că, în ultimii câțiva ani, mai exact în ultimii zece ani, situația a fost complet diferită față de perioada anterioară. Înainte, Republica Moldova nu era cu adevărat pe agendă, dar acum lucrurile stau altfel. Și cred că acest proces de aderare la UE a contribuit, de asemenea, la această schimbare, deoarece este un subiect discutat frecvent, în special în cadrul Comitetului pentru Afaceri Europene, din care am făcut și eu parte.

Cătălin Murzac: De ce, acum, Republica Moldova este pe agenda extinderii Uniunii Europene?

Markus Wiechel: Din cauza situației din Ucraina, încercăm să sprijinim Republica Moldova să obțină tot ceea ce are nevoie pentru a deveni membru.

Cătălin Murzac: Din poziția dumneavoastră de vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cât de aproape considerați că este Republica Moldova de standardele europene în domeniul statului de drept și al drepturilor fundamentale?

Markus Wiechel: Cred că Republica Moldova este un participant activ în cadrul Consiliului Europei, ceea ce este un lucru bun. Este un forum foarte util pentru a cunoaște politicieni din alte țări europene. Și, din perspectiva mea, Republica Moldova pare a fi o parte firească a acestei familii. Cred că majoritatea oamenilor împărtășesc aceeași opinie.

Cătălin Murzac: În acest sens, în ultimele luni, v-ați implicat activ în sprijinirea unor femei diplomat, ambasadoare ale Republicii Moldova, și ați adresat întrebări instituțiilor europene privind respectarea principiilor egalității și ale statului de drept. Unul dintre cazuri se referă la Liliana Guțan, fostă ambasadoare a Republicii Moldova în Suedia, cu care ați colaborat anterior. Într-un articol de opinie, ați abordat acest subiect, inclusiv la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. De ce ați luat decizia de a vă implica personal și de a aduce acest dosar în spațiul de dezbatere al Adunării Parlamentare?

Markus Wiechel: În primul rând, am fost șocat de faptul că o ambasadoare care își îndeplinea sarcinile într-un mod excepțional a fost nevoită să plece, deoarece, în mod normal, atunci când un ambasador este rechemat, trebuie să existe o problemă, iar aici nu a existat nicio problemă. Ea a fost un ambasador excelent, așa că atunci am început să investighez acest caz și am considerat că trebuie să acționăm. Un alt aspect foarte important pentru majoritatea suedezilor este promovarea egalității de gen. În acest caz, am observat un tipar, nu doar un incident izolat. Am văzut mai multe situații similare. Și, desigur, contribuabilii suedezi au sprijinit financiar Republica Moldova timp de aproximativ 30 de ani. Avem, firește, un interes ca banii investiți, mai ales în domenii precum egalitatea, să fie utilizați în mod corect.

Cătălin Murzac: Totodată, în contextul audierilor parlamentare recente, președintele Consiliului pentru Egalitate, Jan Feldman, a pus sub semnul întrebării intervențiile dumneavoastră și ale colegului Björn Söder în dosarele privind presupuse cazuri de discriminare. Cum interpretați această reacție și ce înseamnă ea pentru partenerii europeni care urmăresc evoluțiile din Republica Moldova?

Markus Wiechel: Ei bine, în primul rând, am fost puțin surprins și, sincer, șocat când am auzit despre acest lucru. Am crescut parțial în Statele Unite. Am folosit limba engleză ca limbă principală atunci când am urmărit evoluțiile din Republica Moldova. Același lucru este valabil și pentru Björn Söder – engleza este limba sa principală de lucru. De aceea, consider că este, dacă îmi permiteți, destul de deplasat faptul că cineva ne atacă în acest mod. Iar minimul pe care l-am putea aștepta este o scuză publică.

Cătălin Murzac: Care este astăzi principalul atu al țării noastre și care ar fi cea mai mare vulnerabilitate?

Markus Wiechel: Cel mai mare atu este voința poporului moldovean. Cred că oamenii chiar își doresc să facă schimbări și să se apropie de Uniunea Europeană și de familia noastră europeană. Și ceea ce mai vedem este că sunt oameni muncitori. Moldovenii vor să se bazeze pe propriile forțe. Nu vor să depindă de ajutorul altor țări, ci vor să poată produce și să facă comerț. Acesta este cel mai mare atu. Și cred că Republica Moldova va fi un partener foarte bun în viitor, chiar mai bun decât este astăzi.

Cătălin Murzac: În ce domenii ar fi un partener bun? Ce poate aduce, de fapt, Republica Moldova Uniunii Europene? Unele voci vorbesc despre războiul hibrid și despre experiența Republicii Moldova în combaterea propagandei ruse. Care este opinia dumneavoastră despre acest lucru?

Markus Wiechel: Ați menționat, de fapt, câteva dintre aceste exemple, inclusiv amenințarea hibridă. Rusia este, desigur, pe agenda întregii Europe în acest moment. Și cred că Republica Moldova ne poate învăța foarte multe despre modul în care putem gestiona acest tip de provocări. Dar și în ceea ce privește diverse industrii. Am avut privilegiul să văd acest lucru personal atunci când am fost aici. Totuși, situația din Rusia este, desigur, un subiect extrem de important în acest moment pentru întreaga regiune.

Cătălin Murzac: La final, ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, într-un moment în care țara noastră aspiră să adere la Uniunea Europeană?

Markus Wiechel: Cred că oamenii din Republica Moldova ar trebui să fie mândri de realizările lor. Și cred că oamenii din Republica Moldova ar trebui să știe că există mulți oameni buni în țară care pot conduce acest stat și îi pot continua parcursul pozitiv. Am și un mesaj, în contextul situației actuale: atunci când ai ambasadori excelenți, trebuie să-i păstrezi. Datorită Lilianei Guțan, am ajuns să mă implic în subiectul Republicii Moldova și, la fel, și mulți alții. Datorită ei, am văzut posibilități de viitor pe care înainte nu le vedeam. De aceea, este foarte important ca liderii politici să fie pe drumul corect. Și cred că există mulți oameni buni aici. Trebuie să-i păstrați și să-i valorificați.

Cătălin Murzac: Credeți că obiectivul nostru de a deveni stat membru al Uniunii Europene până în 2030 este realizabil?

Markus Wiechel: Cred că este un obiectiv pe deplin realizabil.

Cătălin Murzac: Domnule Wiechel, vă mulțumesc!

Markus Wiechel: Și eu vă mulțumesc. A fost un privilegiu.

Articolul Interviu ONE TV: Deputatul suedez Markus Wiechel: ”Republica Moldova este o parte firească a familiei europene” apare prima dată în INFO1.

Ion Ceban a scris în continuare, va acționa în conformitate cu prevederile legislației din România și ale legislației internaționale. Primarul Capitalei susține că decizia de a i se interzice intrarea în România a fost una strict politică. Acesta a anunțat că va continua demersurile în justiție.

Totodată, primarul municipiului Chișinău, a cărui administrație derulează proiecte comune cu România, a adus acuzații Guvernului de la București, din care face parte și Oana Țoiu, afirmând că acesta este unul „eșuat și aflat în demisie”.

Edilul a cerut în instanță ca ministrul Oana Țoiu să-i plătească daune morale în valoare de un leu și să înceteze orice acte de defăimare la adresa sa. De asemenea, el a solicitat ca, în cazul în care ar câștiga procesul, Oana Țoiu să publice hotărârea judecătorească, pe cheltuiala sa, într-un ziar cu acoperire națională.

Ceban a susținut că Țoiu l-a defăimat într-un interviu din iulie anul trecut, imediat după ce Bucureștiul a anunțat că acesta are interdicție de a intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen, invocând faptul că ar reprezenta un potențial pericol pentru securitatea națională, ca urmare a presupuselor sale legături cu Federația Rusă. Alături de primarul Chișinăului, aceeași interdicție le-a fost aplicată și jurnalistei controversate Natalia Morari, precum și fostului premier din perioada guvernării comuniste, Vasile Tarlev.

Articolul Ion Ceban a pierdut în primă instanță procesul împotriva ministrei de Externe din România, Oana Țoiu apare prima dată în INFO1.

 „Așadar, a sosit momentul să ne îndeplinim și noi angajamentele. Și avem acum ocazia istorică de a face acest lucru. În zilele următoare, vom lansa primul grup de capitole împreună cu Ucraina și Moldova. Acest demers deschide, practic, calea către următoarea etapă a procesului de aderare: demararea oficială a negocierilor de aderare.”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Potrivit presei occidentale, negocierile formale de aderare la UE ar putea fi deschise în timpul unei conferințe interguvernamentale desfășurate în perioada 15-18 iunie. Conform Comisiei Europene, atât Republica Moldova cât și Ucraina sunt pregătite de deschiderea negocierilor încă din toamna trecută. Cu toate acestea, procesul a fost blocat de fostul guvern ungar al lui Victor Orban. Noua conducere de la Budapesta a declarat că nu va bloca deschiderea negocierilor, după ce Kievul a promis mai multe drepturi pentru minoritățile maghiare din vestul Ucrainei.

Articolul Ursula Von der Leyen: Negocierile pe capitole de aderare pentru Moldova vor fi lansate în zilele următoare apare prima dată în INFO1.

Anunțul a fost făcut de șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din statele membre.

Potrivit oficialului european, noile sancțiuni ar urma să vizeze entități din complexul militar-industrial rus, persoane implicate în încălcarea drepturilor omului și structuri de propagandă.

Kaja Kallas a declarat că sancțiunile impuse până acum au provocat pierderi estimate între 1,2 și 1,5 trilioane de dolari economiei ruse.

„Putin pierde bani, oameni și avânt”, a afirmat șefa diplomației europene, subliniind că Uniunea Europeană va continua să crească presiunea asupra Moscovei.

În cadrul reuniunii a fost discutat și viitorul unui fond european de 6,6 miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei prin rambursarea livrărilor de armament și finanțarea unor noi achiziții militare.

În prezent, sancțiunile Uniunii Europene vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități din Rusia, prin restricții de călătorie și înghețarea activelor.

Articolul UE pregătește un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei. Aproximativ 80 de persoane și companii ar putea fi incluse apare prima dată în INFO1.

Potrivit autorităților ucrainene, forțele ruse au lansat în cursul nopții 166 de drone de diferite tipuri și două rachete ghidate. Dintre acestea, 146 de aparate și proiectile au fost doborâte. Cele trei persoane ucise în urma atacului sunt din orașul Ciuhuiv, situat la aproximativ 30 de kilometri de Harkov.

„În total, aproximativ 30 de localități din regiunea Harkov au fost bombardate, inclusiv orașul Harkov. Orașul a fost supus unui atac masiv cu drone inamice de tip „Shahed”, în număr de peste 20. În ceea ce privește loviturile și căderea fragmentelor, au fost afectate aproximativ 10 locații. 16 persoane au fost rănite în orașul Harkov, dintre care patru au fost spitalizate”, a declarat Oleg Sinegubov, șeful administrației militare din Harkov.

Rusia țintește constant infrastructura ucraineană. Astfel, în urma unui bombardament din 7 iunie, armata rusă a avariat un depozit destinat stocării combustibilului nuclear uzat, situat în apropierea Centralei Nucleare de la Cernobîl. Potrivit observatorilor internaționali din domeniul energiei atomice, în urma incidentului nu au fost înregistrate scurgeri de radiații. Într-un interviu acordat în cadrul emisiunii FAKTÎ DNEA de la NEXT TV, experta ucraineană în energie nucleară, Olga Koșarnaia, a declarat că Rusia a atacat intenționat situl nuclear. Scopul ar fi șantajarea și exercitarea de presiuni asupra cercurilor politice nu doar din Ucraina, dar și din Europa, prin atribuirea responsabilității pentru incident autorităților de la Kiev.

 „ Am observat o astfel de escaladare și o intensificare a tensiunilor în jurul centralei nucleare de la Zaporijia pe tot parcursul lunii mai. Au înscenat o incursiune a dronelor pe teritoriul complexului industrial. Ucraina nu are niciun motiv să-și distrugă propria centrală, nu. Toate acestea au fost făcute doar pentru a trimite note de protest către Agenția Internațională pentru Energie Atomică. În prezent, se duce o adevărată bătălie a notelor verbale de protest, în cadrul secretariatului AIEA”, a declarat eperta ucraineană în energie nucleară, Olga Koșarnaia.

Experta subliniază că, dacă atacul rusesc ar fi avariat containerele cu substanțe radioactive, consecințele ar fi fost greu de estimat.

„Când au fost proiectate aceste containere, s-a luat în calcul posibilitatea prăbușirii unui avion, dar nu și a unor explozii. Combustibilul uzat conține de fapt deșeuri cu un nivel foarte ridicat de radioactivitate, probabil de cel mai înalt grad de radioactivitate. De aceea [rușii n.r ] îi sperie pe toți, pentru că își pot permite să sperie” , a mai spus Koșernaia.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a calificat atacul asupra sitului nuclear de la Cernobîl drept unul „extrem de josnic”. Liderul de la Kiev condamnă constant atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Zelenski a publicat marți un mesaj pe rețelele de socializare, în care a anunțat că a purtat discuții telefonice cu delegații președintelui american Donald Trump pentru negocierile de pace, în vederea relansării dialogului și a opririi atacurilor rusești. Zelenski a precizat că discuția s-a desfășurat de pe Aeroportul din Chișinău, pe care l-a folosit drept punct de plecare pentru o vizită oficială la Londra.

„A fost o conversație foarte pozitivă. Le sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a acționa cât mai activ în următoarele săptămâni, pentru a impulsiona eforturile diplomatice menite să pună capăt războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei”

Potrivit presei ucrainene, Volodimir Zelenski a folosit pentru prima dată aeroportul moldovenesc pentru o vizită în străinătate și nu pe cel din orașul polonez Rzeszów [Jeșov n.r] pe care îl utiliza de obicei. Schimbarea de poziție a liderului de la Kiev survine pe fondul tensiunilor apărute între Ucraina și Polonia. Relațiile dintre cele două state au fost recent afectate de decizia președintelui Volodimir Zelenski de a atribui unei unități a Forțelor pentru Operațiuni Speciale denumirea „Eroii UPA”, o referire la Armata Insurecțională Ucraineană, organizație care rămâne un subiect sensibil în memoria istorică a Poloniei.

Articolul Zelenski a declarat că, aflat într-o escală, pe Aeroportul de la Chişinău a avut discuții „bune” cu Witkoff şi Kushner apare prima dată în INFO1.