Articolul Bulgaria a introdus vaccinarea obligatorie împotriva varicelei pentru toți copiii apare prima dată în INFO1.

Articolul Atentat în centrul Damascului: Cel puțin cinci morți și 16 răniți după explozia unei bombe apare prima dată în INFO1.

Tragedia s-a produs în provincia Ontario, în timpul unei vizite la o cabană. Potrivit presei internaționale, copilul s-a trezit în timpul nopții cu un liliac așezat pe nas și pe gură. Speriat, băiatul a îndepărtat animalul, iar tatăl său l-a prins și l-a eliberat afară.

Părinții nu au solicitat imediat ajutor medical, deoarece copilul nu prezenta leziuni vizibile și au considerat că nu există un pericol.

La 19 zile după incident, băiatul a început să aibă amorțeală și umflături la nivelul feței. Starea sa s-a agravat rapid, iar ulterior au apărut febră, dificultăți de înghițire, confuzie și halucinații.

Medicii au confirmat că băiatul a contractat rabia, o boală virală care afectează sistemul nervos central și care este aproape întotdeauna fatală după apariția simptomelor.

Copilul a murit la 17 zile după internarea în spital.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rabia provoacă zeci de mii de decese anual la nivel mondial, iar copiii sub 15 ani reprezintă aproximativ 40% dintre victime. Specialiștii avertizează că orice contact direct cu un liliac trebuie considerat o situaație cu risc și necesită consult medical imediat.

Articolul Tragedie în Canada: Un băiat de 11 ani a murit de rabie după ce s-a trezit cu un liliac pe față apare prima dată în INFO1.

Potrivit autorităților ucrainene, în noaptea de miercuri spre joi, rușii au lansat peste 70 de rachete și aproape 500 de drone. Ținta principală a fost Kievul, unde au fost raportate distrugeri în aproape 30 de locații din oraș. Multe proiectile au lovit direct blocuri de locuințe. Autoritățile au avertizat încă înainte de atac că există riscul unui bombardament de amploare și i-au îndemnat pe oameni să nu ignore alarmele și să se adăpostească. Stațiile de metrou din Kiev s-au umplut de oameni care au căutat refugiu. Una dintre rachete a explodat în apropierea intrării într-o stație de metrou. Deflagrația a fost atât de puternică, încât bucăți de tencuială s-au desprins din tavan și au căzut peste oamenii adăpostiți.

Cu câteva ore înaintea atacului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski se afla într-o vizită oficială în Irlanda. În timpul unei conferințe de presă, acesta a declarat că serviciile secrete ucrainene l-au informat că Rusia pregătește un atac masiv, motiv pentru care și-a încheiat mai devreme vizita și a revenit în țară. Ulterior, într-o postare pe rețelele de socializare, Zelenski a cerut de la partenerii Occidentali mai multe sisteme de apărare antiaeriană. Moscova susține că a lansat asupra Kievului un atac de mare precizie și neagă că a lovit în civili. Atacul vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, care au provocat o criză de carburanți în zeci de regiuni.

Articolul Zeci de morți și răniți la Kiev după un atac nocturn al Moscovei apare prima dată în INFO1.

Potrivit presei internaționale, peste 191 de milioane de oameni din Europa s-au confruntat cu temperaturi de cel puțin 35 de grade, iar autoritățile din mai multe țări au emis avertizări de caniculă extremă.

Germania a înregistrat un nou record absolut de 41,7°C, Polonia a atins 40,5°C, Ungaria – 40,7°C, iar Cehia a raportat 41,9°C, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în această țară.

În Franța, autoritățile au anunțat peste 1.000 de decese suplimentare în doar câteva zile, cele mai multe în rândul persoanelor în vârstă. În Spania, datele preliminare indică alte 327 de decese asociate temperaturilor extreme.

Canicula a fost însoțită și de incendii de vegetație, furtuni violente și pene de curent. În Germania, sute de persoane au fost evacuate din cauza incendiilor, iar în nordul Franței peste 60.000 de locuințe au rămas fără electricitate.

Și Belgia a fost afectată de fenomenele extreme. Un bărbat și-a pierdut viața după ce un copac s-a prăbușit peste mașina sa în timpul unei furtuni puternice.

Meteorologii avertizează că temperaturile extreme și fenomenele asociate acestora ar putea continua și în următoarele zile, iar bilanțul victimelor ar putea crește.

Articolul Canicula extremă face ravagii în Europa: Peste 1.300 de morți și mii de locuințe fără curent apare prima dată în INFO1.

Explozia s-a produs luni, cu puțin înainte de ora locală 21:00. Potrivit Serviciului de Securitate Publică din Monaco, imaginile surprinse de camerele de supraveghere arată o persoană care a lăsat un rucsac lângă intrarea într-un bloc de locuințe. Suspectul s-a îndepărtat, iar câteva clipe mai târziu s-a produs explozia.

În urma exploziei, omul de afaceri și soția sa au fost grav răniți și se află în stare critică la spital. Fiul lor, în vârstă de 13 ani, a suferit răni ușoare. Ministrul de stat al Principatului Monaco, Christophe Mirmand, a refuzat să confirme identitatea victimelor. El a precizat doar că adolescentul era, cel mai probabil, rudă cu cele două persoane rănite grav. Totuși, surse AFP susțin că ținta atacului ar fi fost omul de afaceri ucrainean Vadim Ermolaev și familia sa.

Prințul Albert al II-lea a condamnat atacul, pe care l-a calificat drept o „crimă odioasă” și un șoc pentru întreaga comunitate din Principat.

„Toate instituțiile statului implicate sunt mobilizate în prezent. Avem încredere că vor stabili cât mai curând circumstanțele acestei tragedii, îi vor identifica pe cei responsabili și vor oferi toate răspunsurile necesare”, a menționat acesta.

Autoritățile încearcă să identifice suspectul. Vadim Ermolaev este un om de afaceri originar din orașul ucrainean Dnipro, cu o avere estimată, înainte de război, la peste 300 de milioane de dolari. În decembrie 2023, el a fost inclus pe lista persoanelor sancționate de autoritățile de la Kiev pentru o perioadă de zece ani. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei, sancțiunile au fost impuse în legătură cu activități comerciale desfășurate în Crimeea ocupată, unde companiile sale ar fi achitat taxe către bugetul Federației Ruse.

Articolul Trei persoane, printre care un oligarh ucrainean, rănite în urma unei deflagrații din Monaco apare prima dată în INFO1.

Potrivit autorităților ucrainene, atacul s-a produs luni dimineață și a vizat o întreprindere privată din orașul industrial Dnipro, aflat frecvent în vizorul forțelor ruse.

Poliția ucraineană a anunțat că în urma bombardamentului mai multe persoane au fost evacuate de echipele de intervenție, iar imaginile publicate de autorități arată clădiri avariate și echipaje de salvare la fața locului.

Șeful administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk, Oleksandr Ganja, a precizat că bilanțul provizoriu indică cinci morți și 21 de răniți.

Rusia continuă să atace aproape zilnic teritoriul Ucrainei cu drone și rachete, de la declanșarea invaziei la scară largă în februarie 2022. La rândul său, Ucraina și-a intensificat în ultimele luni atacurile asupra teritoriilor ocupate de Rusia, în timp ce negocierile de pace mediate de Statele Unite rămân în impas.

Articolul Atac cu rachetă asupra orașului Dnipro: Cel puțin cinci morți și 21 de răniți apare prima dată în INFO1.

PNL, USR și UDMR au făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă.

 „Este o propunere care se bazează pe experiența dânsului în privința gestionării fondurilor europene și a bugetelor mari de investiții. Este un profesionist care a dovedit în acești ani că este atașat valorilor europene și reprezintă o soluție pentru România în actuala perioadă”, a declarat Ilie Bolojan, premier interimar și președinte PNL.

Siegfried Mureșan susține că este persoana potrivită pentru această funcție.

 „Am fost unul dintre cei trei negociatori șefi ai Parlamentului European pentru mecanismul european de redresare și reziliență din care sunt finanțate PNR-urile tuturor statelor membre. Știu exact ce avem de făcut pentru a încheia cu succes Planul Național de Redresare și Reziliență. Evident, desemnarea este în mâinile președintelui României și așteptăm următorii pași”, a spus Siegfried Mureșan, eurodeputat și membru PNL.

De cealaltă parte, Partidul Social Democrat a criticat, într-un comunicat, decizia PNL, USR și UDMR. PSD insistă ca funcția de prim-ministru să îi revină liderului formațiunii, Sorin Grindeanu, însă nu a precizat explicit dacă îl va susține sau nu pe Siegfried Mureșan. Președintele Nicușor Dan a convocat, pentru vineri seara, toate partidele parlamentare la masa de negocieri. Siegfried Mureșan este eurodeputat din partea României de peste zece ani. El este primul român care a ocupat funcția de negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene. În prezent, conduce Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.

Articolul Eurodeputatul român Siegfried Mureșan a fost propus pentru funcția de prim-ministru al României de PNL, USR și UDMR apare prima dată în INFO1.

Planul care conține așa numitele „sancțiuni cu rază lungă de acțiune” a fost prezentat președintelui de șeful interimar al SBU, general-maiorul Evgheni Hmara.

„Este important faptul că SBU demonstrează deja de câteva luni cele mai bune rezultate în apărarea pozițiilor Ucrainei pe front, datorită utilizării dronelor de diferite tipuri. Centrul pentru Operațiuni Speciale „Alfa” ocupă poziția de lider în ceea ce privește rezultatele loviturilor asupra efectivelor și tehnicii forțelor de ocupație”, a anunțat liderul ucrainean după ședință.

În ultimele luni, dronele ucrainene au provocat pagube tot mai mari rafinăriilor, terminalelor petroliere și conductelor de pe teritoriul Rusiei. Potrivit autorităților ucrainene, aproape 60 de regiuni ruse se confruntă în prezent cu un deficit de combustibil. În orașul Ufa, șoferii stau la cozi kilometrice pentru a alimenta la benzinării.

 „Situația este aceasta. Toate stațiile de alimentare Lukoil sunt închise. Din cele șase stații Bașnefti, trei au fost închise. La cele trei rămase sunt cozi uriașe. Câte 40–50 de mașini.”

Iar orașul Irkuțk este paralizat din cauza ambuteiajelor.

”Noaptea asta oamenii au stat în ambuteiaje câte opt ore, doar pentru a-și alimenta automobilul. Nu numai că există toate aceste ambuteiaje nebune, dar nu poți ajunge nicăieri în oraș cu mașina, chiar dacă nu ai nevoie să alimentezi.”

În regiunea Orenburg, criza a lovit dur și în piața gazelor lichefiate.

”-„Nu mai este deloc amuzant. 40 de ruble pentru gaz. 40 de ruble.„Toată logistica va fi paralizată în curând, vă spun eu.”

Potrivit unor estimări independente, în urma atacurilor executate de Kiev, peste 20 la sută din capacitatea totală de rafinare a petrolului din Federația Rusă a fost scoasă din funcțiune.

Articolul Volodimir Zelenski anunță un plan de 40 de zile pentru a forța Rusia să oprească războiul apare prima dată în INFO1.

Moscova vorbește despre „anexare”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat adoptarea tacită a proiectului și a susținut că România ar avea de mult timp planuri privind „absorbția” Republicii Moldova, scrie presa de stat de la Kremlin.

„Ce fel de asociere este aceasta? Unificarea presupune o dorință reciprocă și, cel mai important, probabil, un plebiscit. Asta înseamnă unificare. Iar când este vorba despre o preluare, așa ar trebui să fie numită”, a declarat Zaharova.

Oficialul rus a mers mai departe și a spus că termenul „anexare”, folosit des în Occident, ar trebui aplicat în acest caz: „Vorbind figurat, desigur, în conștiința generală, exact așa arată anexarea”.

Ea a mai susținut că opinia cetățenilor Republicii Moldova ar fi ignorată și a invocat inclusiv perioada în care Basarabia a făcut parte din România, între 1918 și 1940.

„Ar merita mai întâi să îi întrebe dacă vor această așa-numită asociere, de fapt o preluare”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Proiectul lui Șoșoacă a fost adoptat tacit de Camera Deputaților

Declarațiile Moscovei vin după ce propunerea legislativă inițiată de parlamentarii S.O.S. România, partid condus de Diana Șoșoacă, a fost adoptată tacit miercuri de Camera Deputaților, după expirarea termenului constituțional de 45 de zile.

Proiectul fusese depus în Parlament pe 14 aprilie și a primit punct de vedere negativ din partea Guvernului. De asemenea, Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au emis avize negative.

În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, inițiativa a fost considerată adoptată tacit, potrivit Constituției, și merge acum la Senat, care este for decizional.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul prevede și abilitarea Guvernului României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Inițiativa mai prevede notificarea autorităților internaționale competente, a Guvernului Republicii Moldova, a Statelor Unite, NATO, ONU și Uniunii Europene, după adoptarea legii și publicarea ei în Monitorul Oficial.

Proiectul de lege a fost inițiat în februarie 2026 de deputații SOS România: Baş Ana-Marcela, Caragaţă Florin, Cîmpianu Andreea-Petronela, Goidescu Ionel, Ionescu Tudor, Ion Nicolae-Mirel, Lăzăroi Ioan, Macovei Ilie Simona-Elena, Nagy Vasile, Oltenaşu Sorin-George, Pascalini Nini-Alexandru, Toader Elena-Laura, Ţiu Mihai-Adrian, Vidra Vlad-Andrei și de senatorul neafiliat Manea Dumitru.

Zegrean: „Nu are nicio șansă să fie adoptată”

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru HotNews că un astfel de proiect nu poate produce efecte juridice, pentru că unirea nu se face printr-o simplă lege.

”Nu prin lege faci unire. Prin lege doar constați după ce toate formalitățile și toate referendumuri și câte mai trebuie. Sigur nu prin lege se face. Legea vine la sfârșit că s-au îndeplinit procedurile”, a spus Zegrean.

El a explicat că proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților doar pentru că s-a împlinit termenul de 45 de zile, nu pentru că ar fi fost dezbătut și votat.

În Senat, spune Zegrean, ar fi nevoie de dezbatere și vot, dar proiectul ar putea inclusiv să rămână blocat ani de zile, așa cum se întâmplă cu numeroase inițiative legislative.

„Nu are nicio șansă să fie adoptată. Trebuie să treacă de Senat, de Curtea Constituțională. CCR nu poate accepta că e împotriva Constituției și a legilor internaționale. De ce nu am cere unirea cu Republica Coreea de Sud?”, a spus fostul președinte al CCR.

Zegrean a mai afirmat că scopul real al proiectului este să „producă vâlvă și scandal”.

Politicienii proruși de la Chișinău au preluat imediat tema

Inițiativa a fost preluată rapid și de politicieni proruși de la Chișinău, care au folosit proiectul pentru a cere reacții oficiale din partea autorităților Republicii Moldova, scrie NewsMaker.md. Fostul președinte Igor Dodon, liderul PSRM, a acuzat guvernarea PAS că trebuie să spună clar dacă susține sau nu statalitatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova.

„Dacă guvernarea PAS nu va da un răspuns clar că statalitatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova nu pot fi cedate și încălcate, înseamnă că această guvernare PAS este trădătoare a intereselor naționale ale țării noastre și servește intereselor străine”, a scris Dodon.

El a susținut că oamenii din Republica Moldova așteaptă să vadă dacă Maia Sandu și PAS „ar accepta Unirea care presupune dispariția statului moldovenesc sau se vor opune în mod categoric”.

Și primarul Chișinăului, Ion Ceban, interzis în România și în spațiul Schengen, a reacționat public și a condamnat „orice tentativă de atentare asupra valorilor consfințite în Constituția” Republicii Moldova.

„Noi nu ne vindem țara și condamnăm orice declarație a politicienilor în contextul distrugerii țării. Oamenii sunt singurii care decid”, a scris Ceban.

Ce spune Maia Sandu despre proiectul lui Șoșoacă

Președinta Maia Sandu a respins relevanța politică a proiectului promovat de S.O.S. România, despre care a spus că ar avea scopul de a compromite ideea unirii.

„Nu cred că trebuie să discutăm acest document, pentru că e un document care a fost propus de un agent al Moscovei și scopul acestei acțiuni este să discrediteze ideea unirii”, a spus Maia Sandu.

Președinta a comparat demersul cu o inițiativă absurdă prin care cineva ar cere ca Franța să devină parte a Republicii Moldova.

„Așa nu se face unirea. Noi cu toții înțelegem foarte bine”, a punctat președinta de la Chișinau.

PAS acuză un act de populism care servește Kremlinului

De cealaltă parte, deputatul PAS Virgil Pâslariuc a calificat inițiativa drept un act de populism și a spus că proiectul este „lipsit de consistență” și „nul în esență”.

„Populism înseamnă să propui soluții simple, pentru problemele complexe ale oamenilor. Din păcate, o victimă a populismului a devenit și Unirea. Anume așa a procedat cu idealul unionist grupul de prietenie cu Putin din parlamentul de la București: l-a ambalat într-un proiect de lege simplu, fără consistență și nul în esență”, a scris Pâslariuc.

Deputatul PAS a acuzat inițiatorii că servesc interesele Kremlinului și încearcă să compromită idealul unionist.

„Procesul de Unificare nu depinde de niște politicieni șugubeți, care acționează «suveran» la comanda Kremlinului. Este un proces complex și asumat în care rolul cetățenilor care sunt chemați să-și decidă propria soartă este primordial. Unirea o va face poporul suveran, nu populiștii suveraniști”, a mai transmis Virgil Pâslariuc.

Tema unirii României cu Republica Moldova a revenit în atenție și după declarațiile făcute, de la începutul anului, de președinta Maia Sandu. Ea a spus în mai multe rânduri că ar susține ideea în cazul unui referendum pe această temă și a semnalat, inclusiv la Strasbourg, că Chișinăul ar putea analiza reunificarea drept o rută alternativă pentru accederea în Uniunea Europeană, dacă procesul de aderare va stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România, în timp ce în România sprijinul este mai ridicat, de aproximativ 72%.

Pe 27 martie 2018, la 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Articolul Proiectul S.O.S. România privind unirea, transformat de Moscova în argument împotriva Bucureștiului apare prima dată în INFO1.