Decizia Iranului de a debloca strâmtoarea vine la scurt timp după ce Israelul și Libanul au convenit să înceteze atacurile reciproce pentru o perioadă de 10 zile, cu perspectiva de a fi încheiat un acord de pace. Strâmtoarea Ormuz a fost blocată de Teheran după atacul americano-israelian asupra Iranului din 28 februarie. Prin aceasta este transportat aproximativ 20% din consumul global de petrol. Din cauza blocajului, prețul global la petrol a atins la un moment dat 120 de dolari pentru un baril.

Articolul Iranul redeschide Ormuz pentru 10 zile: prețul petrolului a scăzut sub 90 de dolari pentru un baril apare prima dată în INFO1.

Solicitați de ONE TV, Inspectoratului General pentru Migrație al MAI a precizat că de la începutul anului și până în prezent, 76 de cetățeni străini au fost declarate persoane indezirabile pe o perioadă care variază de la 5 la 15 ani.

„Menționăm că măsura a fost dispusă de către autoritatea competentă pentru străini la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale. Totodată, printre persoanele vizate se regăsesc inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale”, se arată în răspunsul Inspectoratului General pentru Migrație.

Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare, a subliniat că autoritățile moldovenești, cu diferite ocazii, au cerut retragerea forțelor militare ruse dislocate ilegal pe teritoriul țării.

„Faptul că această decizie a fost adoptată de structurile statului demonstrează abordarea foarte serioasă privind necesitatea retragerii acestor forțe din Republica Moldova. Este un element de stimulare emoțională și psihologică a altor militari care își fac serviciul militar ilegal pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus Valeriu Chiveri, vicepremierul pentru reintegrare.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că decizia a fost luată în contextul în care aceste trupe reprezintă un factor de risc pentru securitatea statului.

„Motivul este foarte simplu și concret: Armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. -Și în 30 de ani… – Bună întrebare. Iată noi ne-am luat inima în dinți și am luat decizia asta.”18:56 MUSCA 19:43 „Din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept, o să-i rugăm frumos să meargă acasă”, a spus Igor Grosu, Președintele Parlamentului.

Fostul vicepremier pentru reintegrare Gheorghe Bălan, spune că decizia este un pas spre demilitarizarea regiunii de forțe străine, ceea ce este un pas spre reintegrarea Republicii Moldova.

„ În cazul în care vor fi reperați, identificați de autoritățile noastre și structurile, subdiviziunile ministerelor de ordine publică și securitate, vor fi expulzați de pe teritoriul țării fără drept de a se mai întoarce. Federația Rusă nu va avea posibilitatea să producă acea rotație, despre cum spuneam, și va duce în timp la slăbirea și ulterior și evacuarea rămășiților acestor trupe”, este de părere Gheorghe Bălan, fost vicepremier pentru reintegrare.

Conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse, care staționează ilegal în regiunea transnistreană și considerate trupe de ocupație, a fost declarată indezirabilă în Republica Moldova. Ar fi vorba despre comandantul GOTR Dmitri Zelenkov, precum și adjuncții săi Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov. De asemenea, aflarea pe teritoriul Republicii Moldova i-a fost interzisă șefului de stat major al GOTR, Marat Iarulin, precum și lui Alexei Bogomolov. GOTR a fost formată din rămășițele fostei Armate a 14-a, care staționează în regiune de la începutul anilor 1990 și a participat la războiul de pe Nistru de partea separatiștilor. Efectivul contingentului este estimat la aproximativ 1200 de militari și au rolul de a asigura securitatea depozitului de muniții de la Cobasna. Chișinăul solicită de mai mulți ani retragerea acestui contingent militar și a armamentului care staționează ilegal pe teritoriul țării, dar Moscova refuză să facă acest lucru.

Articolul Decizie oficială: până la 15 ani interdicție pentru conducerea GOTR la solicitarea autorităților din securitate apare prima dată în INFO1.

Potrivit Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru,C IN în primele trei luni ale anului 2026, în Chișinău au fost vândute 623 de apartamente, cu 2261 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut, când au fost înregistrate 2884 de tranzacții. Astfel, numărul vânzărilor a scăzut cu 78,4%.

Oamenii spun că prețurile au ajuns atât de mari, încât achiziționarea unei locuințe a devenit aproape imposibilă.

”- Prețurile la imobiliare în capitală corespund veniturile oamenilor?
– Din păcate nu
– Ce împiedică în primul rând cumpărarea unei locuințe?
– Salariile mici.”

” – Evident că nu corespund
 – Împiedică situația generală țării
– Țării sau lumea?
– Țării, evident, că țara e săracă, salariile sunt mici. Asta e situația. 

” – Salariile sunt mici.
– Este aceasta principala problemă?
– Pentru oameni, desigur. Și prețurile sunt mari.”

– Unde ar trebui să lucreze tinerii ca să își permită o locuință aici?
– În statul nostru nu știu cum… doar dacă pleacă peste hotare.”

”– Sincer să vă zic, cred că prețurile la noi sunt ca în Europa. Și cred că nu prea corespunde salariilor. Îmi pare un pic exagerate. Adică ar trebui salariile să fie în proporție cu viața de aici.”

În același timp, unii agenți imobiliari susțin că o parte dintre locuitorii capitalei își permit, totuși, să cumpere o locuință, în funcție de venituri și de modul în care își gestionează cheltuielile.

”Dacă vorbim despre un salariu de 20 de mii care voi l-ați spus, nu, el nu iesă, el rămâne. Depinde de cheltuielele lui și cum el să gestionează banii. Dacă el are prima rată aceea de vreo 5 mii sau 7 mii și lucrează oficial, el are toate șanse să cumpere o proprie locuința și să nu mai stă la chirie”, a spus Sergiu Verbițchi, proprietarul unei agenții imobiliare.

Alți specialiști din domeniu susțin că, în ciuda scăderii vânzărilor, prețurile vor continua să crească.

“Scăderea prețelor la bunul nu se întâmplă în curând, deoarece însuși costurile de producție cheltuirele ce sunt de construcție, sunt mari și este și factorul economic: inflația care afecțiază mod direct, așa că noi o să avem constant o creștere a prețurilor la bonul imobili cel puțin cu 5-10% pe an.”, a declarat Vasile Darii, agent imobiliar.

Economistul Viorel Gârbu consideră că prețurile nu vor scădea, dar nici nu vor crește semnificativ.

”Nu cred că va avea loc o scădere a prețurilor. Cred că acestea se vor menține la același nivel. Poate nu am observat, dar, din 2019, crizele au creat o situație în care guvernele țărilor dezvoltate au cheltuit foarte mulți bani pentru a susține economia. Din acest motiv, moneda și-a pierdut din valoare. O mie de euro, de exemplu, și-a pierdut considerabil din puterea de cumpărare, de aceea nu cred că prețurile vor scădea.”, a spus expertul economic, Viorel Gîrbu.

La rândul său, economistul Marin Gospodarenco consideră că ultimele tendințe de pe piața imobiliară indică o dezvoltare nesănătoasă

”Avem o ruptură tot mai mare între cost a unui apartament și cât își poate primi de fapt o familie de la noi tânără sau chiar una înstărită  O piață nu poate funcționa sănătos atunci când prețurile cresc sau rămân foarte ridicate dar puterea de cumpărare a oamenilor nu ține pasul.”, a spus expertul economic, Maxim Gosopodarenco.

În același timp, Consiliul Concurenței a inițiat verificări privind comisioanele agențiilor imobiliare, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor. Instituția analizează modul de formare a tarifelor, însă, deocamdată, nu există dovezi privind practici anticoncurențiale. În context, autoritățile au anunțat că, din aprilie, cererile pentru compensații la creditele ipotecare din cadrul programului „Prima Casă Plus” au fost suspendate, după epuizarea bugetului alocat.

Articolul Piața imobiliară din Chișinău s-a prăbușit sub povara prețurilor mari. Vânzările de apartamente au scăzut drastic apare prima dată în INFO1.

Cu ochii în lacrimi și copleșită de durere, fiica femeii a cerut pe rețelele sociale oamenilor să nu rămână indiferenți și să doneze sânge pentru mama sa, Irina Mîrzac, internată la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Capitală în Secția terapie intensivă, cu arsuri pe 40 la sută din suprafața corpului.

”Sunt sectoare de arsuri profunde. Va avea nevoie de o serie de intervenții chirurgicale inițial de debridare, după asta, intervenții chirurgicale de transplant de piele. Pe parcurs va avea nevoie de transfuzie de plasmă, albumină și componente sangvine”, a spus Octavian Cirimpei, șeful secției arsuri și chirurgie plastică.

Incendiul devastator s-a produs pe 14 aprilie într-un bloc de locuit din municipiul Chișinău. La fața locului au intervenit șapte echipe de pompieri, care au stabilit că focul a cuprins un apartament situat la etajul trei al clădirii. Locuința a fost făcută scrum.

Articolul Femeia rănită în incendiul de pe strada Sprîncenoaia se află în stare gravă. Rudele cer donări de sânge apare prima dată în INFO1.

Unul dintre candidații la funcția de primar al orașului Taraclia este Nicolai Garanovschi. Jurist de profesie, acesta încearcă pentru a doua oară să ajungă în fruntea administrației locale. Deși acum candidează în calitate de indepenent, în 2023, Garanovschi a fost înaintat de Partidul ”Renaștere”, considerat succesor al fostului Partid ”Șor”. Atunci a obținut doar 3,68 la sută din voturi. După acest eșec, el a devenit membru al Consiliului raional Taraclia. În 2015 a candidat la funcția de consilier local pe lista Blocului Electoral ”Lista Poporului”, format din Partidul Social Democrat, condus de Victor Șelin, și Uniunea Centristă din Moldova, condusă de Dan Petrache.

Un alt pretedent care a avut în trecut legături cu partidele conduse din umbră de Ilan Șor este Natalia Vasilevscaia. Și ea, la fel, candidează independent la funcția de primar. La alegerile parlamentare de anul trecu, ea a fost inclusă pe listele Partidului Republican ”Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, formațiune exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală și corupere a alegătorilor prin rețele asociate lui Șor.

Printre cei care aspiră la fotoliul de primar la Taraclia sunt și alți doi independenți: Vasile Gaidarji și Alexandr Borimecicov. De asemenea, candidează Oleg Cosîh de la Partidul Dezvoltării și Cosolidării Moldovei, Ecateria Iacobceac de la PSRM și Andrei Lumbru de la PAS. La sfârșitul anului trecut, a fost înregistrat un val de demisii în rândul aleșilor locali asociați penalului fugar Ilan Șor. Primarul orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, a demisionat la o zi după ce și primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, a renunțat la funcție. Lupov a declarat atunci că decizia este una dificilă, dar necesară, și a acuzat guvernarea că i-ar fi blocat continuarea proiectelor din oraș. Totuși, demisiile au venit la scurt timp după ce Ilan Șor, care se ascunde la Moscova, a anunțat că își retrage sprijinul pentru aleșii locali și își închide proiectele sociale din Republica Moldova.

Articolul Șapte candidați aspiră la fotoliul de primar al orașului Taraclia la alegerile din 17 mai. Unii au legături cu Șor apare prima dată în INFO1.

Într-un live pe rețelele sociale, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a oferit detalii despre neregulile depistate la Grădina Botanică, în urma unui audit intern.

”Fie că vorbim deangajarea fictive a personalului la Grădina Botanică. Oameni care figurau peliste, dar într-un final, când a început auditul s-au concediat pentru că efectiv nu existau. Nu veneau la lucru, nu activau în cadrul instituției, dar încasau salarii.”, a spus ministrul Educației, Dan Perciun.

Au fost identificate suspiciuni privind plăți salariale nejustificate, estimate la peste un milion de lei. O altă încălcare ar fi existența unui contract de locațiune între Grădina Botanică și un agent economic, potrivit ministrului Dan Perciun.

” Este existenţa unui contract de locaţiune între Grădina Botanică şi un agent economic cu care se pretinde că are loc o colaborare tehnico-ştiinţifico pentru aproximativ 7.200 de metri pătraţi şi care sunt oferite acestui agent economic. În esenţă, este pur şi simplu un punct de vânzare a plantelor şi elementelor decorative pe teritoriul Grădinii Botanice pentru care nu se achită corespunzător. Auditul a estimat că datorită acestui contract dezavantajos, Grădina Botanică a ratat până la 10 milioane de lei timp de trei ani de zile.”, a mai spus Perciun.

Suntem pe teritoriul Grădinii Botanice din Chișinău, unde au fost semnalate mai multe nereguli. Una dintre ele vizează aceste sere cu plante exotice. Am încercat să discutăm cu administrația, însă nu am primit un răspuns clar, iar angajații ne-au oferit informații diferite despre instituțiile care gestionează aceste spații.

Echipa Next TV a surprins-o pe Olga Ionescu, care lucra într-una dintre serele instituției.

”Dar administrator pe sere?

– Este doamna Valentina Țîmbală.

– Și de mult timp este administrator aici?

– Are cam 48 de ani de când muncește aici. – Acolo sunt serele altor proprietari, nu sunt ale noastre.

– Administratoarea este aceeași?

– Nu, aici noi ne ocupăm de plantele tropicale și subtropicale, dar acolo sunt doar pentru vânzare: conifere și mai multe plante de câmp. ”

Am mers și la celelalte sere pentru a afla detalii despre agentul economic implicat, însă unii angajați au refuzat să ofere informații.

”– Aici sunt alte sere date în chirie?

-Da, și?

– Aș vrea să știu care este administratorul? Da, administratorul nu este pe loc.

– Dar unde este? Este plecat peste hotare.

– Dar puteți să-mi dați un număr de contact?

-Nu pot, până nu discut cu dumneaei. ”

În urma acestor nereguli, Serviciul de audit intern a formulat recomandări obligatorii, iar Ministerul Educației și Cercetării anunță că va monitoriza strict implementarea acestora. Totodată, ministerul a solicitat administrației Universității de Stat din Moldova să întreprindă, în regim de urgență, măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor constatate și pentru asigurarea unei gestionări eficiente și transparente a activității instituției. L-am sunat pe directorul Grădinii Botanice, Ion Roșca, pentru o reacție, iar acesta a menționat că va reveni cu un apel, lucru care nu s-a întâmplat până la difuzarea acestei știri.

”- Trebuie să coordonez cu doamna rector acest aspect, deoarece e o chestiune în care sunt parte componentă a Universității de Stat și trebuie să-mi coordonez comunicatul sau chestiile respective. Am să întreb de doamna rector, am să vorbesc și, desigur, nu mă eschivez de a da o reacție.
– Deci revin eu la dumneavoastră sau dumneavoastră mă telefonați, cum facem? Am să revin eu la dumneavoastră. ”, a spus Ion Roșca, directorul Grădinii Botanice.

Totodată, echipa NEXT TV a încercat să obțină un punct de vedere și de la rectorul Universității de Stat din Moldova, Otilia Dandara, însă aceasta avea telefonul deconectat și nu am primit deocamdată un răspuns la solicitarea expediată pe emailul instituției de învățământ. La fel, nici Centrul Naţional Anticorupţie nu a oferit o reacție.

Articolul Pierderi de milioane și nereguli la Grădina Botanică. Administrația evită să reacționeze apare prima dată în INFO1.

Într-o conferință de presă, președintele american, Donald Trump, a precizat că următoarele negocieri între Israel și Liban ar putea avea loc la Casa Albă într-o săptămână sau două.

 „Vor avea o încetare a focului, care include și Hezbollah. Cred că ar putea fi deja a 10-a, pentru mine.” 00:26 MUSCA 00:59 „Este un mic „pachet” de pace pentru aproximativ o săptămână. Nu vom mai avea atâtea bombe căzute. Vom vedea dacă putem să încheiem o pace dintre Liban și Israel. ”, a spus președintele SUA, Donald Trump.

Liderii ambelor țări au salutat armistițiul anunțat de administrația americană. Prim-ministrul Libanului, Nawaf Salam, și-a exprimat speranța că încetarea focului va permite persoanelor strămutate să revină în locuințele lor. La rândul său, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat că armistițiul reprezintă o oportunitate pentru un acord de pace istoric.

„ Președintele Trump intenționează să mă invite pe mine și pe președintele Libanului să avansăm cu acest acord. Această oportunitate există deoarece, din momentul în care a izbucnit „Războiul Renașterii” [războiul din Gaza din 7 octombrie 2023 n.r], ne-a reușit să schimbăm fundamental echilibrul de putere în Liban.”, a declarat prim-ministrul Israelului.

Premierul israelian a precizat că forțele militare israeliene nu vor fi retrase, deocamdată, de pe teritoriul Libanului. Acordul de încetare a focului a fost salutat și de Iran. Săptămâna trecută, Teheranul a ajuns la un acord similar cu Statele Unite, care prevedea inclusiv deblocarea Strâmtorii Ormuz.Potrivit oficialilor americani, din cauza unei neînțelegeri, Iranul ar fi interpretat că încetarea focului se aplică și în Liban. După un atac israelian asupra Beirutului, Teheranul a reluat restricțiile asupra navelor petroliere din Strâmtoarea Ormuz și a cerut extinderea armistițiului și asupra Libanului. Diplomații celor două state au negociat acordul pe 14 aprilie în Statele Unite. Strâmtoarea nu este nici acum complet deblocată, iar traficul maritim rămâne limitat la navele autorizate de autoritățile iraniene.

Articolul Israel și Liban au convenit un armistițiu de 10 zile, începând din 17 aprilie. Acordul, confirmat la Washington apare prima dată în INFO1.

otrivit studiului, peste 35,4% dintre respondenți consideră că în Găgăuzia există condiții pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte „în mică măsură”. În același timp 16 % spun că acestea nu există deloc sau există într-o măsură foarte redusă. Pe de altă parte, 29% spun că astfel de condiții există „în mare măsură”, iar puțin peste 10% cred că în Găgăuzia alegerile sunt libere și corecte „în foarte mare măsură.

Studiul mai arată că o treime dintre respondenți consideră că alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 au fost marcate de control politic asupra mass-mediei regionale. 20% susțin că alegătorii au fost manipulați prin intermediul rețelelor sociale, iar 19% cred că scrutinul s-a desfășurat sub presiunea funcționarilor publici.

 „Dacă judecăm după primele trei afirmații, putem spune că, da, într-adevăr au avut loc astfel de fenomene. Ținem minte în ce context au fost desfășurate aceste alegeri, ținem minte influența mass-mediei și a rețelelor sociale, precum și presiunea exercitată.”, a spus directorul de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil.

Potrivit aceluiași sondaj, găgăuzii consideră cele mai importante alegeri cele pentru funcția de bașcan, urmate de alegerile locale generale, cele prezidențiale și, ulterior, cele pentru Adunarea Populară. În același timp, majoritatea respondenților susțin că probleme precum șomajul și salariile mici pot fi soluționate de autoritățile centrale.

 „59% consideră că aceste probleme pot fi soluționate de autoritățile centrale, adică Parlamentul, premierul etc. 39% consideră că le pot rezolva autoritățile regionale, Adunarea Populară, Bașcana, Comitetul Executiv, iar aproape 30% că autoritățile locale. ”, a precizat Veronica Ateș, reprezentanta companiei sociologice.

De asemenea, peste 63% dintre locuitori descriu relația cu Chișinăul ca fiind una proastă și doar 12% le consideră bune. Geopolitic, regiunea rămâne divizată: aproximativ 42% vor o politică echilibrată între Est și Vest, în timp ce 39% privesc spre Moscova. Doar 6% susțin aderarea la Uniunea Europeană. Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 410 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, din 20 de localități ale autonomiei. Datele au fost colectate în perioada 14–18 martie, prin interviuri față în față, iar marja de eroare este de aproximativ 4%.

Alegerile pentru funcția de bașcan din 2023 s-au desfășurat într-un context politic tensionat, marcat de influențe străine. Evghenia Guțul a câștigat scrutinul din turul doi, cu aproximativ 52% din voturi, într-o competiție strânsă cu Grigorii Uzun, candidatul PSRM. Ulterior, CNA a inițiat anchete privind suspiciuni de corupere a alegătorilor. În martie 2025, Guțul a fost reținută pe Aeroportul Chișinău, fiind vizată în dosare privind finanțarea ilegală și acceptarea cu bună știință a fondurilor provenite de la un grup criminal organizat. Valoarea acestor finanțări este estimată la 42,4 milioane de lei. În primă instanță, aceasta a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Bașcana respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.

Următorul scrutin din UTA Găgăuzia, cel pentru alegerea Adunării Populare, era programat pentru 21 iunie, însă organizarea acestuia rămâne incertă. Deciziile privind data și modul de desfășurare au fost contestate în instanță, iar Curtea de Apel Sud le-a suspendat. Hotărârea a fost atacată la Curtea Supremă de Justiție, iar Adunarea Populară insistă asupra desfășurării alegerilor la data stabilită. Autoritățile de la Chișinău invocă încălcări ale Codului Electoral.

Articolul Percepție alarmantă în Găgăuzia: Majoritatea locuitorilor nu cred în alegeri libere apare prima dată în INFO1.

Apelul a fost făcut pe Facebook, unde rudele au cerut sprijin pentru a putea continua demersurile necesare în acest caz.

Articolul Apel public pentru donații în cazul Vartic: familia cere ajutor pentru expertize și exhumare apare prima dată în INFO1.

Unul dintre candidații controversați este Victor Perțu, desemnat de partidul ”Democrația Acasă. El a făcut parte din gruparea criminală ”Șor” mai bine de 10 ani. Perțu a apărut în anturajul lui Ilan Șor încă în 2015. Atunci, el a fost numit director interimar al întreprinderii Apă Canal Orhei. Ulterior, la alegerile prezidențiale din 2016, Perțu ar fi reprezentat interesele grupului Șor la Comisia Electorală Centrală. În 2019, același Victor Perțu a candidat pe listele fostului partid ”Șor”, scos în afara legii, la scrutinul parlamentar pe circumscripția uninominală Hîncești. Iar legăturile acestuia cu penalul fugar ar fi continuat până recent. În 2022, el a fost reținut pentru pregătirea dezordinilor în masă la protestele organizate în același an.

Un alt candidat din anturajul lui Ilan Șor la funcția de primar al municipiului Orhei este Diana Memeț. Deși în prezent candidează independent, în trecut ea a deținut pentru o scurtă perioadă funcția de primar interimar, în 2019. A fost numită în această funcție prin dispoziția lui Ilan Șor, după ce acesta a renunțat la mandat pentru a deveni deputat. Potrivit unei anchete realizate în 2022 de Ziarul de gardă, Diana Memeț, care ocupa atunci funcția de șefă a Direcției Administrare Publică din cadrul Consiliului Raional Orhei, făcea parte din structura fostului partid ”Șor” și era implicată în mobilizarea activiștilor pentru colectarea semnăturilor în campaniile electorale.

Și Vasile Adașan, care, la fel, candidează acum independent a avut, în trecut, legături cu fugarul Ilan Șor. În 2016, el a fost numit șef al Inspectoratului de Poliție Orhei, prin ordinul șefului IGP de atunci, Alexandru Pînzari. Anterior, Adașan a candidat pentru funcția de primar din partea PDCM, partid condus de Ion Chicu.
Ulterior, el a devenit consilier raional din partea aceluiași partid. În decembrie 2023, Adașan a fost ales președinte al Consiliului raional Orhei. Numirea sa în această funcție a fost posibilă cu sprijinul unor partide afiliate lui Ilan Șor, precum ”Forța pentru Alternativa și Salvarea Moldovei”, dar și „Renaștere”.

Printre candidații la funcția de primar al municipiului Orhei se mai numără independenții Ramiz Ansarov și Andrei Don. De asemenea, aspiră la fotoliu și Dumitru Melnic de la PCRM, Sergiu Aga de la Partidul Politic Liga Orașelor și Comunelor, Sergiu Pîslaru care candidează din partea Partidului Verde Ecologist. Totodată, Sergiu Stanciu a fost desemnat de Partidul Acțiune și Solidaritate, iar Stanislav Balan de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

Alegerile locale noi pentru primăria Orhei vor avea loc în data de 17 mai. Scrutinul este organizat după ce fostul primar, Tatiana Cociu, a demisionat.

Articolul Zece candidați, înregistrați de CEC în cursa pentru Primăria Orhei. Unii au legături cu Ilan Șor apare prima dată în INFO1.